24,313 matches
-
dificil și nemotivant, motivant și ușor, nemotivant și dificil etc.). 4.1.2. Analiza SWOTtc "4.1.2. Analiza SWOT" Pornește de la evidențierea a patru dimensiuni: S (Strengths) - punctele tari, W (Weakness) - punctele slabe, O (Opportunities) - oportunități și T (Threats) - amenințări. Figura 2. Matricea SWOT Cel care învață este pus astfel într-o primă ipostază: aceea de a diagnostica aceste patru axe urmând apoi, într-o a doua etapă, să efectueze o combinatorică a lor în vederea evidențierii strategiilor de acțiune. Etapa
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cunoștea, fără doar și poate, viața și opera lui Esop în variantele grecești. Să mai amintim că traducerea, de către Udriște Năsturel a romanului bizantin Varlaam și Ioasaf, atribuit lui Ioan Damaschin conținea o variantă a legendei inorogului, ca simbol al amenințării 64. Scena a fost reprezentată de mai multe ori în pictura murală bisericească, inorogul fiind uneori înlocuit cu o siluetă sumbră care înfățișa Moartea 65. În fine, fără a avea pretenția de a fi pomenit măcar o parte relevantă din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al sfintei fecioare, dar și imagine a nestatorniciei feminine. Șarpele este imaginea consacrată a diavolului ispititor, dar și a lui Hristos în anumite contexte; inorogul din Varlaam și Ioasaf (sau din unele scrieri ale primilor părinți) este imaginea pericolului, a amenințării diabolice, cel din nenumăratele reprezentări din ciclul "Doamna și Unicornul" este o imagine a sacrificiului lui Iisus (spiritalis unicornis). Exemplele pot continua la nesfârșit. Prin urmare, atunci când ne referim la un simbol creștin, ceea ce contează este funcția sa, mesajul pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
indiciu, fie el și inferior? Cred că e vorba, în primul rând, de nevoia de a transforma o problemă abstractă, greu cuantificabilă, "metafizică" într-o imagine concretă, mult mai ușor de digerat de o conștiință chinuită până la anxietate de nesfârșitele amenințări cu iadul, dar neobișnuită a-și apropria noțiuni mai dificile, abstracte. Așa se explică nu doar necesitatea "gândirii simbolice", ci și imensul său succes. Johan Huizinga avea intuiția acestui proces de simbolizare a realității invizibile, transcendente, prin intermediul unor imagini decupate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ticăloasele sale planuri i-o impun, Hameleonul nu uită niciodată să treacă și pe la Crocodil, să-l asigure de credința sa. Sau să-i raporteze cum merg lucrurile. Întotdeauna, Crocodilul își păstrează răbdarea, dar nu uită să-și reînnoiască cumplitele amenințări. Nu se arată niciodată impacientat, știind bine că a câștigat un sclav mai devotat decât orice binevoitor. Crocodilul este un animal mai curând pasiv, legat de teritoriul său, căruia îi lipsește cu totul gustul pentru nomadism. El este amenințător doar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
decât orice binevoitor. Crocodilul este un animal mai curând pasiv, legat de teritoriul său, căruia îi lipsește cu totul gustul pentru nomadism. El este amenințător doar acasă la el, unde Hameleonul a avut nesăbuința să calce. Altfel, nu pare o amenințare reală pentru cine este suficient de prevenitor. Cum se justifică, atunci, spaima Hameleonului? Ea pare a depăși proporțiile firești, explicabile prin amenințarea directă pe care Crocodilul ar reprezenta-o. Cred că este vorba, mai curând, de o spaimă ancestrală, mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
El este amenințător doar acasă la el, unde Hameleonul a avut nesăbuința să calce. Altfel, nu pare o amenințare reală pentru cine este suficient de prevenitor. Cum se justifică, atunci, spaima Hameleonului? Ea pare a depăși proporțiile firești, explicabile prin amenințarea directă pe care Crocodilul ar reprezenta-o. Cred că este vorba, mai curând, de o spaimă ancestrală, mai precis spus atavică. E o frică irațională, de necontrolat, care are o proveniență cvasi-mitică. Să nu uităm, crocodilul reprezintă monstrul absolut. După
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
of Reasoned Action, TRA) (26), Teoria Comportamentului Planificat (The Theory of Planned Behavior, TPB) (27). Modelul convingerilor despre Sănătate (HBM) susține că probabilitatea ca cineva să adopte un anumit comportament depinde de convingerile personale despre pericolul perceput (gravitatea percepută a amenințării asupra sănătății și auto vulnerabilitatea percepută), despre boală și riscurile/ beneficiile de a adopta acțiunile recomandate. Acest model a fost conceput mai ales pentru a explica implicarea în comportamente preventive. HBM are anumite limite: nu include faza de intenție comportamentală
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
deseori întâlnit în adaptarea la bolile cronice (ex: poate să mențină un comportament alimentar sănătos, dar nu reușește să renunțe la fumat). Modelul Auto-Reglării la Boală se bazează pe asumpția conform căreia pacientul este un rezolvitor activ de probleme, iar amenințările asupra sănătății reprezintă o problemă. Din acest punct de vedere, comportamentele legate de sănătate sunt de fapt încercări de a stabili legătura dintre statusul de sănătate curent și cel dorit/ideal. Răspunsul particular de coping al pacientului este influențat de
