19,182 matches
-
ai, însă, ceea se cheamă „organ pentru poezie” - iar la un post-pozitivist precum Răzvan Codrescu nu e cazul. Dânsul continuă să bată câmpii fără grație: „Mama - Raluca, fata stolnicului Jurașcu“ mai evlavioasă, cumpără, zice-se, de la o rudă a fostului stăpîn [al Ipoteștilor - n. n.] Teodor Murguleț, o bisericuță fără turlă, cu clopotnița de lemn” [15], fel mărunt de a intra în tradiția ctitoriilor boierești. Raluca avea și vreo șase frați sau surori la călugărie[16], dar asupra propriilor copii nici ea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că are cumplite consecințe etice și morale. Mai exact, cine uzează de acest procedeu este un „apostat” și din această apostasie de început se dezvoltă arta poetică eminesciană. Apostasia eminesciană înseamnă baleiaj continuu între da și nu, adică poetul, ca stăpân al cuvintelor, poate face din demon - înger, dar poate la fel de ușor să facă din nou din înger demon, și iarăși, doar înfășurând realitatea în cuvinte. Este apostasia inimii sau a sufletului căreia, însă, conștiința de creator trebuie să i se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fost recunoscut după înălțime și după săculețul cu pământ ce-l purta veșnic din tinerețe. Echipa de legionari care lucra la dezgroparea celor 14 victime, cutremurați de acest îngrozitor tablou, gâfâind de efort și tulburați sufletește, nu s-a putut stăpâni, a pătruns în fortul Jilava și a executat pe asasini, demoni blestemați. A fost un moment de grabnică hotărâre și eroică îndârjire. Ion Antonescu voia să-i pună în libertate pe asasini printr-un transfer la închisoarea militară, apoi acasă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
legionară, căpetenia și toți legionarii bine fixați în duhul iubirii de neam, în duhul iubirii de Hristos, ar fi îndreptat veacurile strâmbe, ar fi făcut o țară cu înfloriri veșnice, ca soarele de pe cer, dacă nu erau sugrumați și măcelăriți. Stăpânilor, însângerate caricature funebre, nu ne mai osândiți, nu ne mai defăimați, nu ne mai mistuiți pe rugul atâtor mișelii, căci nu veți putea stinge neclintita noastră credință în Hristos și nu veți putea înăbuși strigătul morților noștri, fântâni cu apă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fost invadat, De hoarde străine ,de lege și datini, Hienele morții, de-un neam blestemat. Veneau noi cohorte iudaice, flămânde, Prin crânguri și sate ca stoluri de corbi, Și-atunci își vândură pe-arginții lui Iuda Și țara și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina și graiul Și datini străbune se spun c-au pierit Prin satele triste, pustiu plânge vântul Prin ziduri sfărâmate de schit năruit. Era acum țara, flămândă și goală Și holda furată și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Un păcat de moarte și de neiertat. Și dacă legile țării ne-au sau ne vor achita și absolvi de răspundere, dacă oamenii ne vor înțelege și aproba, sângele vărsat rămâne în fața lui Dumnezeu care ne este Singurul și veșnicul Stăpân, un păcat, cu toate consecințele și implicațiile. De aceea, orice s-ar întâmpla, vom fi, dacă va fi cazul, martiri dar nu agresori și, de va trebui, nu ne vom apăra nici viața vărsând sânge.” (Corneliu Zelea Codreanu) Legionarii nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
păcat. Un păcat de moarte și de neiertat. Și dacă legile țării neau sau ne vor achita și absolvi de răspundere, dacă oamenii ne vor înțelege și aproba, sângele vărsat rămâne în fața lui Dumnezeu, care ne este singurul și veșnicul Stăpân, un păcat, cu toate consecințele și implicațiile. De aceea, orice s-ar întâmpla, vom fi, dacă va fi cazul, martiri dar nu agresori și de va trebui, nu ne vom apăra nici viața vărsând sânge”. Și-au zăvorât inimile și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
istoric, pe de alta, două strategii opuse, dar, în egală măsură, puțin întemeiate pentru a neutraliza sau a aboli caracterul propriu al condiției istorice a omului și tragicul său specific, care constă tocmai în faptul că omul nu este nici stăpânul, nici jucăria timpului. La capătul unei îndelungate perioade de cercetări, Aron rămâne și ne lasă pe muchie de cuțit. Oricât de "istorică" ar fi deci condiția umană, Aron refuză ideea că filozofia ar deriva din altceva care ar determina-o
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
