19,447 matches
-
fie că e vorba de lumile zămislite în spirit și de scurcircuitările temporale, luna trimite mereu către celeste ascensiuni, revelînd căi inițiatice sau modele exemplare ce fac ca lumea să existe în, între și dincolo de paradoxurile de care se izbesc simțurile noastre limitate. O fi pe undeva un dat românesc, această percepție intuitivă a coincidentiae oppositorum, a unui principiu dinamic, firesc integrator, de așezare în univers. La rîndul său, „geniu polar” prin excelență, Eminescu desfășoară o dialectică a contrariilor în care
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
reprodusă în fața unei asistențe numeroase în genere convocate”. Teatrul este deschizătorul unui drum, e un mijloc ca orice artă de realizare a destinului omului. Cercul acesta poate să fie și un atelier de experimentare si de recuperare a celor cinci simțuri, a tuturor tipurilor de memorie și imaginație. Elevii înțeleg că arta actorului, a cuvântului viu este mai întâi un mod de a gândi și abia dupa aceea de a acționa. Fiind pe scenă, văzând și simțind cât de grea și
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
Robert Massard ați cântat foarte mult, la Paris, inclusiv Don Quijote, în 1974, în regia lui Peter Ustinov. — O producție frumoasă, cu Nicolai Ghiaurov, iar dirijor era Georges Prêtre. Mare, mare! — Povestiți-mi despre Ustinov! — Rus de origine, avea un extraordinar simț al umorului, doar că, în acest Don Quijote, s-a înșelat puțin. A luat partea burlescă, dar a făcut total abstracție de romantismul și frumusețea sufletească ale acestui om și chiar de ale Dulcineei. În operă, ea singură recunoaște unicitatea lui
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
nu mai vorbesc de sonoritatea numelui... O femeie frumoasă. Asta a fost prima impresie. O femeie foarte caldă. De asta m-am convins mai târziu, motiv pentru care am și avut o relație foarte afectuoasă. Caldă, simplă, cu un sănătos simț al umorului, ceea ce făcea ca munca îm preu nă să fie exact opusul a ceea ce așteptasem inițial." Parteneriatul dintre regizorul vizionar și cântăreața aplecată spre experiment a cunoscut una dintre cele mai frumoase ex presii într-un spectacol care a
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de la vecini să citesc vreo carte. Să mai amintesc de insistența îndemnului bunicului meu, Hondrea, care-mi umpluse mintea cu fapte de arme din războiul la care participase prima dată la Dardanele, apoi la Mărășești și la Oituz. Avea un simț deosebit al datoriei față de glia străbună , moștenit de la înaintașii lui. Inainte de plecare, am fost la dânsul să-mi iau rămas bun și mi-a strigat din poartă "măi nepoate să-mi vii sărjănt"iar eu l-am ascultat și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
epoleți aurii cu fir de mătase și steluțe pe ei, mi-a sărutat întâi epoleții și după aceea pe mine.I-am produs o bucurie deosebită. Poate că și dânsul a contribuit la formarea carierei mele și la sădirea unui simț național, al dragostei față de națiunea română, de locurile natale, de glia străbună, de valorile și patrimoniul moștenit de la înaintașii noștri care s-au sacrificat să le apere de puhoaiele străine, care-și căutau și ei un loc sub soare. Poate
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
regim comunist", cu "eroi" plini de vanitate și dăruire pentru neamul românesc. După ce au fost arestați cei de la securitate, acești nemernici s-au dus la casele acestora și le-au jefuit ca ultimii bandiți, fiind lipsiți de cele mai elementare simțuri umane, deși erau îmbrăcați în uniforme militare. Cum mai pot ei să spună „bună ziua” acestor victime, pe care le-au jefuit sau torturat fără motiv, deși cunoșteau adevărul! Acesta este caracterul unor compatrioți ai neamului nostru românesc, însetați de sânge
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pentru actul criminal. Nicăieri în lume nu putea fi comisă o astfel de nedreptate, o astfel de crimă, decât la noi în România, cu niște însetați de sânge, pe fondul unei diversiuni, care a tulburat mintea unor oameni lipsiți de simțul uman. Este posibil să fi contribuit și elemente străine, infiltrate în punctele vulnerabile, dar mai mult cu ajutorul "eroilor" noștri, care și-au dorit funcții mari, avansări, agoniseală de averi și în special afirmare. A văzut toată națiunea cine au fost
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
țările, să fie vizitată de cele mai înalte personalități, indiferent de orânduirile lor sociale, situația economică, sau de mărimea acestora. Este de dorit, ca cei responsabili de aducere în studioul televiziunii a unor persoane, să dea dovadă de mai mult simț de răspundere și să nu invite tot felul de indivizi, foști delincvenți, sau dezertori care au trădat interesele patriei,care vin să facă anumite aprecieri asupra unor persoane, fapte,obiective economice sau alte probleme si care ne dau lecții de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
