15,944 matches
-
este o gară feroviară belgiană de pe linia 36 de la Bruxelles-Nord la Liège-Guillemins, situată în apropierea centrului orașului Zaventem, în provincia Brabantul Flamand din Regiunea Flamandă. Gara a fost dată în exploatare în 1866 de către Căile Ferate Belgiene. Clădirea originală a gării a fost demolată în anii 2000 și înlocuită, în 2010, cu un edificiu modern. Casele de bilete au fost închise în 2013, rămânând în funcțiune doar două automate de bilete. Zaventem este o stație de călători deservită de trenuri InterCity
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
un edificiu modern. Casele de bilete au fost închise în 2013, rămânând în funcțiune doar două automate de bilete. Zaventem este o stație de călători deservită de trenuri InterCity (IC) și suburbane (S). Situată la aproximativ altitudine deasupra nivelului mării, gara Zaventem este poziționată la kilometrul feroviar (PK) 9,335 al liniei 36 Bruxelles-Nord - Liège-Guillemins, între gările Diegem și Nossegem. „Saventhem”, gară de clasa a 4-a, a fost pusă în exploatare pe 17 decembrie 1866 de către Căile Ferate Belgiene, odată cu
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
automate de bilete. Zaventem este o stație de călători deservită de trenuri InterCity (IC) și suburbane (S). Situată la aproximativ altitudine deasupra nivelului mării, gara Zaventem este poziționată la kilometrul feroviar (PK) 9,335 al liniei 36 Bruxelles-Nord - Liège-Guillemins, între gările Diegem și Nossegem. „Saventhem”, gară de clasa a 4-a, a fost pusă în exploatare pe 17 decembrie 1866 de către Căile Ferate Belgiene, odată cu deschiderea serviciului de transport de mărfuri pe o secțiune de cale ferată dublă între Gara Bruxelles-Nord
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
o stație de călători deservită de trenuri InterCity (IC) și suburbane (S). Situată la aproximativ altitudine deasupra nivelului mării, gara Zaventem este poziționată la kilometrul feroviar (PK) 9,335 al liniei 36 Bruxelles-Nord - Liège-Guillemins, între gările Diegem și Nossegem. „Saventhem”, gară de clasa a 4-a, a fost pusă în exploatare pe 17 decembrie 1866 de către Căile Ferate Belgiene, odată cu deschiderea serviciului de transport de mărfuri pe o secțiune de cale ferată dublă între Gara Bruxelles-Nord și Gara Leuven. Serviciul pentru
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
între gările Diegem și Nossegem. „Saventhem”, gară de clasa a 4-a, a fost pusă în exploatare pe 17 decembrie 1866 de către Căile Ferate Belgiene, odată cu deschiderea serviciului de transport de mărfuri pe o secțiune de cale ferată dublă între Gara Bruxelles-Nord și Gara Leuven. Serviciul pentru călători a fost inaugurat pe 13 ianuarie 1867. Grafia numelui a fost modificată oficial în preajma anului 1938, „Saventhem” devenind „Zaventem”. În 1943 a fost inaugurată o cale ferată până la aeroportul de la Melsbroek. În 1958
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
și Nossegem. „Saventhem”, gară de clasa a 4-a, a fost pusă în exploatare pe 17 decembrie 1866 de către Căile Ferate Belgiene, odată cu deschiderea serviciului de transport de mărfuri pe o secțiune de cale ferată dublă între Gara Bruxelles-Nord și Gara Leuven. Serviciul pentru călători a fost inaugurat pe 13 ianuarie 1867. Grafia numelui a fost modificată oficial în preajma anului 1938, „Saventhem” devenind „Zaventem”. În 1943 a fost inaugurată o cale ferată până la aeroportul de la Melsbroek. În 1958, aceasta a fost
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
pentru călători a fost inaugurat pe 13 ianuarie 1867. Grafia numelui a fost modificată oficial în preajma anului 1938, „Saventhem” devenind „Zaventem”. În 1943 a fost inaugurată o cale ferată până la aeroportul de la Melsbroek. În 1958, aceasta a fost scurtată până la Gara Brussels Airport-Zaventem, situată tot în Zaventem și construită pentru a deservi noul aeroport Brussels Airport. Secțiunea de linie dintre gările Zaventem și Brussel-Nationaal-Luchthaven va deveni ulterior, prin extindere, Linia 36C, între așa-numitele cap Y Zaventem și cap Y Machelen-Noord
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
Zaventem”. În 1943 a fost inaugurată o cale ferată până la aeroportul de la Melsbroek. În 1958, aceasta a fost scurtată până la Gara Brussels Airport-Zaventem, situată tot în Zaventem și construită pentru a deservi noul aeroport Brussels Airport. Secțiunea de linie dintre gările Zaventem și Brussel-Nationaal-Luchthaven va deveni ulterior, prin extindere, Linia 36C, între așa-numitele cap Y Zaventem și cap Y Machelen-Noord. Fosta clădire a gării Zaventem fost reabilitată în 1977, după planurile arhitectului Dirk Servaes. Circa 30 de ani mai târziu
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
