15,855 matches
-
și art. 115 alin. (4) care stabilește condițiile în care Guvernul poate emite ordonanțe de urgență. De asemenea, prin raportare la dispozițiile art. 20 din Constituție referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, invocă prevederile art. 6 paragraful 1 care statuează cu privire la dreptul la un proces echitabil cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, completul căruia i s-a repartizat
DECIZIE nr. 264 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din aceasta, precum şi cele ale art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273155_a_274484]
-
justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili prin lege procedura de judecată. 18. Curtea a mai statuat că procedura prevăzută de dispozițiile legale criticate reprezintă opțiunea legiuitorului și are drept scop remedierea unor lipsuri ale acțiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art.
DECIZIE nr. 264 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din aceasta, precum şi cele ale art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273155_a_274484]
-
specificitatea cauzei și a activităților desfășurate până la momentul la care acesta constată că devine aplicabil vreunul dintre cazurile de restituire, integrală sau parțială, a sumei plătite de reclamant cu titlu de taxă judiciară de timbru. 21. Totodată, Curtea reiterează cele statuate în jurisprudența sa, în sensul că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului ( Decizia
DECIZIE nr. 264 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din aceasta, precum şi cele ale art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273155_a_274484]
-
presupune greșeli de ordin procedural ce au condus la pronunțarea unei soluții eronate de către instanța de recurs, menționând că nu este permis ca sub pretextul rectificării să se modifice în fapt soluția. Arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că, în reglementarea accesului la justiție, legiuitorul are posibilitatea să impună anumite condiții de formă, ținând cont de natura și de exigențele administrării justiției, fără însă ca aceste condiționări să aducă atingere substanței dreptului sau să îl lipsească de efectivitate
DECIZIE nr. 267 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 442 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273166_a_274495]
-
De aceea, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, ținând cont de prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate. 16. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. În situații similare, Curtea a apreciat că, dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța
DECIZIE nr. 267 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 442 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273166_a_274495]
-
excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 489 din 21 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 21 ianuarie 2014, a statuat că obligația instituită în sarcina conducătorilor de autovehicule și persoanelor care ocupă locuri prevăzute prin construcție cu centuri sau dispozitive de siguranță ori omologate de a le utiliza reprezintă măsuri de ordin legislativ menite să asigure protejarea vieții, sănătății și
DECIZIE nr. 325 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 3 raportat la art. 99 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273183_a_274512]
-
se prejudece acțiunea formulată în temeiul art. 7 și 8 din lege, în acest ultim caz, instanța judecătorească fiind liberă să aprecieze cu privire la incidența prezentei decizii asupra stabilirii motivelor pe care s-a întemeiat hotărârea de revocare". Așadar, Curtea a statuat că dispozițiile legale criticate, constituind temeiul adoptării hotărârii de revocare din calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, au legătură cu soluționarea acțiunii deduse judecății. 31. Cu un alt prilej, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 756 din 16 decembrie
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
faptul că actele adoptate de acestea produc efecte juridice, determinând modalitatea de desfășurare a procedurii de alegere a noilor membri ai Consiliului, cu consecința modificării structurii de organizare și funcționare a acestui organism colectiv, Curtea constată că sunt incidente cele statuate în jurisprudența sa cu privire la neconstituționalitatea normelor legale generată de interpretarea lor. 57. Astfel, prin Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Curtea, fără a nega rolul
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
trebuie să se conformeze deciziei Curții și să o aplice ca atare." 58. De asemenea, prin Decizia nr. 1.092 din 18 decembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 31 ianuarie 2013, Curtea a statuat că, "în cazul în care un text legal poate genera interpretări diferite, este obligată să intervină ori de câte ori acele interpretări generează încălcări ale prevederilor Legii fundamentale. Constituția reprezintă cadrul și măsura în care legiuitorul și celelalte autorități pot acționa; astfel, și
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
15 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene proclamă că "orice persoană are dreptul la muncă și dreptul de a exercita o ocupație aleasă sau acceptată în mod liber". 25. Având în vedere toate aceste reglementări, precum și cele statuate prin Decizia nr. 513 din 20 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006, în sensul că prevederile constituționale referitoare la dreptul la muncă asigură oricărei persoane posibilitatea de a exercita profesia
DECIZIE nr. 261 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273218_a_274547]
-
să-i asigure stabilitatea, neputând fi de conceput că prevederile constituționale ar asigura libertatea de a obține un loc de muncă, dar nu și garantarea păstrării acestuia, cu respectarea, evidentă, a condițiilor și limitelor constituționale. În acest sens sunt cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 383 din 7 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 31 august 2005, potrivit cărora cea mai importantă garanție pentru exercitarea dreptului la muncă o constituie stabilirea limitativă
DECIZIE nr. 261 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273218_a_274547]
-
