17,663 matches
-
a fost depus s-a numit locul jurământului, în limba maghiară Esculeu (Așchileu). În 1320, localitatea apare sub numele de Kyuseskuleu. Din acest document reiese că exista o singură localitate care purta acest nume. Mai târziu, comunitatea respectivă s-a despărțit întemeind cele două localități: Așchileu Mic și Așchileu Mare. În 1331-1333, în registrele de impozite ale Capitolului de la Alba-Iulia, apare cu numele de Eskeleu. În documentele din 1587-1589 apare sub numele de Kis Eskeoleo și Eoskeoleo. În 1733, la conscripția
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
creat cel mai vechi monument al culturii noastre medievale, și anume, Pomelnicul de la Bistrița. Acest pomelnic oferă cele mai interesante date despre începutul istoriei voievodale și bisericești din Moldova. Pomelnicul de la Bistrița arată că, pentru români, cultura nu poate fi despărțită de cult și, de fapt, cultul este rădăcina cea mai adâncă a culturii noastre. În jurul Bisericii s-a plămădit și s-a binecuvântat, s-a consolidat și s-a transfigurat cultura noastră și istoria. De aceea, Mănăstirea Bistrița este taină
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
a bazinului râului Mara pe piemontul nordic al masivului Gutâi, la 25 km de Sighetu Marmației și la 52 km de capitala de județ Baia Mare . Împreună cu Hoteni Și Sat Șugatag, satul Breb aparține de comuna Ocna Șugatag de care îl despart 7 km. Hotarul satului este destul de întins, el se învecinează cu 5 localități: Budești, Sârbi, Ocna Șugatag, Hoteni, Mara și un sat din zona Lăpușului numit Șurdești. Brebul are 3490 ha,iar teritoriul satului este străbătut de o rețea hidrografică
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
Vârful Farcau și Vârful Mihailecu, la o altitudine de 1615 m. Fiind la cumpăna dintre bazinul Vinderel, de unde își trage și numele, orientat spre vest, își trimite apele spre est în bazinul Socolăului, pe abruptul din Groapa Julii, care îl desparte doar la 2 m de creastă. Lacul este așezat la obârșia pârăului Vinderel, are o formă ovală și este orientat pe direcția est-vest. Are o lungime 155 m, cu o lățime maximă de 85 m, și o suprafață de 0
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
salido. 2. Formă simplă a gerunziului este folosită pentru exprimarea unui proces în desfășurare simultan cu acțiunea verbului principal: 3. Formă compusă a gerunziului exprimă o acțiune realizată anterior față de cea a verbului principal, indiferent de intervalul de timp care desparte cele două acțiuni: Pentru exprimarea unei anteriorități imediate se poate folosi formă gerunziului precedată de prepoziția en: 4. Gerunziul se poate construi cu pronumele personale neaccentuate în poziție enclitica: lavándome, habiéndome lavado... 5. Gerunziul este folosit ca element formativ al
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
În antreul bisericii este o inscripție pictată în anul 1960 cu ocazia picturii bizantine executată de pictorul autorizat Pascu Vasile din Focșani. Sanctuarul începe cu un arc, apoi urmează boltitura în semicupolă, ferestrele având boltituri care se întrepătrund. Altarul este despărțit de navă printr-un iconostas sculptat în lemn de tei de către profesorul Toth din Baia Mare, iar iconografia în același an 1970, de către Pop Ioan din comuna Groși. Înainte de acesta a existat un iconostas din lemn de tei cu icoane pictate
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
sincopare) > săcel. Săcel este ultima localitate de pe Valea Izei în amonte, si de aici se face trecerea spre Valea Vișeului peste pasul din Dealul Moiseiului (spre Nord-Est) și spre Transilvania (mai precis Năsăud, spre Sud) prin pasul Dealul Ștefăniței, care desparte Munții Rodnei (la Est) de Munții Țibleșului (la Vest). La recensământul din 2002, din cei 3779 locuitori, 3765 erau români, 8 romi și 6 maghiari. Confesional, 3697 erau ortodocși, 34 adventiști de ziua a șaptea, 23 greco-catolici, 13 baptiști și
Săcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921]
-
coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de arbuști: măceșul, rugul, alunul, porumbarul, păducelul, curpenul, sângerul, etc. Pe culmea Bereștilor care desparte satul de Rudina se găsesc cele mai multe plantații de vii, dată fiind expunerea solară. Asemenea plantații se mai găsesc și pe dealul care face legătura între valea lui Ban și valea Alunului, în Valea lui Dancu sau în Dealul de Sus
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
