15,846 matches
-
se referea la antisemitism ca la "mentalitatea gloatei". Goga-cuziștii nu aveau nimic să le ofere nici măcar adepților lor cu excepția jefuirii proprietăților evreilor și a exceselor antisemite. Protestele străinătății (inclusiv ale Statelor Unite ale Americii)48 s-au înmulțit, ca și plîngerile pe lîngă Liga Națiunilor. Dacă Goga sau Cuza nu erau îngrijorați în privința Occidentului, regele, Iorga și regimul politic erau. Iorga condamna intervențiile doctorului Filderman nu numai pentru că era convins (ca și regele) că antisemitismul era cea mai bună cale de stopare a Legiunii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
am nimic de-a face cu oameni care se comportă ca niște criminali și nu-mi pasă dacă ei mă urăsc sau mă prețuiesc". Încheia, sfătuindu-l pe Codreanu să desființeze Garda de Fier și să fondeze în schimb o ligă anticomunistă 60. Codreanu a desființat Garda de Fier la 21 februarie 1938, dar a emis o circulară secretă prin care i se cerea acesteia să-și continue existența și activitățile. Între timp, Hitler se întorcea acasă, intrînd triumfător în Viena
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mussolini că este de datoria lui să spună nu?"85. Atunci cînd Hitler a intrat în Praga, Iorga s-a simțit distrus. Unitatea națională devenea obligatorie pe măsură ce totul se năruia în jur. Toate iluziile legate de Wilson sau Beneš, de Liga Națiunilor sau de Titulescu trebuiau să dispară. Singura care conta era forța. Ungaria a cerut protectoratul asupra Ruteniei, ca și cum aceasta ar fi fost Siria sau Palestina 86. A urmat ocuparea Albaniei de către italieni. Iorga era foarte neliniștit, poate pentru că Mussolini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai mari poeți și scriitori români ai timpurilor moderne. Ion N. Teodorescu pe numele lui adevărat, el și-a început cariera (așa cum remarca Iorga cu dispreț) ca "fost călugăr ortodox". A început să publice în 1896 într-un ziar ortodox. "Liga ortodoxă" , sub titlul Din ziua de azi, semnînd Ion Theo. Tudor Arghezi a trecut de la postsimbolism la teamă religioasă mistică, apoi la un curent cosmic, eșuînd într-o poezie umoristică absurdă, care se menținea totuși într-o permanentă fuziune dintre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Regale, la 15 februarie 1938, el s-a plîns lui Călinescu de "intolerabilele insulte ale lui Tudor Arghezi"117. Iorga continua să scrie piese pe aceeași linie ca și mai înainte, care trezeau puțin interes, puse însă în scenă de Liga culturală la Teatrul Popular și prezentate și pe scena Teatrului Național (grație influenței lui Iorga). Biletele erau adesea oferite gratuit. Iorga nu accepta modificarea standardelor valorilor artistice instituite după Primul Război Mondial. Fiul său mai mic, Ștefan, scria poezie, publicată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
deoarece dincolo de acesta nu există decît ceva inferior, care merită disprețul nostru". A continuat să țină cursuri la acest institut pînă în primăvara anului 1940, ocupîndu-se de soarta statelor balcanice și de Silezia. Iorga nu și-a întrerupt activitățile din cadrul Ligii culturale. A continuat să conducă Partidul Naționalist Democrat pînă în februarie 1938, cînd Dictatura Regală a dizolvat toate partidele politice. A rămas editor al "Neamului românesc", al "Neamului românesc pentru popor" și al "Neamului românesc literar", deși postul de "director
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mică și mîndră!"2 Între timp, Mussolini (ca să-l parafrazăm pe Roosevelt) "și-a înfipt pumnalul în spatele vecinului său". Iorga era suficient de încăpățînat și de naiv ca să considere acțiunea Italiei drept o consecință a faptului că "Franța votase la Liga Națiunilor în favoarea sancțiunilor impuse Italiei în timpul războiului din Etiopia"3. A urmat căderea Parisului. Diviziile de elită SS au mărșăluit în pas de gîscă de-a lungul celui mai frumos bulevard din lume, trecînd pe lîngă Flacăra veșnică de sub Arcul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca fiind evreice"). Pamfil Șeicaru, Un junimist antisemit: A. C. Cuza, Madrid, 1956, passim 41 Academicianul român Andrei Oțetea îi relata autorului în 1969 că își amintea că profesorul Cuza l-a salutat în 1933 (după ce Hitler preluase puterea), spunînd: "LANC (Liga Apărării Național-Creștine, partidul politic al profesorului Cuza) a preluat puterea în Germania" 42 Generalități cu privire la studii istorice este și cea mai bună sinteză a gîndirii istorice a lui Iorga. Multe dintre ideile și pasajele pe care le citez pot fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
