16,332 matches
-
devenit după un model al pieței, care se impune și în materie religioasă consumatorul principal. Lui i se adresează în primul rînd religiile, pe el încearcă să-l capteze, el decide ce formulă de credință să aleagă. Principiile pe care insistă astăzi instituțiile religioase privesc individul în singularitatea, nevoile, crizele lui, și mai puțin colectivitățile compacte. Pe de o parte, atenția față de individ e perfect racordabilă la logica transcendentă a religiilor. Asumînd importanța pe care categoria individualului a căpătat-o în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
societăților, ci longitudinal, pe verticala care unește ființa umană cu Polul, în transparența unei înălțimi și a unei adîncimi în care individualitatea spirituală experimentează realitatea contrapărții sale celeste, își descoperă dimensiunea seniorială, a doua sa persoană, acel Tu suveran. Corbin insistă așadar pe faptul că experiența unitivă presupune separarea de dimensiunea socială a persoanei, activarea exclusivă a dimensiunii ei transcendente. Totuși, nici el nu e adeptul unei discipline spirituale restrînse la domeniul privat sau la cercuri exclusiviste. Nici el nu renunță
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
el face în mod metodic apel la dialogul intelectual-contemplativ al culturilor spirituale, la beneficiile diversității convergente spre Ultim. în sfîrșit, un gînditor tradițional ca René Guénon vedea ieșirea din criza lumii moderne prin reconstruirea întregii societăți după principii metafizice. El insista asupra instituțiilor spirituale care, reactivate sau reinstaurate, ar putea deveni fermentul acestei transformări. Totuși, și la el, accentul cade în primul rînd pe trezirea conștiințelor, pe o reformă a mentalității moderne. și la el mai ales la el accentul cade
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
parte dintre postulatele cusane, știința modernă apucă, desigur, într-o cu totul altă direcție decît docta ignorantia cusană. Dacă postulează imperfecțiunea universului, aceasta din urmă îl folosește ca materie pentru o trecere la limită către perfecțiunea divinului. Dacă Nicolaus Cusanus insistă pe limita capacităților umane de cunoaștere, e pentru că le raportează la știința infinită și le pune în colaborare cu ea, antrenînd cunoașterea umană într-o dinamică spre Ultim. Or, acest dinamism nu a fost preluat de modernitatea noastră. A rămas
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
secătuită astăzi. Prin imaginație teologică el înțelege tocmai opusul atitudinii cognitive tradiționaliste (nu doar creștine), în cazul căreia prealabilele dogmatice determină rezultatul încă dinainte ca efortul teologic să demareze. Situație instalată ce trebuie însă depășită. Claude Geffré, teolog dominican liberal, insistă, în cărțile lui, pe faptul că demersul teologic și chiar viața de credință presupun în toate timpurile interpretarea, personală sau comunitară, a revelației. A crede și a interpreta așadar, a produce noutate în raport cu discursul dogmatic constituit sînt inseparabile. încă de la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
desfășurare doctrinară a noutății infinite, deja dată în revelația christică. Cînd interpretează ciclurile liturgice bizantine, el le înfățișează ca urcușuri ale omului pe cale de a fi deificat în realitatea împărăției, în misterul Zilei a Opta. Cînd expune temele isihasmului, el insistă pe experiența spirituală, dătătoare de cunoaștere noetică, teologală din care poate decurge formularea teologică autentică. Doctrina, liturgica, experiența spirituală erau, toate trei, privite ca posibilități de participare la noutatea polară a divinului. Față de ea, atitudinea umană potrivită i se părea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
inversat. Cele două perspective sînt ipostaziate cîteodată în doi arbori. A.K. Coomaraswamy arată, cu referințe și citate, că tema celor doi arbori, drept și răsturnat, se întîlnește de la Platon la Dante, din Siberia și India pînă în Melanezia. El insistă pe faptul că, laolaltă, o inversiune în ce privește regentarea sferelor lumii vizibile de către ierarhiile îngerești. Fiecare treaptă îngerească coordonează cîte o sferă din lumea vizibilă, dar în ordine inversă față de cea geometrică : îngerii cei mai apropiați de centrul lumii invizibile (care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