279 din 23 aprilie 2015 , prin care Curtea a analizat o situație asemănătoare, referitoare la suspendarea contractului individual de muncă, din inițiativa angajatorului, în cazul în care angajatorul a formulat o plângere penală împotriva salariatului. 28. Așa cum Curtea Constituțională a statuat prin decizia mai sus amintită, precum și prin Decizia nr. 266 din 21 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, și Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 261 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273218_a_274547]
-
protecția drepturilor angajatorului, prin instituirea unor măsuri apte să realizeze în mod concret scopul propus. Prin urmare, protecția dreptului la muncă nu poate fi absolutizată cu consecința afectării dreptului angajatorului de a-și exercita libertatea economică, așa cum de altfel a statuat Curtea și prin Decizia nr. 1.459 din 8 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2012, iar suspendarea contractului individual de muncă apare ca o măsură adecvată în împrejurările în care
DECIZIE nr. 261 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273218_a_274547]
-
art. 21 din Constituție referitoare la dreptul la muncă, respectiv accesul liber la justiție. 37. Examinând în continuare textul de lege criticat din perspectiva conformității acestuia cu prevederile constituționale referitoare la prezumția de nevinovăție, Curtea reține, în acord cu cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, că principiul prezumției de nevinovăție consacrat de art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu se limitează la o simplă garanție procedurală în materie
DECIZIE nr. 261 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273218_a_274547]
-
se vedea Decizia nr. 418 din 28 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 24 iulie 2015). În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane
DECIZIE nr. 231 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272924_a_274253]
-
19 ianuarie 2016 și Decizia nr. 15 din 19 ianuarie 2016 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22 martie 2016, Curtea a respins ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate. 15. Astfel, prin deciziile precitate, Curtea a statuat că, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 , care instituie reguli privind plata despăgubirilor, nu încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivității legii
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]
-
legi, dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 , care instituie reguli privind plata despăgubirilor, nu încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivității legii civile. În acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior, și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
doi ani. Alegerile folosesc ] a reprezentării proporționale. Ramură judiciară este compusă din Curtea Supremă de Justiție (Tribunal Superior de Justicia), de Consiliul Magistraturii (Consejo de la Magistratură), Ministerul Public și alte instanțe locale. Articolul 61 din Constituția Orașului Buenos Aires din 1996 statuează că: "„Alegerile sunt libere, egale, secrete, universale, obligatorii și ne-cumulative. Rezidenții se bucură de aceleași drepturi și de aceleași obligații, în aceleași condiții cu cetățenii argentiniei înregistrați în district, în limitele stabilite de lege.”" Din punct de vedere legal
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
Dunărea însângerata” sau ”Dunărea apă de gâzii”. Somația ocupă un loc aparte în tratatele de drept islamic al popoarelor. În perioada clasică, somația era considerată a fi „djihad-ul cel mai merituos”. Practic, somația reprezenta primul pas către evitarea războiului și statua situația dintre musulmani și nemusulmani pe cale pașnică. Somația trebuia să fie formată din două părți: notificarea pretențiilor și declarația de război. Astfel că întâi, musulmanii trebuiau să prezinte condițiile care, dacă erau îndeplinite de necredincioși, putea duce la o rezolvare
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Spaniei și Imperiul Romano-German, izbucnind Războiul cel Lung. După tratative, Sigismund Bathory a ajuns la un acord cu împăratul romano-german, Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, iar Aron Vodă, domnitorul Moldovei, a încheiat și el o alianța ce statua o colaborare militară împotriva turcilor. Mihai și-a trimis omul de nădejde, Radu Buzescu, la curțile celor doi, în Transilvania, și în Moldova, cu demersuri în urmă cărora cei trei stăpânitori au decis că în 1594 să fie nedespărțiți uii
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
nu au intrat niciodată în conflicte armate directe, dar au fost părți în Războiul rece pentru mai mult de 35 de ani. În decembrie 1988, Mihail Gorbaciov, liderul Uniunii Sovietice din acea perioadă, a propus așa-numita Doctrină Sinatra, care statua că Doctrina Brejnev avea să fie abandonată iar țările din Europa Răsăriteană erau îndreptățite să facă ceea ce doreau. Când a fost clar că Uniunea Sovietică nu va mai folosi forța pentru a controla Pactul de la Varșovia, au început să apară
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]
-
Passau, prin care împăratul Carol Quintul garantează protestanților luterani libertatea de religie. S-a declanșat războiul civil în imperiu între apărătorii reformei și catolici, ce s-a încheiat după moartea lui Luther, prin pacea de la Augsburg, care, în 1555, a statuat principiul ""cuius regio, eius religio"" (a cui este conducerea, a aceluia este și religia). Toleranța religioasă nu era recunoscută încă, ci doar era afirmat dreptul principilor de a impune religia pentru care au optat și supușii lor. Cine nu dorea
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
roman pentru că literatura este totuși forma cea mai pertinentă de a transmite un mesaj la modul personalizat și pentru că acesta este harul său definitoriu, cel beletristic. Tratând despre calvarul basarabenilor izvorât și din decretul lui Stalin prin care s-a statuat că toți cei aflați în acel fatidic 28 iunie in Basarabia sunt cetățeni sovietici obligați să se repatrieze (ceea ce a provocat o uriașă framântare a refugiaților în România!), cartea/.../este așadar și o lucrare de ordin documentar și istoric ce
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
fără înfrângere și cu 11 victorii. La vârsta de trei ani, Mân o' War era un exemplar foarte robust măsurând 167,6 cm (la crupa) și cântărind 521,6 kg cu o circumferință de 182,9 cm. Conform regulamentului care statuează că toți caii să aibă șanse egale în curse, greutatea purtată de Mân o' War în timpul curselor a fost tarata de un supliment de greutate corespunzător performanțelor sale. Astfel, el a carat 59 de kg în șase curse; foarte puțini
Man o' War () [Corola-website/Science/320503_a_321832]