159,822 matches
-
vechi biserici ce fusese construită între anii 1835-1836 și care, fiind una din cele mai înalte clădiri din oraș, servea pompierilor drept turn de observație. Această primă construcție a ars în anul 1859 și pe locul ei s-a construit actuala biserică, între anii 1860-1865. Arhitectul sau constructorul bisericii nu este cunoscut. Prima biserică, construită între anii 1835 - 1837 a fost mistuită de un incendiu în anul 1859. Surse din arhiva bisericii menționează realizarea actualei construcții în anul 1863 și se
Biserica „Sf. Nicolae” din Brăila () [Corola-website/Science/332668_a_333997]
-
pe locul ei s-a construit actuala biserică, între anii 1860-1865. Arhitectul sau constructorul bisericii nu este cunoscut. Prima biserică, construită între anii 1835 - 1837 a fost mistuită de un incendiu în anul 1859. Surse din arhiva bisericii menționează realizarea actualei construcții în anul 1863 și se termină în anul 1865, an în care biserica este pictată de pictorul Petre Alexandrescu (absolvent al Academiei de Pictura din Roma, care realizase deja la acea dată pictura bisericii mănăstirii Antim din București) într-
Biserica „Sf. Nicolae” din Brăila () [Corola-website/Science/332668_a_333997]
-
oxigen din corp prin introducerea, folosind diverse metode, de ozon în acesta, iar beneficiile pretinse de această terapie se întind asupra unei game largi de afecțiuni incluzând, printre altele, cancerul, SIDA, scleroza multiplă. Concluzia Societății Americane a Cancerului, la ora actuală, este că numărul dovezilor științifice care să susțină eficiența utilizării acestei terapii este insuficient - oricare ar fi boala tratată cu ajutorul acesteia. În 1856, la 16 ani după descoperirea lui, ozonul era folosit pentru prima dată la dezinfecția sălilor de operație
Ozonoterapie () [Corola-website/Science/332665_a_333994]
-
și două etaje. Structura de rezistență este din zidărie de cărămidă, bolțile sunt tot din cărămidă iar planșeele din lemn și metal. Principala particularitate a imobilului constă în deschiderile mari, în zona de acces. Inițial avea la parter spații comerciale. Actuala clădire a fost construită pe terenul cumpărat în 1914 de Simion Gheorghiu pe strada Domnească, colț cu Gamulea, de la familia Alexandrescu. Mai târziu, Simion Gheorghiu a vândut casa unui anume Demostene Hagimatias și s-a mutat la București. Prin anii
Casa Simion Gheorghiu () [Corola-website/Science/332677_a_334006]
-
se succed de sub caldarâmul modern în ordinea: bizantin, roman, elenistic, grec antic și grec arhaic în care apare și material băștinaș din prima epocă a fierului (Hallstatt). Înălțimea stratificației variază între 1 m și 7 până la 10 m, atingând nivelul actual al mării. Până în prezent, ultimele cercetări au determinat în peninsulă: acropola orașului antic, agora, cartierul atelierelor, necropola elenistică deasupra căreia se află zidul nou al epocii romane și necropolele romane și bizantine, numeroase străzi, canalizări, temple și locuințe; toate la
Orașul antic Tomis () [Corola-website/Science/332676_a_334005]
-
lui Badea fost mare vornic de Măgurele,după moartea monahiei Anghelina, în timpul domniei lui Simion Movilă (1600-1602) mânăstirea a fost arsă și pustiită de tătari. Prin căsătoria vornicului Hrizea cu fiica armașului Dumitrașcu, Hrizea devine posesorul satului Bălteni, unde construiește actuala biserică. Biserica ”Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni, spune legenda, a fost ridicata la sfârșitul sec. XVI in urma unui vis pe care l-a avut in acest loc voievodul Radu Negru, înaintea unei lupte cu tătarii. Ea avea sa
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
preotul Dumitrache; acesta a rămas puțin timp aici, fiind înlocuit de părintele Nicolae care a primit un loc lângă biserică, pe care a construit o casă cu cărămidă din ruinele schitului. Marea majoritate a sătenilor (satul se afla deja pe actualul amplasament) foloseau, de asemenea, ruinele schitului ca sursă de material de construcție. În 1864 la secularizarea averilor mănăstirești, biserica a devenit oficial biserică de mir. În 1885 a fost reparat acoperișul bisericii și a fost înlocuită podeaua din cărămidă cu
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
de domn și el însuși domn al Moldovei, face mândria trecutului nostru ca istoric, arheolog, literat și în fine ca om de știință...”". Semnăturile ce întăresc această hotărîre ne dau posibilitatea să cunoaștem pe cei cărora li se datorează denumirea actuală a școlii: Pană Constantinescu, director; D.V. Marinescu, profesor de desen; Nicolae Rădulescu, profesor de religie; V. D. Păun, profesor de limba latină; T. Zamfirescu, profesor de limba latină; Gheorghe Gh. Anagnostache, profesor de limba elină; Ion Malla, profesor de limba
Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București () [Corola-website/Science/332692_a_334021]
-
a fost bine primită de contemporani. Constantin Lecca a fost primul pictor român care a executat pictură bisericească în stil occidental. După alte surse, pictura bisericii a fost lucrată de Gheorghe Tattarescu. Această biserică a fost dărâmată în 1913. Construcția actuală a fost realizată după planurile arhitecților Ion Trăjănescu și Sterie Becu, fiind ridicată între 1929 și 1942. Din anul 1851 până în 1858, în chiliile ruinate ale bisericii Madona-Dudu din Craiova au început succesiv a se adăposti permanent trei-patru alienați mintal
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
basarabeni, a fost nevoit să se stabilească peste Prut, în Cluj. Pregătirea liceală a finalizat-o în 1945-1946 la Cluj-Napoca, unde a absolvit Liceele teoretice "Gh. Barițiu" și "Angelescu". În anul 1946 a fost admis la Facultatea de Agronomie a actualei U.S.A.M.V. Cluj-Napoca (Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca), pe care a terminat-o în 1950 cu o excelentă diplomă de merit. În 1950 a intrat în activitatea didactică și a avansat în ierarhia universitară parcurgînd, rând
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
putea adăposti pe timp de vară peste 150 persoane. În anul 1975 pentru facilitarea acesului la cabană și la traseele de creasta, s-a amenajat linia de telecabina. În anul 1995 un puternic incendiu a distrus cabană în totalitate, reconstrucția actualei cabane începînd după cinci ani în anul 2000.