tot în Zaventem și construită pentru a deservi noul aeroport Brussels Airport. Secțiunea de linie dintre gările Zaventem și Brussel-Nationaal-Luchthaven va deveni ulterior, prin extindere, Linia 36C, între așa-numitele cap Y Zaventem și cap Y Machelen-Noord. Fosta clădire a gării Zaventem fost reabilitată în 1977, după planurile arhitectului Dirk Servaes. Circa 30 de ani mai târziu, ea a fost demolată odată cu lucrările de extindere de la două la patru linii, prin adăugarea liniei duble electrificate 36N Bruxelles-Nord - Leuven. După modernizarea și
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
fost demolată odată cu lucrările de extindere de la două la patru linii, prin adăugarea liniei duble electrificate 36N Bruxelles-Nord - Leuven. După modernizarea și extinderea infrastructurii stației la patru linii, între anii 2008 și 2010 a fost construită o clădire nouă pentru gara de pasageri și au fost amenajate intrările și peroanele, acestora adăugându-li-se adăposturi acoperite pentru călători. Lucrările au fost realizate prin intermediul Eurostation, divizie de arhitectură feroviară a Infrabel. Noua gară, o construcție din oțel și sticlă, a fost inaugurată
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
și 2010 a fost construită o clădire nouă pentru gara de pasageri și au fost amenajate intrările și peroanele, acestora adăugându-li-se adăposturi acoperite pentru călători. Lucrările au fost realizate prin intermediul Eurostation, divizie de arhitectură feroviară a Infrabel. Noua gară, o construcție din oțel și sticlă, a fost inaugurată în anul 2010. Începând din 5 iulie 2013, casele de bilete situate în incinta noii clădiri au fost închise. Achiziționarea biletelor se poate face însă de la cele două automate amplasate în
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
pasaj subteran permite traversarea liniilor și trecerea de la un peron la altul. În plus, pasajul permite locuitorilor orașului o legătură pietonală și velo între piața "Karel Quitmannplein", situată la nord de linii, și piața "Heldenplein", situată la sud de linii. Gara Zaventem este deservită de trenuri InterCity (IC) pe relațiile Tournai, respectiv Bruxelles-Midi, - Brussels Airport-Zaventem, și de trenuri suburbane (S) care fac legătura între Braine-le-Comte, respectiv Bruxelles-Midi, și Leuven. În fața gării există o parcare pentru biciclete și una pentru automobile. Ambele
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
de linii, și piața "Heldenplein", situată la sud de linii. Gara Zaventem este deservită de trenuri InterCity (IC) pe relațiile Tournai, respectiv Bruxelles-Midi, - Brussels Airport-Zaventem, și de trenuri suburbane (S) care fac legătura între Braine-le-Comte, respectiv Bruxelles-Midi, și Leuven. În fața gării există o parcare pentru biciclete și una pentru automobile. Ambele sunt gratuite. În piața "Karel Quitmannplein" funcționează o stație deservită de autobuzele liniilor 272, 282 și 652 ale companiei De Lijn, asigurând legătura cu orașele Bruxelles, Mechelen și Leuven. "Începând
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
asemenea există un centru sportiv care include stadionul Hazohar, un centru de tenis cu 7 terenuri, două săli de sport, un bazin de înot municipal, un centru de fitness și dans, piste de alergare și ciclism etc Orașul are o gară feroviară, legată de toate colțurile țării. Parcul industrial Netivot este sediul a 24 uzine si fabrici. Ele sunt implicate în producția de alimente, metale, materii plastice și articole de construcții. În afara acestora mai funcționează în oraș încă 14 fabrici, unele
Netivot () [Corola-website/Science/336706_a_338035]
-
al acestuia, și se întinde de la Portul Vechi și până la "Honingerdijk", acolo unde strada devine "Abram van Rijckevorselweg". Bulevardul Maas oferă o vedere ideală a panoramei orașului în zona marelui cot al Meusei. Până în 1953, în locul Bulevardului Maas se afla gara de cale ferată Rotterdam Maas. După inundațiile din 1953, în zonă au fost construite diguri de protecție mai înalte. Cel mai înalt dig a devenit Bulevardul Maas, care a depășit fostul dig de est. Bulevardul Maas respectă înălțimea minimă admisibiă
Bulevardul Maas (Rotterdam) () [Corola-website/Science/336733_a_338062]
-
natală. Demarează cariera de arhitect în 1957 la Institutul de Proiectări Constanța. În anul 1967 o întâlnește la Tulcea pe arhitecta Irina Rosetti cu care se va căsători. Irina lucra la Ministerul Transporturilor în București și venea des să viziteze șantierul gării din Tulcea, pe care o proiectase. Lutfi tocmai termina construcția Hotelului Delta, al cărui autor architect era. Ambele clădiri se pot admira și astăzi pe faleza Dunării, la cele două capete ale golfului portului. Lutfi se mută la București la
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