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
de sănătate curent și cel dorit/ideal. Răspunsul particular de coping al pacientului este influențat de cognițiile cu privire la boală și de experiența personală a persoanei cu simptomele specifice. Leventhal sugerează 3 niveluri de răspuns la boală: 205 - reprezentarea cognitivă a amenințării asupra stării de sănătate, generată de stimuli interni sau externi - dezvoltarea și implementarea unui plan de acțiune - evaluarea rezultatelor comportamentelor. Toate cele 3 stadii de răspuns apar în paralel la nivel cognitiv și emoțional, și sunt influențate de interacțiunile dinamice
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Cluj-Napoca (37) Aceste reprezentări ale aderenței scăzute ca fiind cauza insulinoterapiei sunt influențate de factori diverși. Unul dintre factorii cei mai importanți care fac ca insulinoterapia să fie privită ca "pedeapsa nonaderenței" este faptul că unii medici folosesc insulinoterapia ca amenințare pentru a-și motiva pacienții să respecte recomandările. Folosirea insulinei ca pedeapsă pentru non-aderență este un factor documentat și de alte studii (36,40). Așa mi-a zis doamna doctor încă de la început "vezi, că dacă nu te ții de la
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
prin alte metode - felul cum comunică pacientului decizia medicală. Acesta este un aspect foarte important, studiile au arătat că pacienții sunt influențați de atitudinile și comportamentele celor din echipa medicală, în special de medicul specialist. Uneori medicii folosesc insulinoterapia ca amenințare, pentru a crește aderența pacienților la terapia orală și mai ales la modificările de stil de viață. Studiul DAWN (5) arată că 52% din specialiști, 60% din medicii generaliști, 51% din asistente au recunoscut că folosesc foarte des insulina ca
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
pentru a crește aderența pacienților la terapia orală și mai ales la modificările de stil de viață. Studiul DAWN (5) arată că 52% din specialiști, 60% din medicii generaliști, 51% din asistente au recunoscut că folosesc foarte des insulina ca amenințare în condiții de non-aderență la tratamentul anterior. Acest fapt se pare că este asociat cu efecte emoționale negative atunci când se intenționează trecerea la insulină, deoarece pacienții se auto-blamează excesiv și inutil și, mai mult 217 decât atât, refuză insulina la
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
ale violenței totalitaritarismului din România comunistă. Tot ca o noutate apare și discutarea violenței din perspectiva comunității care conține familia și creează cadrul creșterii și dezvoltării copiilor. Capitolul cuprinde și o fundamentare neurofiziologică a efectelor nefaste ale violenței sau ale amenințării cu violența. Menționăm că prezentarea modului în care personalul de specialitate privește durerea invocată de pacienți are o importanță deosebită în economia acestei secvențe a lucrării, deoarece circuitele neuronale implicate în durerea fizică sunt aceleași cu cele aferente durerii psihice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Un important aspect al definirii violenței este cadrul cultural. Reprezentarea socială cu privire la violență, specifică unei anumite culturi influențează recunoașterea violenței, raportarea față de ea, tolerarea sau chiar promovarea ei. într-un articol din 2004, Peter Fonagy, vorbind despre efectul negativ al amenințării fizice directe asupra dezvoltării procesului de mentalizare, spune: „Amenințarea cu violență fizică interferează direct cu mentalizarea și de aceea este esențial să fie curmată. Ea rămâne adaptativă în condiții aspre de mediu social, cum ar fi în orfelinatele din România
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Reprezentarea socială cu privire la violență, specifică unei anumite culturi influențează recunoașterea violenței, raportarea față de ea, tolerarea sau chiar promovarea ei. într-un articol din 2004, Peter Fonagy, vorbind despre efectul negativ al amenințării fizice directe asupra dezvoltării procesului de mentalizare, spune: „Amenințarea cu violență fizică interferează direct cu mentalizarea și de aceea este esențial să fie curmată. Ea rămâne adaptativă în condiții aspre de mediu social, cum ar fi în orfelinatele din România”(p. 190). Aspectul cultural este important atât în recunoașterea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului în lume. în definirea violenței împotriva copilului, studiul ONU face referire și la definiția din Raportul mondial privind violența și sănătatea (Krug et al., 2002), în sensul de: „folosirea în mod intenționat a forței fizice sau a puterii ori amenințarea cu folosirea acesteia, împotriva unui copil, de către o persoană sau un grup, care are