la realizarea acestor obiective grandioase. Din păcate, în loc să se mândrească cu aceste realizări, el aruncă cu noroi în toți cei care au muncit pentru ele. Spre rușinea neamului nostru, avem foarte multe buruiene otrăvitoare care nu au puterea și bunul simț de a accepta realizările acelei generații. În schimb, ne mândrim cu ele în toată lumea, suntem elogiați și apreciați pentru noul nostru București, pentru construcțiile monumentale, pentru obiectivele economice, în care lucrau cândva sute de mii de români, pentru cartierele de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în mod sfidător și obraznic, invită în studioul național Tv. oameni fără cunoștințe și experiență profesională, să facă aprecieri asupra acestor obiective. Probabil că unii reprezentanți ai televiziunii noastre, care se cred atotputernici și atotștiutori, și-au pierdut orice bun simț și respect față de neamul nostru românesc și publicul plătitor. Întrebuințarea acestor construcții de către poporul român, este o dovadă clară a utilității lor. Iar noi, cei vechi, cu niște pensii derizorii acum, ne mândrim în sinea noastră de cele construite în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
confruntat cu greutăți și suferințe, jefuită de hoarde străine, călcată de picioarele cailor dușmanilor care le plăcea jaful nu munca. Poate că pentru acest motiv după ce am crescut și am cunoscut lumea și rostul ei,am devenit un împătimit al simțului national românesc, moștenit de la înaintașii mei din familie, acum ajuns un biet pensionar militar, care și-a petrecut toată tinerețea prin armată, până aproape de 60 de ani, iar copilăria confruntându se cu greutățile și privațiunile războiului, secetei și neajunsurilor inerente
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
uitați și de propriile lor familii, copii, uni s-au pierdut și ei,alții care trăiesc au uitat de cei care leau dat viață, pentru că așa este factorul timp, cel care vindecă rănile, alină durerile și acționează în special asupra simțului uitării, altfel mulți ar lua drumul ospiciilor dacă nu ar uita toate fenomenele și întâmplările petrecute în timpul vieți. Am fost de Sf.Paște acasă, în satul natal și avînd timp mai mult ,fiind singur,m-am plimbat prin cimitirul care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Roman, care nu ezită să apară în fața societății românești,pentru a fi ales.Câtă nerușinare,oameni cu conștiința și mâinile murdare de sângele compatrioților,apar în fața națiunii române să dea lecții de cinste și corectitudine umană,câtă lipsă de bun simț. Presupunem că se efectua această operație pentru a nu se molipsi muncitorii care mai rămăseseră cu microbul comunist, odios și criminal, cum l-au calificat unii politicieni perfizi. Curios lucru este că unii dintre acești "analiști" politici au uitat că
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Mircea, Cuza, iar de Antonescu sau Ceaușescu, aceștia au fost odioșii și criminalii neamului românesc, au făcut numai rău poporului român. Toată mass-media noastră nu cunoaște nicio faptă bună a acestora, doar crime și lucruri rele. Așa suntem noi românii... Simțul politic în administrarea statului a existat de când ne știm, am călătorit numai prin gropi și beznă. Așa se explică faptul că suntem mereu printre ultimii din Europa din punct de vedere al administrării și conducerii statului. Doar parte din poporul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
la distrugerea multor lucruri, dar în special la crearea unei stări tensionate, de ură și invidie, care nu ajută cu nimic națiunea română și-n special generația nouă. Aceasta se afundă tot mai mult într-o stare degradantă, lipsită de simțul răspunderii față de tot ce-i înconjoară, față de națiunea lor. Criminalitatea juvenilă este la un nivel pe care istoria noastră nu l-a cunoscut până acum. momente de incertitudine, dezorientare și mare confuzie. Aceasta se datora unor factori importanți care au
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mult, efectul satiric este condiționat de poziția de superioritate a subiectului demistificator față de obiectul de satirizat. Iar superioritatea Inorogului este strivitoare pe toate planurile - moral, intelectual, spiritual - fapt ce-i permite să se detașeze repulsiv și să manifeste un acut simț al propriei superiorități. Satira cea mai reușită trebuie să fie o îmbinare a realismului cu fantasticul. Aceasta întrucât simpla viziune agresivă asupra lumii ar reda o imagine reală, obiectivă, asupra unui aspect negativ care este de corectat, dar nu ar