Cabana Bâlea Lac () [Corola-website/Science/332712_a_334041]
-
(, , ) a avut loc pe 27 iulie/ 7 august-1714 și a fost parte a Marelui Război al Nordului (1700-1721). Locul de desfășurare a fost lângă Capul Gangut (peninsula Hanko), în apropiere de actualul oraș Hanko (Finlanda) și, adversarii au fost Marina Suedeză și Marina Imperială Rusă. A reprezentat prima victorie semnificativă a Flotei Ruse. Marele război nordic început în 1700, s-a dat între Suedia și o coaliție a vecinilor săi. După primele
Bătălia de la Gangut () [Corola-website/Science/332773_a_334102]
-
a Bucegilor a Hanului Drumeților, activitatea desfășurându-se asupra zonei din Masivul Bucegi și Gârbova până în Valea Doftanei în jurul localităților Comarnic, Secăria, Teșila, Sinaia, Poiana Țapului, Bușteni, Azuga și Predeal. În anul 1925 se termină realizarea elementelor la „Casa Omul” (actuala Cabana Omu) numită la început „Casa Zorilor”, lucrare care este preluată în același an de Turing Clubul României. Numărul membrilor Hanului Drumeților a ajuns la 1093 în anul 1924 și 1320 la 10 iunie 1925, anul dizolvării asociației. Hanul Drumeților
Societatea „Hanul Drumeților” () [Corola-website/Science/332824_a_334153]
-
echipa în "Eliteserien", principala ligă de handbal feminin din Norvegia. Sorina Teodorović s-a retras din funcția de antrenoare în primăvara anului 2013, iar conducerea clubului i-a mulțumit pentru toată munca depusă. Sorina este soția fostului handbalist sârb și actualului antrenor Đorđe Teodorović, cu care e căsătorită din 1997. Ea a evoluat sub comanda lui ca jucătoare sau antrenor secund în multe din cluburile norvegiene pe la care a trecut. Cei doi locuiesc în Oslo și au împreună un băiat care
Sorina Teodorović () [Corola-website/Science/332821_a_334150]
-
dar și varză, ierburi și fructe, mușchi de pămînt, licheni. Pe lângă hrana vegetală, mănâncă insecte și alte mici nevertebrate. Trăiesc de obicei în grupuri (turme) de 30-60 de indivizi. Ordinul este reprezentat printr-o singură familie, "Procaviidae", cu 4 specii actuale grupate în 3 genuri: "Procavia", "Heterohyrax" și "Dendrohyrax", răspândite în Africa la sud de Sahara și în Egipt, și în câteva locuri restrânse din Orientul Apropiat (Siria, Palestina) și Arabia. Unele dintre ele trăiesc în regiunile premontane de semideșert, altele
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
recunoscută de Bavaria și de Marile Puteri în Tratatul de la Frankfurt din 1819. Leopold, fiul cel mare din a doua căsătorie, a succedat ca Mare Duce în 1830. Descendenții lui Leopold au domnit ca Mari Duci de Baden până în 1918. Actualul pretendent la tronul din Baden este descendent al lui Leopold. Karl Frederic și Louise Caroline au avut cinci copii:
Louise Caroline de Hochberg () [Corola-website/Science/332810_a_334139]
-
în diferitele teritorii din lume ale acesteia. Aceste variante nu se confundă cu graiurile numite tradițional "patois" în franceză, vorbite pe teritoriul din Franța al limbii franceze din Evul Mediu până prin secolul al XIX-lea, și care practic au dispărut. actuale nu se confundă nici cu celelalte limbi "oïl" vorbite în jumătatea de nord a Franței, care n-au dispărut total, și care sunt considerate oficial limbi regionale, împreună cu alte limbi romanice din afara grupului "oïl" și cu alte limbi neromanice. Variantele
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
a lui Achelous, și mama lui Everes prin Heracles. Potrivit legendei, ea se îndrăgostește de Ulise, care revenea de la Războiul troian, dar, disprețuită de acesta, ea se aruncă în mare. Strabon menționează faptul că templul ei se situa la Neapolis, actualul Napoli, unde locuitorii celebrau jocuri gymnice în onoarea sa. Ea a dat și numele efemerei Republici Parthenopene, capitala fiind Napoli. Acest mit a inspirat mai mulți libretiști și compozitori care au făcut opere: Astronomul italian Annibale de Gasparis a denumit
Partenope () [Corola-website/Science/332842_a_334171]
-