volume moderne. Ca și el și ei îi place să deseneze. Ambii vor fi autori ale unor clădiri moderne care de-a lungul anilor au devenit embleme în România (De exemplu: Hotelul Delta creat de arhitectul Lutfi Shefki Sait și Gara din Predeal, creată de arhitecta Irina Rosetti). În 1972 Lutfi se transferase la Institutul de Proiectări al Comerțului Interior din București unde își continuă activitatea ca arhitect și Șef de atelier până în 1990. Pe 29 Iulie 1971 se naște unicul
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
C. Rosetti (n. 15 noiembrie 1941, România) este o arhitectă română ce trăiește la Paris. S-a distins prin clădirile moderne industriale pe care le-a proiectat și construit în anii '70 în România. Este cunoscută în special pentru clădirile gărilor din Predeal și Tulcea, devenite „embleme” și puncte de interes turistic pentru orașele respective. Acestea reprezintă o arhitectură de tip internațional care a rupt linia clasicistă din perioada comunistă din România. Arhitectura Irinei Rosetti face parte din patrimoniul arhitectural al
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
proiectare la Ministerul Căilor Ferate, București și apoi a fost chemată de profesorul Ascanio Damian ca asistență la facultate. În 1972 se căsătorește cu arhitectul Lutfi Sefchi Sait, originar din Dobrogea, pe care îl întâlnește la Tulcea. Ea avea proiectul gării în șantier și el tocmai termina construirea clădirii Hotelului Delta din Tulcea, al cărui autor era. Cei doi soți arhitecți au un fiu, Alexander Rosetti-Sait, care și el urmează linia familiei studiind arhitectura și lucrând ca arhitect în Franța și
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
continuă să lucreze la proiecte de largă amploare și concursuri de arhitectură. În anii 70 Ceaușescu începuse să dea voie arhitecților din România să construiască mai liber, în stil modernist internațional. În această linie de stil se înscriu cele două gări create de . Cea de la Predeal are acoperișul în formă de șa, forma geometrică complexă de hiperboloid parabolic. Gara de la Tulcea are ceva din formele rotunjite ale Capelei de la Ronchamps a lui Le Corbusier. Gara Predeal Gara Predeal și Izvorul 24
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
dea voie arhitecților din România să construiască mai liber, în stil modernist internațional. În această linie de stil se înscriu cele două gări create de . Cea de la Predeal are acoperișul în formă de șa, forma geometrică complexă de hiperboloid parabolic. Gara de la Tulcea are ceva din formele rotunjite ale Capelei de la Ronchamps a lui Le Corbusier. Gara Predeal Gara Predeal și Izvorul 24 din Băile Olănești sunt singurele clădiri din țară care sunt construite în formă de sa geometrică, o formă
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
de stil se înscriu cele două gări create de . Cea de la Predeal are acoperișul în formă de șa, forma geometrică complexă de hiperboloid parabolic. Gara de la Tulcea are ceva din formele rotunjite ale Capelei de la Ronchamps a lui Le Corbusier. Gara Predeal Gara Predeal și Izvorul 24 din Băile Olănești sunt singurele clădiri din țară care sunt construite în formă de sa geometrică, o formă arhitecturală foarte greu de realizat, ce cere respectarea foarte riguroasă a unor coordonate matematice. Gara din
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
se înscriu cele două gări create de . Cea de la Predeal are acoperișul în formă de șa, forma geometrică complexă de hiperboloid parabolic. Gara de la Tulcea are ceva din formele rotunjite ale Capelei de la Ronchamps a lui Le Corbusier. Gara Predeal Gara Predeal și Izvorul 24 din Băile Olănești sunt singurele clădiri din țară care sunt construite în formă de sa geometrică, o formă arhitecturală foarte greu de realizat, ce cere respectarea foarte riguroasă a unor coordonate matematice. Gara din Predeal atrage
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
Corbusier. Gara Predeal Gara Predeal și Izvorul 24 din Băile Olănești sunt singurele clădiri din țară care sunt construite în formă de sa geometrică, o formă arhitecturală foarte greu de realizat, ce cere respectarea foarte riguroasă a unor coordonate matematice. Gara din Predeal atrage atenția trecătorilor prin forma ei deosebită. Acoperișul se sprijină pe două puncte fixe, în jurul cărora forța și rezistența ajung în echilibru, acestea sprijinindu-se la rândul lor pe trei coloane de tip Benoto cu o adâncime de
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
pe două puncte fixe, în jurul cărora forța și rezistența ajung în echilibru, acestea sprijinindu-se la rândul lor pe trei coloane de tip Benoto cu o adâncime de 25 de metri în sol pentru o rezistență deosebită. Actuala clădire a Gării din Predeal a fost inaugurată la 25 decembrie 1968, fiind până în prezent una dintre cele mai moderne construcții din țară. La realizarea clădireii au colaborat inginerul prof. Dr. Ing. Mircea Manoilescu din Cluj și a arhitecții. Dr. Ilie Dumitrescu, Ilie
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]