15,878 matches
-
simbolică delimitată pe care toți participanții o Îndeplinesc cu Îndemânare și bucurie, fără constrângere sau teamă. Proprietarul de pământ (pater familias) recită o parte hotărâtoare: este partener al zeilor, reprezintă familia și casa, este o persoană autorizată să ofere un dar. În acest ritual, destinatara cea mai importantă este Ceres. Pe de altă parte, nici o femeie nu are vreun rol În acest ritual, nici măcar stăpâna sau soția celui care a arendat pământul. Când se Încheie ritualul Începe munca aspră. Totuși trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
elaborat o doctrină normativă proprie despre divinitate, o interpretare obligatorie a unei „Sfinte Scripturi”, ca, de exemplu, o culegere de oracole. Fiecare templu transmite o istorie particulară a propriei Întemeieri, o etiologie cultuală proprie, istorisiri despre anumite imagini cultuale și daruri votive. Filozofii criticau cultele convenționale luând drept măsură propriile idei despre divinitate, „purificate” prin metafizică, prin interiorizare sau printr-o morală riguroasă. Dar filozofia era o ocupație personală și privată; filozofii nu se aflau În serviciul vreunui templu sau al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Lucian (De morte Peregrini) și cel al unui anume Neryllinus, căruia apologetul creștin Athenagoras Îi amintește cultul celebrat În Troada. O statuie a personajului dădea răspunsuri și săvârșea vindecări, iar În cinstea lui se celebrau sacrificii publice și se ofereau daruri prețioase (Solie pentru creștini, 26, 3). Figura ce răsare vie din paginile micului și prețiosului pamflet al lui Lucian, motivat În misiunea lui denigratoare și de extraordinara faimă obținută de noul oracol, atrage atenția istoricului religiilor prin excepționala convergență a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dintre discipolii cei mai asidui ai lui Apollonius” (Alexandru, 5), Alexandru, chiar și În descrierea răuvoitoare a biografului care intenționează să Îl prezinte ca pe un mag și un pungaș, În afara faptului că avea obiceiuri corupte, apare deci bogat În daruri umane (frumusețe, inteligență, cultură) (Alexandru, 3-4) care constituie cu siguranță o componentă ce nu poate fi neglijată a extraordinarei capacități de atracție și influență exercitate de personaj nu numai asupra mulțimilor ignorante și credule ale nativei Paflagonia și din Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un Yașt care Îi este Închinat: 33 Dă-ne, o preaputernice, În numele stipulării promisiunilor făcute, lucrurile bune pe care ți le cerem: bogăție, forță, victorie, viață plăcută, deținerea adevărului, un bun renume, pace interioară, Învățătură, progres, cunoaștere, biruința care este darul zeului ș...ț 34 Așa Încât, noi, cei care avem un suflet bun, suntem bucuroși, veseli și optimiști, să putem Învinge orice dușman; așa Încât, noi, cei care avem un suflet bun, suntem bucuroși, veseli și optimiști, să putem Învinge ura
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
maniera prea juridică și impersonală În care religia Însăși punea problema raportului Între oameni și zei. Se simțea deci nevoia ca acest raport să nu se limiteze doar la do ut des - rugăciune și jertfă din partea omului În schimbul protecției și darurilor din partea zeilor -, ci să fie exprimat și Într-un mod mai dezinteresat și iubitor: această nevoie uriașă stă la originea răspândirii În lumea celtică a cultului așa-ziselor Matronaexe "Matronae". 9. CULTUL MATROANELORTC "9. CULTUL MATROANELOR" În Încercarea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Prin această căsătorie sacră, regele apare ca personaj intermediar Între lumea oamenilor și cea a zeilor, iar semnificația funcției și misiunii sale stau tocmai În această poziție intermediară. Este deci calea obligatorie prin care rugăciunile tribului ajung Înaintea zeilor și darurile zeilor ajung la trib. În acest fel, regele este garantul bunăstării generale; o astfel de concepție este exprimată cu toată claritatea În Audacht Morainn - un fel de speculum principis irlandez, redactat În jurul anului 700 -, care consideră că Întreaga bunăstare publică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Marduk și Assur 146 9. Îngeri, demoni, monștri, eroi și regi divinizați 148 5. Lumea și omul 152 1. Crearea lumii (cosmogonia) 152 2. Crearea omului (antropogonia) 154 3. Munca (destin al omului), păcatul originar, pedeapsa și potopul 156 4. Darul divin al civilizației 158 5. Viața pământeană și lumea de „dincolo” 159 6. Cultul și celelalte practici religioase 161 1. Ideologia de bază a cultului 161 2. Templele și casele de cult 161 3. Personalul sacru 162 4. Practicile cultuale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