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
deformarea caricaturală a modelului real, până la gestul anamorfotic, care l face irecognoscibil, dar semnificativ. în acest fel trebuie să înțelegem multiplele anamorfoze , deformări cu sens, la care Cantemir își supune personajele și rearanjează situațiile. Există însă o mare posibilitate ca simțurile să-l înșele, sau chiar să-l trădeze pe artist. “Sensibilizat de frustrări succesive, autorul-personaj își proiectează sentimentele asupra lumii, de aici rezultând că simțurile primesc din partea mediului răspunsuri false, exacerbate, datorită suspiciunii.” Dar și acest fapt este de înțeles
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
la care Cantemir își supune personajele și rearanjează situațiile. Există însă o mare posibilitate ca simțurile să-l înșele, sau chiar să-l trădeze pe artist. “Sensibilizat de frustrări succesive, autorul-personaj își proiectează sentimentele asupra lumii, de aici rezultând că simțurile primesc din partea mediului răspunsuri false, exacerbate, datorită suspiciunii.” Dar și acest fapt este de înțeles dacă avem în vedere că psihologia creatorului implică cu necesitate deformarea. Artistul în general, și satiristul în special, deformează în ideea că realitatea este mai
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
în greutăți ce par de neînvins. [...] A stărui în ideologii și în metode perimate ar fi, nu să împiedicăm evoluția inevitabilă a societății, ci s-o expunem exagerărilor și rătăcirilor extremiste. Spiritul politic nu este decât o formă a bunului simț, iar bunul simț ce altceva este decât percepțiunea exactă a realităților zilnice? Această percepțiune ne obligă să ieșim din tradițiuni, oricât de venerabile ar fi și să îndrăznim a fi oamenii timpului nostru. Nouă, celor în vârstă ne revine datoria
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
par de neînvins. [...] A stărui în ideologii și în metode perimate ar fi, nu să împiedicăm evoluția inevitabilă a societății, ci s-o expunem exagerărilor și rătăcirilor extremiste. Spiritul politic nu este decât o formă a bunului simț, iar bunul simț ce altceva este decât percepțiunea exactă a realităților zilnice? Această percepțiune ne obligă să ieșim din tradițiuni, oricât de venerabile ar fi și să îndrăznim a fi oamenii timpului nostru. Nouă, celor în vârstă ne revine datoria de a vă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu are sens, căci e o naivitate să "moralizezi" un rege prin discursuri și declarații publice. [...] Iunian e atât de potrivnic unui guvern național-țărănesc, mai ales prezidat de Mihalache, încât ar socoti un astfel de guvern ca o sfidare a simțului etic, care mai dăinuiește în țară. [...] Mi-a părut foarte rău să constat că în cazul unui guvern Mihalache, Iunian ar fi în stare să treacă de partea blocului constituțional, pe care îl combate astăzi. [...] Astfel, Brătianu, în afară de întrevedrile cu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ecrane cu care putem să ne pișcăm, să ne înțepăm în buricul degetului, să ne gâdilăm în palmă și cine mai știe ce. Aici, nevăzătorii s-ar putea să fie mai știutori decât noi, ceștilalți, chit că pare că avem simțurile întregi. Facebook e deci body language de Internet, dans cu săgețica mouse-ului. Organizarea piramidală dată de text și scheme logice abdică în fața butoanelor. Noi, alfabeticii, oftăm și cârtim în fața acestui nou și nein telectual tip de realitate. Dar nu e
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Am ajuns să vorbesc în engleză cu un tip pe nume Radu, despre care am crezut că nu e român.“ Era român, după cum avea să afle mai târziu, iar numele lui nu era Radu. I s-a părut că are simțul umorului și a continuat să discute cu el și după ce au terminat să se distreze pe seama aplicației. Cum se gândea numai la mâncare, din cauza regi mului alimentar strict, pe bază de fructe și legume proaspete, lactate și pește, a fost
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
mai nemaipomenite din cursul războiului, cum scapă de un accident tragic aterizând pe o singură roată, cu un avion cu trenul defect, fiindcă citise odinioară că Fonck reușise o asemenea acrobație în timpul Primului Război Mondial. Ce înseamnă o cultură vastă, memoria și simțul comparației! Altă particularitate a lui: la 17-18 ani a avut ambiția să fie actor și directoarea școlii de teatru, care-l găsea plin de talent, a fost furioasă când a aflat că a intrat la o școală de pilotaj. În
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]