16,167 matches
-
actului instructiv-educativ. Dezirabilă, dar și cel mai dificil de atins și de menținut este poziția de mijloc, pentru că nu este suficientă numai cunoașterea teoretică a științei pedagogice sau numai înțelegerea și dragostea pentru elevi. Fiind o relație interumană, în cadrul relației pedagogice există o interdependență a comportamentului profesor-elev, în sensul că acțiunea unuia provoacă o modificare a comportamentului celuilalt. Prin poziția sa privilegiată însă, profesorul poate să ia inițiativa interacțiunii ce suscită reacții la elevi. El poate să facă să depindă mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
depindă mai mult sau mai puțin de el comportamentul elevilor și din comportamentul său să rezulte atmosfera de grup a clasei. De aceea nu este o exagerare afirmația conform căreia construirea autonomiei elevului depinde în foarte mare măsură de relația pedagogică, de comportamentul profesorului. III.5.2. Autoritatea profesorului și autonomia elevului După cum am arătat anterior, autoritatea este unul din criteriile după care este considerat status ul profesorului. Din punct de vedere etimologic termenul de autoritate derivă din cuvântul latinesc „autoritas
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
vor fi obligați să se întrețină singuri în viitor. Din enumerarea acestor reguli se desprinde inspirația lor rousseauistă. Acordarea libertății depline de manifestare copilului și educarea lui cu scopul de a-ți folosi această libertate, se regăsește și în concepția pedagogică a lui Rousseau. dincolo de valoarea ei teoretică, se ridică problema eficienței practice a acestei metode. În ce măsură acordarea autonomiei totale încă din prima copilărie îl va ajuta pe individ să-și folosească în mod corect această autonomie la vârsta adultă? Ideea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în proporții diferite și în situații diferite. Este responsabilitatea de a decide cum își va utiliza autoritatea pe care o deține în construirea autonomiei elevului. În cazul în care profesorul nu este suficient de bine pregătit din punct de vedere pedagogic, științific sau psihologic pentru a-și exercita autoritatea în sensul enunțat, relația pedagogică se poate transforma pentru unii elevi în factor perturbator al personalității lor, ducând la inadaptare școlară, abandon școlar, crize psihologice grave. Imaginea „profesorului zbir“, a „profesorului Sfinx
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
își va utiliza autoritatea pe care o deține în construirea autonomiei elevului. În cazul în care profesorul nu este suficient de bine pregătit din punct de vedere pedagogic, științific sau psihologic pentru a-și exercita autoritatea în sensul enunțat, relația pedagogică se poate transforma pentru unii elevi în factor perturbator al personalității lor, ducând la inadaptare școlară, abandon școlar, crize psihologice grave. Imaginea „profesorului zbir“, a „profesorului Sfinx“, a „profesorului rigid“, a „profesorului persecutor“, a „profesorului neînțelegător“, a „profesorului subiectiv în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
profesorului persecutor“, a „profesorului neînțelegător“, a „profesorului subiectiv în aprecieri și tratamente“ ca expresii ale abuzului de autoritate din partea profesorului sunt tot atâtea surse de „inducție afectivă negativă“ (M. Golu, 1993,p. 152) asupra elevului care fac să eșueze relația pedagogică și orice încercare de dobândire a autonomiei. La fel de ineficient este și „profesorul dădacă“, „profesorului marionetă“, „profesorului delăsător“, „profesorului care pune numai note mari“ etc. I.G. Stanciu, în articolul deja invocat din Revista de pedagogie, nr. 1/1991 referitor la necesitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de dobândire a autonomiei. La fel de ineficient este și „profesorul dădacă“, „profesorului marionetă“, „profesorului delăsător“, „profesorului care pune numai note mari“ etc. I.G. Stanciu, în articolul deja invocat din Revista de pedagogie, nr. 1/1991 referitor la necesitatea autorității în relația pedagogică observă că încă de la naștere copilul nu este nici bun, nici rău, depinde de calitatea influențelor mediului și acțiunilor educative dacă direcția pe care o vor lua instinctele și depozițiile sale native va fi pozitivă sau negativă. Unele dintre aceste
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de exprimare și intensitatea manifestărilor de autonomie ale elevilor sunt dependente în mod cert și semnificativ de modul în care se exercită autoritatea cadrelor didactice. III.5.3 Comunicarea didactică și rolul ei în construirea autonomiei elevului Comunicarea educațională sau pedagogică este cea care mijlocește realizarea fenomenului educațional în ansamblul său,indiferent de conținuturile, nivelurile, formele sau partenerii implicați. Comunicarea didactică apare ca formă particulară a comunicării educaționale, obligatorie în vehicularea unor conținuturi determinate, specifice unui act de învățare sistematică, asistată