în conduita unor animale superioare. Iată un exemplu, povestit de un scriitor. Acesta avea un câine de rasă, foarte răsfățat, căruia îi placea să doarmă într-un fotoliu foarte confortabil. Într-o zi, venind din altă parte, cățelul constată că stăpânul său stă așezat tocmai în fotoliul său preferat. După ce se învârte de câteva ori nemulțumit, se îndreaptă spre ușa de ieșire, iese afară și scâncește pentru a i se da drumul. Scriitorul se scoală și se duce să-i deschidă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sugestie: „De câte ori voi privi în gol să intru în alpha deoarece am un motiv important.”. Această tehnică este o modalitate excelentă de a aduce la suprafață cunoștințe uitate. Controlul mintal Silva activează potențele creatoare prin administrarea unor sugestii pozitive: „Sunt stăpân pe mine, îndrăzneț, cooperant, mai puțin critic, mai inventiv, mai eficient”, cât și prin vizualizarea prin anticipație a felului cum dorești să fii sau cum dorești să se rezolve o anumită problemă. Conform părerii autorului ei (J. Silva), vizualizarea este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
după <ref>”Ana Stoica Constantin Creativitatea pentru studenți și profesori, Editura Institutul European, Iași, 2004. </ref> [41]</footnote>. 1. Libertatea destul de largă acordată copilului, lipsită de conduite autoritare, dominatoare și inflexibile („Ai să faci numai cum spun eu!”, „Cine-i stăpân în casa asta?”). Copilul nu trebuie supravegheat la tot pasul, nici excesiv „îndrumat”. Un părinte matur emoțional nu va cădea în tentația de a hiper-proteja copilul („Nu alerga, ai să cazi!”, „Nu pune mâna pe șurubelniță, că te poți înțepa
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de a activa la dorință o stare de spirit favorabilă creativității. Așezați-vă confortabil. Închideți ochii. Gândiți-vă la un moment în care ați avut un mare succes, în care totul mergea bine, vă simțeați plin de încredere, relaxat și stăpân pe situație. Plasați-vă cât mai bine în amintire. Retrăiți cât mai mult din acea stare, imaginile și sunetele, mirosurile și atingerile pe care le-ați perceput. Când v-ați plasat deplin în amintire, alegeți o anumită combinație de senzații
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
-vă puțin și apoi verificați funcționarea declanșatorului. Rememorarea cu cât mai multe detalii a unei stări de spirit anterioare duce la transformarea stării prezente într-una asemănătoare. Cu ajutorul elementului care declanșează amintirea unui moment în care erați plin de încredere, stăpân pe situație și învingător, vă creați o stare de spirit similară în prezent, stare favorabilă creativității. Jocul 6. Umerașe schimbătoare Gândiți-vă câteva minute ce puteți face cu un umeraș, apoi câteva minute ce nu puteți face cu un umeraș
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
îi sunt tipărite în volumul colectiv Desant ’83, iar prima carte, volumul de proză scurtă Maestrul de lumini, îi apare în 1985, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor și cu Premiul Fundației „Liviu Rebreanu”. Salutat de critici ca un prozator stăpân pe mijloace și cu un univers bine conturat încă din paginile de început, T. cercetează cu bonomie malițioasă comportamente de navetiști, stagiari, pensionari, poștași, funcționari sau muncitori pe șantiere, ființe care evoluează mecanic și stereotip într-o lume derizorie și
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
Nedeia inimilor (reprezentată la Timișoara și Oradea, în 1959-1960), Cazul studentului Mihai Lotreanu (pusă în scenă la Timișoara, în 1962) ș.a. Este, de asemenea, autor al unor scenarii de teatru pentru copii, câteva cu subiect istoric (Șoimii Moldovei, 1969, Menumorut, stăpânul Bihariei, 1973, Posada, 1973, Ion Vodă Cumplitul, 1974), al câtorva texte de teatru TV, ca și al unor nuvele, jurnale de călătorie și reportaje de croazieră. Numeroase sunt, după 1989, tentativele lui T. de a aborda aspecte controversate ale istoriei
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
cât și în particular. În privința femeilor, călugării trebuie să fie prudenți și să nu caute să dea ei înșiși naștere la gânduri lascive. Cu privire la acest subiect, textele canonice consemnează următorul dialog între Ănanda și Buddha: „Cum trebuie să ne purtăm, Stăpâne, cu privire la femei?” „Să nu le vedeți, Ănanda”. „Dar dacă se întâmplă să le vedem, ce să facem?” „Nu le vorbiți, Ănanda”. „Dar dacă se întâmplă ca ele să ne vorbească, Stăpâne, ce să facem?” „Rămâneți pe deplin treji, Ănanda”. Buddha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