traducere liberă a Psalmilor și scrie, de asemenea, câteva povestiri, precum Omorârea lui Robete, Prunii, Luptele starețului Athanasie cu diavolul din mănăstiri, ce pun în valoare un remarcabil talent narativ, un limbaj hâtru cu subtile trimiteri spre parabolic, autorul având darul caracterizărilor succinte, pline de vervă și culoare anecdotică. Altă categorie de proze, risipite în revistele exilului, au o pronunțată tentă memorialistică, de pildă Fapte și cuvinte din preajma lui Nae Ionescu (proiect al unui volum care nu a ajuns să fie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
scris cărți el însuși. Dintre cele treizeci și opt de cărți tipărite de A.I., douăzeci și patru au apărut în românește. Sunt, în general, tipărituri religioase, dar și texte cu caracter didactic și moral sau chiar scrieri laice, precum Alexandria și Floarea darurilor. Este autorul a patru lucrări, la alte zece scrie predosloviile sau închinăciunile, la cinci compune versurile omagiale și la alte șase, „cuvântul de iertăciune” de la sfârșit. O remarcabilă valoare artistică are o prelucrare, fastuos ilustrată, a Bibliei, intitulată Chipurile Vechiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
9 Ibidem, p. 11. 10 Ibidem. 11 Ibidem, p. 18. 12 Pentru detalii asupra subiectului vezi Nicu Gavriluță, Antropologie socială și culturală, Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 210-216; 250-257. 13 Amănunte despre semnificațiile metafizice, juridice, politice, sociale și religioase ale darului se regăsesc și în volumul meu, Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului, Cuvânt-înainte de Ștefan Afloroaei, Editura Polirom, Iași, 1997, pp. 111-143. 14 Marc Augé, Jean-Paul Colleyn, op. cit., p. 38. 15 Cristina Gavriluță, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
te poți pregăti. Și nici nu trebuie să încerci și nici să te mângâi cu gândul că ai făcut-o fără să știi. De-neprevăzutul este un mister proiectat în viitor. Misterele nu există pentru a fi lămurite, așa cum nici darul zeilor - pentru a fi cercetat după legile minții. Un sentiment autentic nu are cauză, nu are scop, el este asemeni unei plante rare ce răsare pe neașteptate în pământul sterp. Un sentiment autentic este, de asemenea, un adevărat mister. El
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
necontenit, o adiere a inaccesibilului, o atingere a de neatinsului, o previziune a ceea ce nu poate fi prevăzut. Chiar dacă timpul și spațiul îi despart pe oameni, chiar dacă oamenii se despart, acest centru există și există acest mister. El este un dar al zeilor pe care însă nu știm să-l cinstim; ne-apropiem de el cu întrebări prostești, încercăm să-l modelăm după bunul nostru plac, îl tragem în atmosfera stătută a existenței noastre drămuite în timp, ne văicărim fără rost
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de vreme ce nu am făcut nimic pentru a l pricinui, rămânem și altminteri neputincioși în privința lui. Cu un singur lucru îi putem ieși în întâmpinare: în fiece clipă, bucuria reculeasă pentru ceva de necuprins în timp. CELĂLALT. Zeii nu dăruiesc orbește. Darul lor are un tâlc și cel care îl primește nu poate fi ales întâmplător. El s-a pregătit îndelung să aștepte darul acesta. Și când îl primește, nici el nu îl primește orbește. Dăruitorul și cel dăruit sunt legați laolaltă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în întâmpinare: în fiece clipă, bucuria reculeasă pentru ceva de necuprins în timp. CELĂLALT. Zeii nu dăruiesc orbește. Darul lor are un tâlc și cel care îl primește nu poate fi ales întâmplător. El s-a pregătit îndelung să aștepte darul acesta. Și când îl primește, nici el nu îl primește orbește. Dăruitorul și cel dăruit sunt legați laolaltă prin dar. Când darul vine de sus, cel dăruit trebuie să fie la înălțimea lui nu numai prin felul recules de a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
are un tâlc și cel care îl primește nu poate fi ales întâmplător. El s-a pregătit îndelung să aștepte darul acesta. Și când îl primește, nici el nu îl primește orbește. Dăruitorul și cel dăruit sunt legați laolaltă prin dar. Când darul vine de sus, cel dăruit trebuie să fie la înălțimea lui nu numai prin felul recules de a se bucura. Cel dăruit nu primește darul orbește; prin dar, el comunică cu dăruitorul și este atras în preajma lui. A
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