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a doua minte a adaptat-o“) (Novalis apud S. Marcus, 1999, p.94); 3. amuzarea altora și atragerea atenției asupra noastră (S. Marcus, 1999, p.94). În ceea ce privește cazul particular al comunicării didactice, M Călin o include în tipuri de relație pedagogice, alături de relația pedagogică interpersonală și de relația pedagogică deontică. Din punct de vedere structural - funcțional comunicarea didactică presupune două forme diferite: a. Comunicarea generală - prin utilizarea de către profesor și elevi a limbajului curent ale cărui componente sunt: emițătorul, calea de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a adaptat-o“) (Novalis apud S. Marcus, 1999, p.94); 3. amuzarea altora și atragerea atenției asupra noastră (S. Marcus, 1999, p.94). În ceea ce privește cazul particular al comunicării didactice, M Călin o include în tipuri de relație pedagogice, alături de relația pedagogică interpersonală și de relația pedagogică deontică. Din punct de vedere structural - funcțional comunicarea didactică presupune două forme diferite: a. Comunicarea generală - prin utilizarea de către profesor și elevi a limbajului curent ale cărui componente sunt: emițătorul, calea de transmitere a cunoașterii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
S. Marcus, 1999, p.94); 3. amuzarea altora și atragerea atenției asupra noastră (S. Marcus, 1999, p.94). În ceea ce privește cazul particular al comunicării didactice, M Călin o include în tipuri de relație pedagogice, alături de relația pedagogică interpersonală și de relația pedagogică deontică. Din punct de vedere structural - funcțional comunicarea didactică presupune două forme diferite: a. Comunicarea generală - prin utilizarea de către profesor și elevi a limbajului curent ale cărui componente sunt: emițătorul, calea de transmitere a cunoașterii umane și receptorul; b. Comunicarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
comun! Pentru a dialoga eficient, profesorul nu trebuie numai să cunoască și să înțeleagă elevul, ci să fie capabil să-i comunice felul în care îl simt și îl înțelege. Aceasta este posibilă numai prin apelul la abilitatea empatică. Practica pedagogică ce urmărește numai transmiterea în mod arbitrar a cunoștințelor și priceperilor are ca efect dezgustul elevilor cu privire la materiile învățate, incapacitatea de a lua inițiative, neputința de a ajunge la autonomie, dorința de dependență, uitarea rapidă a celor învățate superficial, la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și pedepse I. Dafinoiu (1999) în subcapitolul consacrat modificării comportamentului prin sistemul de recompense și pedepse utilizează termenul de „recompensă“. În ce ne privește vom prefera termenul de „recompensă“ care ni se pare mai potrivit a fi utilizat în mediul pedagogic, atât din punct de vedere al profesorului cât și a elevului. Profesorul oferă, iar elevul primește recompense mai degrabă decât întăriri. Baza teoretică a modificării comportamentului prin sistemul de recompense și pedepse o constituie mecanismul condiționării operante. S-a demonstrat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acestor obiective se va ține cont de particularitățile de vârstă ale elevilor. 3. Utilitatea recompenselor și a pedepselor. Prin internalizare recompensa conduce la motivație pozitivă, iar pedeapsa - la motivație negativă. Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice și practica pedagogică subliniind importanța sporită a recompensei (I. Dafinoiu, 1999, p. 66). În ceea ce privește construirea autonomiei elevului prin sistemul de recompense și pedepse, este foarte important ca profesorul să știe care sunt manifestările de autonomie și să le recompenseze. De asemenea, profesorul trebuie
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a intensității lor. III.5.5. Efectele deducțiilor profesorului asupra autonomiei elevului Rezultatele experimentului realizat în domeniul al 7 -lea al secolului trecut de Kosenthal și Jacobson au rămas unele dintre cele mai surprinzătoare și mai controversate din istoria cercetării pedagogice. Ele sugerează că elevii de la care profesorii așteaptă un nivel înalt de performanță ating acest nivel, chiar dacă nu există o bază reală pentru aceste expectanțe. Expectanțele profesorului reprezintă deducțiile pe care le face un profesor în legătură cu comportamentul viitor sau cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de la care se așteaptă puțin se poate să nu reaușească atât de mult cât ar fi reușit dacă ar fi fost tratați altfel (Brophy Good apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6107). În literatura „cotidiană“ (alta decât ceea pedagogică) efectele experiențelor profesorilor au fost de multe ori exagerate. aproape că s-a aruncat o lumină magică asupra lor. Nu există nici o îndoială că expectanțele profesorilor modelează comportamentul și performanțele elevilor, dar în anumite limite. În aceste condiții optimismul pedagogic