preluat puterea în Germania" 42 Generalități cu privire la studii istorice este și cea mai bună sinteză a gîndirii istorice a lui Iorga. Multe dintre ideile și pasajele pe care le citez pot fi găsite aici 43 Șeicaru menționează un incident caracteristic. Liga Națiunilor votase sancțiuni împotriva Italiei din cauza Etiopiei. Politica românească a sprijinit sancțiunile. Iorga li s-a opus cu îndîrjire. Curînd după aceea, a plecat la Haga. Ambasadorul român dorea din tot sufletul să-l împiedice pe Iorga să dezavueze poziția
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vol. 2 1909 197 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 72-77 198 L'évêché de Hajdú-Dorogh et les droits de l'Eglise roumain unie en Hongrie, București, 1913, passim 199 V. Neta și C. Gh. Marinescu, Liga culturală și unirea Transilvaniei cu România, Iași, 1978, p. 244 200 Les dernières élections en Hongrie et les Roumains, Vălenii de Munte, 1910. Violențele din timpul alegerilor din 1910 din Ungaria au provocat reacții negative în Occident. Clémenceau a condamnat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru evrei și (într-o măsură și mai mică) pentru tineretul maghiar 104 O viață de om..., vol. III, pp. 204-207 105 Zelea Codreanu, op. cit., pp. 75-78. Proteste împotriva competiției intelectului evreiesc nu existau numai în România. Puține din colegiile Ligii Iederei (Ivy League) mențineau o cotă (un Numerus clausus) în privința studenților evrei. Și chiar dacă evreul absolvea, el întîmpina mari dificultăți ca să găsească un post ca profesor de engleză retorică sau istorie. Poate că din cauza aceasta a înflorit această mișcare literară
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Brătianu, Nicolae Iorga: istoric al românilor, București, 1944; Iorga, Trei cuvîntări, p. 67 153 Iorga îi scria lui Basil Munteanu: "Nu am timp pentru ură." Măcar de-ar fi fost așa... Munteanu, op. cit., p. 356 154 Chiar și la întrunirea Ligii Culturale, Iorga s-a referit în repetate rînduri la C. C. Giurescu, pronunțîndu-i inițialele sub forma "Caca" și reluînd această denigrare pînă și în publicații. Vezi O Școală Nouă Istorică, București, 1936, pp. 6 și 28. Fiul lui Giurescu, Dinu Giurescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
primului război mondial a creat sau a ajustat frontiere, lăsând populațiile neatinse 6. După 1945, s-a Întâmplat exact invers: cu o singură excepție majoră, granițele au rămas relativ intacte, În timp ce oamenii au fost mutați. Politicienii occidentali Împărtășeau senzația că Liga Națiunilor și clauzele minorităților din Tratatele de la Versailles eșuaseră și că ar fi o greșeală să se Încerce resuscitarea lor. Prin urmare, au Încuviințat cu destulă ușurință transferurile de populație. Dacă minoritățile care supraviețuiseră În Europa Centrală și de Est
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să furnizeze mâncare și utilaje sărmanelor piețe europene. Înainte de război, nici Elveția, nici Suedia nu fuseseră grozav de prospere - ba chiar existau regiuni masive cufundate În sărăcie rurală. Avansul câștigat În timpul războiului s-a dovedit decisiv: ambele sunt În vârful ligii europene de mai bine de patru decenii. În alte țări, drumul spre reconstrucție a fost mai anevoios. Dar chiar și În Europa de Est, infrastructura economică, cel puțin, a fost reparată cu o viteză remarcabilă. În ciuda dezastrului provocat de Wehrmachtul În retragere
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu numai, Stalin a fost nevoit să facă un compromis cu Helsinki În aprilie 1948, semnând un Tratat de prietenie (după ce Încercase să impună Finlandei soluția est-europeană, divizându-i pe social-democrați și obligându-i să fuzioneze cu comuniștii Într-o Ligă pentru Apărarea Poporului Finlandez, pe care a adus-o la putere). În Occident, Praga le-a deschis ochii socialiștilor asupra vieții politice reale din Europa de Est. La 29 februarie 1948, un Léon Blum În vârstă publica În ziarul socialist francez Le
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
luat sfârșit printr-un Memorandum de Acord semnat (la 5 octombrie 1954) de Iugoslavia, Italia, Marea Britanie și SUA. Ajutorul occidental i-a permis Iugoslaviei să favorizeze În continuare industria grea și de apărare, cum făcuse după ruptura din 1948. Deși Liga Comuniștilor Iugoslavi guverna autoritar, ultrabolșevismul anilor de după război a fost abandonat. În primăvara anului 1951, numai transportul aerian și fluvial, căile ferate și poșta se aflau sub control federal. Celelalte servicii și unități economice erau, toate, În mâinile diverselor republici
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
relații interstatale. Documente precum Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului (semnată de Consiliul Europei În 1950) aveau să capete În deceniile următoare o semnificație durabilă. Dar, la vremea lor, asemenea documente și agențiile care le promulgau semănau teribil cu pacturile și ligile din anii ’20: pline de bune intenții, dar sortite eșecului. E de Înțeles că scepticii momentului nu le-au dat prea multă importanță. Cu toate acestea, după moartea lui Stalin și sfârșitul războiului din Coreea, Europa Occidentală a pășit pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