termina în DN71). Din acest drum, la Adunați se ramifică șoseaua județeană DJ100E, care duce spre sud la , , , Câmpina (unde se intersectează cu DN1), și . Relieful în zonă se prezintă prin șiruri de dealuri cu înălțimi cuprinse între 600-900 m, despărțite prin două văi paralele între ele și direcționate spre sus-sud-est, Provița și Prahova. Versanții dealurilor au pante domoale spre bază și accentuate spre culmi și sunt fragmentate de văi cu caracter torențial. Împrejmuită de înălțimi de peste 700-800 de metri, comuna
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
orașului la 6600 de soldați. Fortul Sullivan, situat pe insula Sullivan, a străjuit intrarea în port. Clinton a debarcat cea mai mare parte a forțelor pe insula Long Island, din vecinătate. Neavând însă ambarcațiuni mici pentru a traversa canalul ce despărțea Long Island de Insula Sullivan, nu a putut improviza pontoanele și de a debarcă în insula Sullivan, astfel, a fost nevoit să lase flotei regale onoarea de a forța intrarea în portul Charleston. Parker a pregătit forțele navale, iar pe
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
96,74%). Pentru 2,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,26%). Pentru 2,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Unii dintre moșneni de aici s-au despărțit la un moment neprecizat din istoria Țării Românești și au întemeiat sat nou pe Bâsca: Chiojdu Mic. Cert este că, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, cele două sate erau despărțite, aceasta rezultând din actul din 1548, păstrat
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
Unii dintre moșneni de aici s-au despărțit la un moment neprecizat din istoria Țării Românești și au întemeiat sat nou pe Bâsca: Chiojdu Mic. Cert este că, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, cele două sate erau despărțite, aceasta rezultând din actul din 1548, păstrat în regest și, mai ales, din actul din 21 august 1562, care hotărnicește o parte din moșia Chiojdului de pe Bâsca. Acest ultim document menționează punctele de reper ale hotărniciei din 1562, care există
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
Trifoiul de . Acești munți sunt alcătuiți dintr-o culme cu direcția nord - sud din care fac parte „Grohotișul și Sf. Ilie” (1.588 m) spre sud este culmea joasă a „Nebunului” (între Teleajen și Crasna) iar spre sud-sud-vest culmea Rodilei, despărțită în două de valea Varbilăului. Între Crasna și Varbilău se află Culmea „Trifoiului”, „Șerban Vodă” și între Varbilău și Doftana culmea „Clăbucet - Păltinețu”. În această zonă predomină livezile cu pruni, meri, peri, nuci, precum și pășunile, fânețele și pădurile. Pe teritoriul
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
În această perioadă, Anna Ahmatova și Vladimir Șileiko se mută la Fontannîi dom (Palatul Șeremetiev) din Petrograd, casă sub acoperișul căreia Anna a trăit numeroși ani. Dar nici acestei căsătorii nu-i fu dat să dăinuie; Anna și Vladimir se despart în 1922 și divorțează în 1928. Pe de altă parte, cu un an după divorț, Nikolai Gumiliov se însoară cu Anna Nikolaevna Engelhardt. Gumiliov era ostil față de revoluția socialistă, și își arăta public ostilitatea, prin remarci pro-monarhice sau făcând ostentativ
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
de 12 m. Forma finală a dobândit-o în secolul al XIX-lea, când prin contribuția financiară a familiei Mélik biserica a fost extinsă cu 6 metri în 1899. Turnul cu o înălțime de 47 m are cinci caturi inegale despărțite prin cornișe divizoare, cu patru ferestre romanice, în partea superioară. Interiorul bisericii este amenajat în stil baroc. Parohul Dániel Hanzer, care a comandat construirea bisericii, a orbit în 1775 și l-a primit în parohia sa pe József Szabó ca
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
sine trecerea la protestantism a supușilor nobililor. Vestul Ungariei, intrat sub controlul Sfântului Imperiu Roman, precum și o parte a Secuimii, au rămas în continuare teritorii catolice. În 1564 la sinodul protestant din Aiud, lutheranismul și calvinismul din Transilvania s-au despărțit. Astfel a luat ființă Episcopia Reformată a Ardealului, cu sediul inițial la Aiud. În anul 1930 ponderea reformaților era de 3,9% din totalul populației Regatului României, în cifre absolute 710.706 de cetățeni. În anul 2002 ponderea reformaților era
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
Luther. Totuși nu poate fi spus că cele două gândiri sunt antagoniste, ba încontră, izvăresc dintr-o sursă comună de a reforma biserica și trece înapoi la forma puritanistă. Numai în anul 1564 la sinodul protestant din Aiud, s-au despărțit lutheranismul și calvinismul din Transilvania. În învățătura reformată despre mântuirea omului numai prin credință, stă în legătura cu concepția despre coruperea totală a chipului și asemănării omului cu Dumnezeu, prin căderea protopărinților Adam și Eva în păcatul originar, încât omul