(original: "Kungliga Vetenskapsakademien", „KVA”) este una dintre Academiile Regale din Suedia. Academia este o organizație științifică independentă, neguvernamentală care dorește să promoveze științele, în general științele naturale și matematica. Structura actuală a academiei a fost fixată în anul 1820 de savantul Jöns Jakob Berzelius. Academia a fost fondată pe 2 iunie 1739 de către următoarele persoane: Carl Linnaeus, Jonas Alströmer, Mårten Triewald, Sten Carl Bielke, Carl Wilhelm Cederhielm și Anders Johan von
Academia Regală Suedeză de Științe () [Corola-website/Science/332882_a_334211]
-
editurii Hodder and Stoughton ceea ce considera a fi „primul roman adevărat” — "This River Awakens", scris pe vremea când încă locuia în Winnipeg. Primele patru cărți au apărut sub numele real al lui Erikson și nu se mai tipăresc la ora actuală. În afara scrisului, Erikson mai este preocupat de pictura în ulei. Lumea Malazană a fost imaginată de Steven Erikson și Ian Cameron Esslemont, în primă fază pentru un joc de rol. "Grădinile Lunii" a început ca scenariu pentru film, dar s-
Steven Erikson () [Corola-website/Science/332900_a_334229]
-
a anunțat schimbări în programul lor "primul clic gratuit". Ca un site de colector-prezentator de știri, Google utilizează software-ul propriu pentru a determina care povestiri/cazuri să fie urmărite, pentru a fi arătate on-line de la sursele de știri. Lista actuală de surse nu este cunoscută în afara Google-lui. O informație dată la Google, este faptul că, Google News urmărește mai mult de 4500 de site-uri de știri în limba engleză. În lipsa unei liste, multe site-uri independente au venit cu
Google News () [Corola-website/Science/332893_a_334222]
-
organizația UNESCO. Cele patru peșteri de la Nahal Mearot se află pe povârnișul falezei vestice a Muntelui Carmel, în locul de ieșire al pârâului Nahal Mearot în Câmpia Litoralului, la circa 17 km sud de Haifa, 4 km la est de litoralul actual al Mării Mediterane, la o altitudine de 40-60 metri deaupra nivelului actual al mării. Scăderea nivelului mării mondiale în perioadele glaciare în cursul pleistocenului, a dus la îndepărtarea peșterilor de litoralul Mării Mediterane și la lărgirea Câmpiei litoralului, numit Hof
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
falezei vestice a Muntelui Carmel, în locul de ieșire al pârâului Nahal Mearot în Câmpia Litoralului, la circa 17 km sud de Haifa, 4 km la est de litoralul actual al Mării Mediterane, la o altitudine de 40-60 metri deaupra nivelului actual al mării. Scăderea nivelului mării mondiale în perioadele glaciare în cursul pleistocenului, a dus la îndepărtarea peșterilor de litoralul Mării Mediterane și la lărgirea Câmpiei litoralului, numit Hof Hacarmel în zona Muntelui Carmel. Nivelul mării creștea iarăși în perioadele interglaciare
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
de milion de ani, atât în epocile glaciare cât și în cele interglaciare. Date noi geologice și geocronologice au arătat că nivelul mării în timpul așezărilor preistorice în peșterile din lume nu a crescut mai mult de 5-10 metri față de nivelul actual. Locuitorii peșterilor puteau să exploateze câmpia lărgita a litoralului, cu crestele ei de gresie și jgheaburile formate între ele,si se bucurau, pe calea pârâului Nahal Mearot și de un acces convenabil la creasta împădurita a muntelui. Aveau la îndemână
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
va afla mai târziu Piața Unirii a fost pentru prima oară amenajat urbanistic prin dispozițiile Regulamentului Organic (1834-1835) din timpul administrației rusești, care prevedea amplasarea a nu mai puțin de 10 piețe în București. Pe o bună parte a perimetrului actual al Pieței Unirii (Piata Maghistratului pe atunci) se vor ridica o serie de construcții care vor face ca locul să devină un fel de centru comercial dar și administrativ al orașului: Sfatul Orășenesc si Primăria. Mai târziu, pe lângă alte proiecte
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]