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pedagogică) efectele experiențelor profesorilor au fost de multe ori exagerate. aproape că s-a aruncat o lumină magică asupra lor. Nu există nici o îndoială că expectanțele profesorilor modelează comportamentul și performanțele elevilor, dar în anumite limite. În aceste condiții optimismul pedagogic se instituie ca o condiție necesară a succesului. Abordarea diferențiată a elevilor trebuie să conducă la conștientizarea și la valorificarea resurselor de care aceștia dispun și nu la „constricția“ personalității lor prin interiorizarea unor etichete globale negative (I. Dafinoiu, 1999
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pe care acesta îl stabilește în raportul de muncă școlară cu elevii săi, de caracteristicile climatului pe care îl creează la lecție depinde, în mare măsură, calitatea muncii sale educative. Dragostea pentru copii, empatia, delicatețea sufletească, spiritul de echitate, tactul pedagogic, puterea de stăpânire de sine, pasiunea pentru disciplina pe care o predă și în genere pentru cunoaștere, activitățile atractive la lecție și talentul de a trezi interesul elevilor pentru cunoaștere, ușurința de a face față neprevăzutului și de a nu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nu este posibilă dacă profesorul nu are rolul principal. Poate că temele propuse mai sus ar trebui dezbătute mai întâi în timpul perioadei de pregătire psihopedagogică a profesorilor pentru a avea apoi cine să le susțină cu elevii.. Apelând la optimismul pedagogic, ne exprimăm speranța că nu va trece mult timp până când întrebarea din titlu va avea un răspuns clar, bine argumentat: Nu, autonomia elevului nu este un subiect tabu.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
al copilului. Fiecare copil trebuie tratat ca o individualitate, diferit de ceilalți, unic, de aceea și intervențiile din partea profesorului trebuie să fie conforme cu aceste particularități. Profesorul Înzestrat cu aceste calități, la care s-ar adăuga spiritul de observație, tactul pedagogic, este unul de tip democratic, care Își construiește toate acțiunile pornind de la nevoile elevului, are drept calități blândețea, Înțelegerea, și pentru că rezultatele nu sunt observabile imediat, multă răbdare. Copiii nu sunt niște produse de consum, care, cum ies din procesul
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
Elena MACAVEI este profesor universitar doctor la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. A publicat peste 180 de articole în ziare, reviste de cultură și de specialitate și aproximativ 150 de studii în volume și în reviste cu profil psihologic și pedagogic. Volume apărute: Familia și Casa de Copii (1989), Pedagogie. Propedeutică. Didactică (1997), Prostituția între ignorare și mistificare (2005), Lucian Bologa. Viața și Opera (2005), Surâs, lacrimă, speranță. Publicistică psihologică și pedagogică. 1972-2005, vol. I-II (2006), Umorul în publicații astriste
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în volume și în reviste cu profil psihologic și pedagogic. Volume apărute: Familia și Casa de Copii (1989), Pedagogie. Propedeutică. Didactică (1997), Prostituția între ignorare și mistificare (2005), Lucian Bologa. Viața și Opera (2005), Surâs, lacrimă, speranță. Publicistică psihologică și pedagogică. 1972-2005, vol. I-II (2006), Umorul în publicații astriste (2007), Tratat de Pedagogie. Propedeutică (2007), Educația și integrarea europeană (autor și coord. 2007), Țiganii / Romii. Realități și perspective (autor și coord., 2008), Pelerini în Țara Sfântă (2008), China un univers
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Christina, regina Suediei, cu prințese din Germania. A fost prietenă cu Marion Delorme, altă curtezană celebră, cu doamna de Lafayette. A fost prietenă cu La Bruyère, cu Voltaire. A fost suspectată de relații saphice cu doamna de Montespan. Având fler pedagogic și dorința de a împărtăși altora experiența comportării mondene, a fondat Școala de galanterie pentru tineri aristocrați unde aceștia își exersau stilul manierelor elegante, aptitudinea de a seduce. Tinerele asistente erau aduse pentru a se exemplifica comportamentele de exprimare socială
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Marquez să-și facă un cadou asemănător și să scrie "Povestea târfelor mele triste". Cultura solidă, inteligența și încrederea în sine i-au fost temeiuri frumoasei și seducătoarei curtezane Ninon de Lenclos să-și exprime gândurile, într-un registru moralist pedagogic, în Epistole adresate marchizului de Sevigné, îndrăgostit de mademoiselle Ninon ce avea doar cincizeci și șapte de ani. Epistolele au fost adunate și publicate în 1720. Circulau deja fragmente din textele ei: Dacă Dumnezeu apare des femeilor este că ține
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a se afișa cu suveranul iar acesta i-a propus căsătoria o căsătorie secretă, fără efecte civile, pentru că ar fi trezit ostilitățile Curții, de aceea a fost cunoscută cu supranumele Madame Roi Soleil. Marchiza de Maintenon și-a investit talentul pedagogic, organizatoric în înființarea Institutului Regal de la Saint Cyr, inaugurat în 1686, prima instituție de educație a fetelor cu un program inspirat din concepția lui Fénelon (1651-1715), scriitor și prelat, precursor al iluminismului, autorul cunoscutei lucrări cu caracter pedagogic, Tratat despre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]