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
Ciulpăz, Cutin, Dumbrava Josani, Nandru, Pestișu Mic și Valea Nandrului. Teritoriul cadastral al Mânerăului se învecinează la nord cu localitatea Pestișu Mic, limita dintre acestea constituind-o spinarea colinelor Pe Gial, Viile din Jos și Coasta Moga. La nord-est este despărțită de Peștișu Mare prin catena micului versant Fața din Jos și valea râului Petac. Către răsărit, lunca fertilă a satului este în atingere cu limesul natural al văii Cernei, acest râu constituind și hotarul cu așezarea suburbană Buituri. La sud
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
de smoală unde sunt aduse de un diavol suflete păcătoșilor, reprezentate goale (goliciunea de fapte bune).Un alt demon aduce sufletul morăriței probabil un simbol al lăcomiei. Naosul are deasupra un tavan plat foarte jos (2 metri înălțime) și este despărțit de naos printr-un perete cu trei străpungeri. Pe tavan sunt pictate în medalion “Iisus Hristos Emanuel”, “Maica Domnului” și “Sf. Ioan Botezătorul” La cele patru colțuri sunt pictate simbolurile celor patru evangheliști: vulturul, leul, taurul și îngerul. Pe peretele
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
a se)gâmfa = (a se) umfla (ex. i s-a gâmfat obrazul de la o măsauă).Opusul este dezgâmfare; glimpi= denovelări de pământ rezultat în locurile pe unde au umblat vite mari pe pământul ud și au lăsat urme adânci; gișcilina= despărți ( ! nu este, nu se folosește opusul (antonimul) "încilina") . -"cu litera H" -hogină=odihnă; hamñișă=isteață, șmecheră, descurcăreață; hoancă=groapă, gaură mare prăpastie, apărută de regulă în urma unei ploi, alunecări de teren, surpări; hudă=gaură de șoarece, la butoi, la cadă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
s-au petrecut fapte deosebite la Lunca Bradului. Oamenii politici erau în anul 1915 pentru intrarea României în război,,Transilvania nu era inclusa in Romania regala. Imediat după ce armata română a luat decizia de a trece vechile granițe ce o despărțeau de Transilvania, defileul Toplița- Deda, a fost supus unor lucrări specifice razboiului urmele lor fiind vizibile și astăzi în zona tunelului. În 24 august 1916, România trimitea guvernului austro - ungar, nota de intrare a României în război alături de puterile Antantei
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Curița este un sat în comuna Cașin din județul Bacău, Moldova, România. În anul 1711 se întemeiază satul Curița cu numele după apa Curiței. La început depindea de administrația mănăstirii însă, la 1874 s-a alăturat comunei Bogdănești. S-a despărțit apoi formând comuna aparte, însă din lipsă de venituri, Curița s-a alipit la Cașin așa cum o găsim până azi. Cu acordul Mănăstirii, aici a fost construită biserica „Sfâtul Nicolae”. Legenda spune că numele de Curița vine de la procesul de
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
Roset biv vel Medelnicer, din porunca voievodului Ion Matei Ghica, face hotărnicia Bereștilor și Petrileștilor, ca să nu mai fie pricini; era și de așteptat, din moment ce odinioară fuseseră și unii, și alții la un loc, pe aceeași vatră iar acum erau despărțiți. Satul Enăchești este trecut și în harta rusească de la 1839 sub numele de "Cearna Lunca" - (Lunca Neagră iar în paranteză este scris Enăchești, cu 34 de familii), harta austriacă din 1852, în Marele Dicționar Geografic al României din 1901, în
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Hațegului, așezat în partea de sus a Văii Streiului, la 21km de Hațeg și la 27 km de Petroșani, la egală distanță (3km) de comunele Pui și Baru. Satul este așezat pe o luncă îngustă a râului Strei, care îl desparte în două părți : Livadia de Coastă (1/3) la poalele dealului și Livadia de Câmp (2/3) pe partea stângă a râului , denumiri păstrate scriptic până în 1963, când Primăria Livadia a fost mutată de regimul comunist în Baru, fiind afiliată
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
recruta membrii din cadrul stratului înstărit al locuitorilor orașului. Ordinul se ocupa cu organizarea de serbări, printre care și cea de la 3 ianuarie, dedicată împăratului aflat la putere. Edificiul impunător și de proporții mari și „închide la mijloc o curte centrală (despărțită în două printr-un zid), înconjurată dinspre apus și răsărit de cîte o bazilică”. În mijlocul curții se afla pe un soclu impunător altarul împăratului. Obiectele valoroase ale corporației erau păstrate într-o încăpere subterană, cu pardoseală de piatră, pereți tencuiți
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]