om care trimisese el Însuși atâția inocenți (necomuniști) la eșafod. Dar, cu ironie sau fără, reînhumarea lui Rajk a fost scânteia care a aprins revoluția maghiară. La 16 octombrie 1956, studenții din orașul de provincie Szeged s-au organizat În Liga Studenților Maghiari, independentă de organizațiile oficiale ale studenților comuniști. În decurs de o săptămână, În toată țara s-au Înființat organizații studențești, culminând pe 22 octombrie cu manifestul celor „șaisprezece Puncte” formulat de studenții de la Universitatea Tehnică din Budapesta. Revendicările
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Sorbona și care apoi au Înălțat baricade și s-au confruntat cu poliția, mai ales În nopțile de 10 spre 11 mai și 24 spre 25 mai, erau conduși de reprezentanți ai Tineretului Comunist Revoluționar (troțkist), precum și de lideri ai ligilor studențești. Însă retorica marxistă aferentă disimulează un spirit profund anarhist al cărui obiectiv imediat era răsturnarea și batjocorirea autorității. În acest sens (cum insista cu dispreț, dar pe bună dreptate, conducerea Partidului Comunist Francez), mai 1968 era o petrecere, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și sloveni, comuniști și necomuniști deopotrivă, considerau că ar fi de preferat să ia singuri decizii economice, fără corupția și nepotismul din cercurile puterii din capitala federală. Acest sentiment era exacerbat de teama crescândă că Slobodan Miloševiæ (obscurul președinte al Ligii Comuniștilor din Serbia lui natală) și cercul lui de aparatcici Încercau să pună mâna pe putere În vidul politic creat după moartea lui Tito - incitând și manipulând naționalismul sârb. Comportamentul lui Miloševiæ era tipic pentru un lider comunist În acei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și centrul Italiei erau comparabile ca bogăție și servicii cu Franța sau Marea Britanie, sudul rămăsese și mai mult În urmă, iar prăpastia nu putea fi acoperită decât prin transferuri masive de bani lichizi. În anii ’80, o nouă alianță politică, Liga Lombardă (devenită apoi Lega Nord), a Început să exploateze convingerea generală că „sudul” profitase destul de prosperitatea nordului. Umberto Bossi, fondatorul și liderul charismatic al acestei mișcări, propunea ca Roma să fie privată de prerogativele sale fiscale, nordul să se separe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
urmă, Lombardia și zonele Învecinate să Își declare independența, lăsând „coada” sărmană și „parazită” a țării să se descurce singură. Asemănarea cu Catalonia (ori Slovenia sau chiar Republica Cehă sub Václav Klaus) este evidentă. La alegerile naționale din anii ’90, Liga Nordului a obținut suficiente voturi În Lombardia și Veneto pentru a-și asigura participarea la coalițiile conservatoare de guvernare. Ironia sorții este că accesul Ligii la putere era condiționat de alianța cu Forza Italia, mișcarea lui Silvio Berlusconi, și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sau chiar Republica Cehă sub Václav Klaus) este evidentă. La alegerile naționale din anii ’90, Liga Nordului a obținut suficiente voturi În Lombardia și Veneto pentru a-și asigura participarea la coalițiile conservatoare de guvernare. Ironia sorții este că accesul Ligii la putere era condiționat de alianța cu Forza Italia, mișcarea lui Silvio Berlusconi, și cu ex-fasciștii din Alianța Națională, condusă de Gianfranco Fini - ce depindeau amândouă (În special ultima) tocmai de alegătorii săraci și subvenționați din sud pe care Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
putere era condiționat de alianța cu Forza Italia, mișcarea lui Silvio Berlusconi, și cu ex-fasciștii din Alianța Națională, condusă de Gianfranco Fini - ce depindeau amândouă (În special ultima) tocmai de alegătorii săraci și subvenționați din sud pe care Îi disprețuia Liga. Așadar, dincolo de aceste antipatii reciproce și de iluziile susținătorilor mai temerari ai lui Bossi, nu s-a pus vreodată serios problema ca Italia să se scindeze sau ca vreuna dintre provincii să devină independentă. Aproape același lucru s-a Întâmplat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au obținut Împreună 21% din voturi pe baza promisiunii că vor ține Marea Britanie departe de „Europa”, protejând-o de năvala iminentă a imigranților și a solicitanților de azil. Vlaams Blok În Belgia, Dansk Folkeparti (Partidul Poporului Danez) În Danemarca și Liga Nordului În Italia au exploatat toate un registru asemănător - cum o mai făcuseră și În trecut, dar de această dată cu mai mult succes. În Franța, Frontul Național al lui Jean-Marie Le Pen a adoptat o poziție similară, dar Îndoielile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]