tâlc și cel care îl primește nu poate fi ales întâmplător. El s-a pregătit îndelung să aștepte darul acesta. Și când îl primește, nici el nu îl primește orbește. Dăruitorul și cel dăruit sunt legați laolaltă prin dar. Când darul vine de sus, cel dăruit trebuie să fie la înălțimea lui nu numai prin felul recules de a se bucura. Cel dăruit nu primește darul orbește; prin dar, el comunică cu dăruitorul și este atras în preajma lui. A da curs
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
el nu îl primește orbește. Dăruitorul și cel dăruit sunt legați laolaltă prin dar. Când darul vine de sus, cel dăruit trebuie să fie la înălțimea lui nu numai prin felul recules de a se bucura. Cel dăruit nu primește darul orbește; prin dar, el comunică cu dăruitorul și este atras în preajma lui. A da curs acestei chemări este unicul fel de a cinsti darul zeilor. Însăși chemarea este darul. Cel chemat este cel dăruit. Sentimentul autentic este un dar al
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
la înălțimea lui nu numai prin felul recules de a se bucura. Cel dăruit nu primește darul orbește; prin dar, el comunică cu dăruitorul și este atras în preajma lui. A da curs acestei chemări este unicul fel de a cinsti darul zeilor. Însăși chemarea este darul. Cel chemat este cel dăruit. Sentimentul autentic este un dar al zeilor. Mâinile care se întâlnesc nu sunt doar misterul întrupat al sentimentului autentic și garanția primirii comune a darului. Însoțirea mâinilor nu este punctul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
prin felul recules de a se bucura. Cel dăruit nu primește darul orbește; prin dar, el comunică cu dăruitorul și este atras în preajma lui. A da curs acestei chemări este unicul fel de a cinsti darul zeilor. Însăși chemarea este darul. Cel chemat este cel dăruit. Sentimentul autentic este un dar al zeilor. Mâinile care se întâlnesc nu sunt doar misterul întrupat al sentimentului autentic și garanția primirii comune a darului. Însoțirea mâinilor nu este punctul ferm al pornirii spre centru
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
primește darul orbește; prin dar, el comunică cu dăruitorul și este atras în preajma lui. A da curs acestei chemări este unicul fel de a cinsti darul zeilor. Însăși chemarea este darul. Cel chemat este cel dăruit. Sentimentul autentic este un dar al zeilor. Mâinile care se întâlnesc nu sunt doar misterul întrupat al sentimentului autentic și garanția primirii comune a darului. Însoțirea mâinilor nu este punctul ferm al pornirii spre centru, ci centrul însuși coborât în cei doi și instalare a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
unicul fel de a cinsti darul zeilor. Însăși chemarea este darul. Cel chemat este cel dăruit. Sentimentul autentic este un dar al zeilor. Mâinile care se întâlnesc nu sunt doar misterul întrupat al sentimentului autentic și garanția primirii comune a darului. Însoțirea mâinilor nu este punctul ferm al pornirii spre centru, ci centrul însuși coborât în cei doi și instalare a lor în centru. Ei doi, laolaltă, în contopirea lor, au devenit centru. În jurul centrului nu există nimic; înălțimile urcate, prăbușirile
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
noi, el poate să se destrame în urzeala calculelor menite să apere liniștea lui „aici“; prea firavi pentru el, el poate să ne destrame, neputincioși cum suntem să-l adăpostim până la capăt în noi. Nimeni nu poartă până la capăt povara darului venit de sus. De-abia l-am dobândit și, temându-ne că l-am pierde, am vrea totodată să ne desprindem de el. Iar când lucrul acesta se întâmplă, când oamenii se despart, abia atunci aflăm cât de necuprins cu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care se face peste capetele noastre? De-abia atunci simțim cât e de mare umbra de nefericire care se profilează la orizontul fiecărei alegeri hărțuite de teama unui pariu pierdut. Nu aspirăm oare cu toții în secret să fim scutiți de darul incomod al deciziei, cu care cel mai adesea nu știm prea bine ce trebuie să facem? Și nu este tocmai copilăria, în care greul hotărârilor se ia peste capetele noastre, vârsta fericirii uitate? De ce să trăim atunci crispați în raza
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Și nu este tocmai copilăria, în care greul hotărârilor se ia peste capetele noastre, vârsta fericirii uitate? De ce să trăim atunci crispați în raza obligației de a ne da un destin? Și de ce să trebuiască să răspundem pentru folosirea unui dar pe care nu l-am așteptat și despre care nimeni nu ne-a întrebat vreodată dacă vrem să-l primim? Din toate punctele de vedere este mai comod ca altul să hotărască pentru noi și să ne dea, în schimbul renunțării
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]