între Ănanda și Buddha: „Cum trebuie să ne purtăm, Stăpâne, cu privire la femei?” „Să nu le vedeți, Ănanda”. „Dar dacă se întâmplă să le vedem, ce să facem?” „Nu le vorbiți, Ănanda”. „Dar dacă se întâmplă ca ele să ne vorbească, Stăpâne, ce să facem?” „Rămâneți pe deplin treji, Ănanda”. Buddha a mai dat și altă povață: „Dacă până la urmă, trebuie să vorbești cu o femeie, păstrează-te pur în inima ta și gândește-te: «Eu, călugărul, voi trăi în această lume
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
bidiviului alb. Acest ajutor este de fapt superfluu, căci miraculosul patruped își urmează calea prin aer. După cum spune Buddhaghoșa, el traversează dintr-un salt râul care îi stă în cale. Kaṇțhaka amintește de calul lui Ćakravartin, ce traversează Oceanul cu stăpânul său; ca și el, Kaṇțhaka are podoabe de aur; culoarea lui este albă și nechezatul i se aude de la distanța de un krośa; sub pasul lui pământul scoate sunete plăcute și teribile; calul varsă lacrimi la despărțirea de stăpânul lui
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cu stăpânul său; ca și el, Kaṇțhaka are podoabe de aur; culoarea lui este albă și nechezatul i se aude de la distanța de un krośa; sub pasul lui pământul scoate sunete plăcute și teribile; calul varsă lacrimi la despărțirea de stăpânul lui. În zori, după ce ajunge în câmp deschis, depărtându-se la vreo zece leghe de oraș, prințul se oprește, îi încredințează lui Candaka (păli: Chañña) hainele parfumate, lucrurile prețioase și se îmbracă cu hainele unui vânător. Apoi își taie pletele
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
palat. Astfel Marea Renunțare s-a înfăptuit. Potrivit legendei, când Siddhărtha s-a hotărât să plece din palatul tatălui său pentru a începe o viață de cerșetor, zeul Măra s-a așezat în poartă și l-a oprit. „Nu pleca, Stăpâne”, a exclamat el, „în șapte zile are să se arate roata împărăției și are să te facă rege peste cele patru continente și peste cele 2 000 de insule alăturate. Așadar, rămâi aici, Stăpâne”. Gotama i-a replicat: „Bine, știu eu că
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în poartă și l-a oprit. „Nu pleca, Stăpâne”, a exclamat el, „în șapte zile are să se arate roata împărăției și are să te facă rege peste cele patru continente și peste cele 2 000 de insule alăturate. Așadar, rămâi aici, Stăpâne”. Gotama i-a replicat: „Bine, știu eu că roata împărăției are să mi se arate; însă nu să fiu rege doresc eu. Am să devin un Buddha și am să fac lumea toată să strige de bucurie”. Cel Rău nu a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Buddha n-a prea împărtășit aroganța ce a caracterizat religii misionare precum creștinismul și islamismul. Buddhismul este esențialmente tolerant, cosmopolit și adaptabil, și de aceea a fost capabil să fructifice prilejuri născute din situații asupra cărora nu era pe deplin stăpân. El a coexistat cu vechiul hinduism în India și Srī Lanka, cu taoismul și confucianismul în China, cu religia bon în Tibet și cu șintoismul în Japonia. Deși a fost un bun cunoscător al lumii sale, Buddha nu făcea parte
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
s-a întâmplat 19 nimic” (1933), “Frații Jderi” (1935 1943), “Nada Florilor” (1951) Conținutul romanului Romanul "Baltagul", apărut în 1930, este un adevărat "poem al naturii și al sufletului omului simplu, o «Mioriță» în dimensiuni mari" (George Călinescu). Versul moto: Stăpâne, stăpâne,/ Mai cheamă și-un câne" argumentează viziunea mioritică a morții, căreia Sadoveanu îi dă o nouă interpretare, aceea a existenței duale ciclice, viață moarte și din nou la viață. Romanul a fost scris în numai 17 zile și are
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a întâmplat 19 nimic” (1933), “Frații Jderi” (1935 1943), “Nada Florilor” (1951) Conținutul romanului Romanul "Baltagul", apărut în 1930, este un adevărat "poem al naturii și al sufletului omului simplu, o «Mioriță» în dimensiuni mari" (George Călinescu). Versul moto: Stăpâne, stăpâne,/ Mai cheamă și-un câne" argumentează viziunea mioritică a morții, căreia Sadoveanu îi dă o nouă interpretare, aceea a existenței duale ciclice, viață moarte și din nou la viață. Romanul a fost scris în numai 17 zile și are ca
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
uita la parale, numai să aibă toate după gustul lui", prietenos și sociabil, era "meșter la vorbă", oier cinstit și mândru, " om vrednic și fudul". Harnic și priceput, Nechifor își rânduise bine stânele, ciobanii îi ascultau întocmai poruncile, fiind un stăpân autoritar, dar corect și prompt în plata simbriilor. în toate locurile pe unde a întrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat, ca de un muntean "cinstit, plătindu-și datoriile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]