sau poate avea ca rezultat, afectarea de fapt sau potențială a sănătății, supraviețuirii, dezvoltării sau demnității copilului”. Raportul ONU definește violența în termeni practici, amintind de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dezvoltării sau demnității copilului”. Raportul ONU definește violența în termeni practici, amintind de definiția largă a stării de sănătate, dată de OMS: „atunci când cineva își folosește puterea sau poziția de putere cu scopul de a răni pe cineva. Violența include amenințarea cu violență și cu acțiuni ce pot cauza sau cauzează rănirea. Rănirea poate consta într-o atingere mentală a persoanei și a stării ei generale de sănătate și bunăstare, precum și a corpului ei. Violența include și autorănirea deliberată, inclusiv sinuciderea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a timpurilor noastre, asemănătoare tuberculozei sau sifilisului secolului trecut, a prezentat o definiție extinsă a violenței, deși discutabilă din perspectivele descrise mai sus. OMS definește violența în aceste prime documente ca: „utilizarea intenționată a forței fizice sau a puterii, ca amenințare sau ca gest, împotriva propriei persoane, a altei persoane, grup ori comunitate, care duce la sau are un mare potențial de a provoca injurii, moarte, răni psihologice, deviații de dezvoltare sau deprivare”(p. 5). Toate aceste definiții se referă la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a agresivității ține atât de temperament, ca un dat înnăscut, cât și de experiențele din timpul vieții, de ceea ce s-a învățat. Trebuie să diferențiem între agresivitate, ca energie comportamentală, și violența, înțeleasă ca o caracteristică a unor comportamente țintind amenințarea sau distrugerea, provocând durere și frica celui care apare ca victimă. Așa cum am mai spus, în cadrul relațiilor sociale, în general, la violență se răspunde cu violență. Când două persoane se afla în interacțiune, siguranță de sine a uneia dintre cele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a stimulilor din mediu și să dezvolți mecanisme adaptative promovate de subcultură. Provocările și frustrările generate de mediu sunt văzute ca agresive și amenințătoare și deci provoacă o abordare defensivă agresivă. Anumiți stimuli sunt percepuți preferențial și interpretați în registrul amenințării stârnind lupta fizică. Aceasta din urmă dă măsura curajului, a îndrăznelii a capacității de autoapărare în cultura dată. Autorii teoriei subculturii leagă aceste manifestări de statutul socioeconomic scăzut al bărbaților ce devin astfel atrași și participanți la subculturi. Ei se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2006) au fost acompaniate de o preluare a funcției supreme a familiei, aceea de a crește copii de către stat2. Copilul și-a pierdut valoarea de binecuvântare a familiei și simbolic, a devenit un aliat al puterii totalitare împotriva părinților, o amenințare a cuplului sau a familiei. Instituțiile pentru copii abandonați erau suprapopulate 3 și în condițiile lipsurilor generalizate acești copii au reprezentat cea mai afectată parte a populației României. Nu există un personal format care să îngrijească copiii și fluctuația ridicată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abuz și neglijare pot avea consecințe nefaste asupra existenței victimei (Killen, 2003). O definiție larg acceptată a violenței domestice, formulată din perspectivă feministă, utilă în intervenții și cercetare, este aceea a lui Stark și Flitcraft (1996): „Violența domestică este o amenințare cu sau provocarea unei suferințe, în trecut sau în prezent, în cadrul relației dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoțit de: intimidări sau abuzuri verbale, distrugerea bunurilor care aparțin victimei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în cadrul relației dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoțit de: intimidări sau abuzuri verbale, distrugerea bunurilor care aparțin victimei, izolarea de prieteni, familie sau alte potențiale surse de sprijin, amenințări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor, furturi, controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului și a altor surse potențiale de îngrijire și protecție”. Aceasta definiție este reluată și de Ghidul de Intervenție cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diferite asupra cauzelor comportamentelor violente ale partenerului, accentuând sentimentul acestuia că relația este amenințată de comportamentul celuilalt sau că pierde controlul asupra disponibilității celuilalt în relație. Acest sentiment de indisponibilitate a partenerului poate fi generat de: „indisponibilitatea fizică a partenerului, amenințări ale partenerului de a dizolva relația, implicarea partenerului într-o altă relație (sexuală sau platonică) ce amenință unicitatea și legăturile strânse ale relației cu partenerul, distanțarea emoțională în relație cu partenerul și dobândirea unei puteri mai mari în relație, ceea ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]