opiniilor, accepți să lași loc unei alterități care te stînjenește, care te contrariază. Pentru noi, toleranța constituie exercițiul cel mai curent, cel mai larg împărtășit, al autorestrîngerii consimțite. Analizînd cîmpul tematic și contradicțiile tîrziu moderne ale acestui concept, Andrei Pleșu insista pe două aspecte referitoare la sensul filozofic și spiritual al toleranței. Ea reprezintă atitudinea existențială cea mai adecvată dinaintea contingenței ; e așezarea realistă față de o lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a gîndi credințele în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă unei realități incircumscriptibile. El semnalează undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la democrație este una permanentă, fapt identificabil și în cazul volumului coordonat de Cas Mudde. Și în acest caz, ce se înscrie în arealul discursiv al investigațiilor normative și empirice de dată recentă, contributorii sunt interesați nu să "negativizeze" fenomenul, insistând asupra pericolelor la care acesta ar expune democrația, ci, mai curând, să îl utilizeze în sensul unui instrument care să ne ajute să înțelegem unde anume apar disfuncțiile democratice și cum pot fi acestea înlăturate. Potrivit unei astfel de direcții
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
funcționar al PRI în Tabasco și apoi angajat la Institutul Național al Consumatorului. Intrarea sa în politică s-a produs ca o prelungire a activității de coordonator național la Institutul Național pentru Indigeni, unde a îmbrățișat cauza săracilor și a insistat să locuiască într-o colibă similară cu cele locuite de indigeni (Grayson, 2006: 34). López Obrador a găsit cardenismul atragător, însă a demisionat din PRI abia după alegerile din 1988, când a acceptat să candideze pentru funcția de guvernator. Ascensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
că puterea politică a căzut în mâinile unei minorități anume - deseori una de tip economic sau etnic -, în timp ce adversarii lor aduc în discuție spectrul puterii căzute în mâinile maselor iresponsabile. Așa cum sugerează și cele spuse mai înainte, minoritatea-cheie pe care insistau populiștii din Slovacia era "populația străină", mai ales minoritatea etnică maghiară. În timp ce sperietoarea cu "maghiarii în guvern" i-a oferit lui Mečiar o tactică facilă de a îngrozi pe slovaci, Fico a preluat puterea după opt ani de participare a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
acest comentariu legat de victoria inevitabilă a Liberalilor Mexicani asupra Conservatorilor, care guvernaseră Mexicul cu ajutorul împăratului Maximilian și a trupelor franceze. 7 Am participat personal la discuțiile strategilor partidului care admiteau că rezultatele de la urne arată că au pierdut, dar insistând în același timp că "într-un fel sau altul, trebuie că am fost înșelați". 8 Datele privind aceste cheltuieli sunt luate din documentul Third Informe accesibil la www. informe.gob.mx/anexo estadistico/pdf/2 3.pdf. 9 Date preluate din documentul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
menține comportamentul. Dacă este ușor să reperăm noțiunea de motivație atunci când ne este foame, sete, sau avem o suferință, trebuie să constatăm că foarte multe dintre comportamentele noastre se derulează în circumstanțe în care nici o stimulare nu este evidentă. Bandura insistă, în legătură cu acest subiect, asupra faptului că noi suntem capabili să ne reprezentăm întăriri foarte distanțate în timp și să le anticipăm consecințele. De altfel, noi ne fixăm scopuri în funcție de care ne administrăm întăriri. Astfel, efectul motivațional nu derivă din scopul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ne analizăm valabilitatea comportamentelor interne sau externe prin comparație cu acești referenți. Astfel, schimbările de comportament nu sunt datorate, în mod exclusiv, unor asocieri de evenimente extrase din lumea exterioară, ci și reprezentării noastre în legătură cu universul în care trăim. Bandura insistă, în acest context, asupra faptului că noi nu suntem, în general, decât puțin sensibili la consecințele concrete ale comportamentelor noastre, în afară de cazul în care observăm, în mod foarte conștient, relația care există între evenimente, ceea ce, în general, nu este cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapiilor comportamentale și cognitive, îl definește astfel: „Fixat într-o abordare empirică, cel de al treilea val al terapiilor comportamentale și cognitive acordă o atenție specială contextului și funcțiilor fenomenelor psihologice, nu doar formei acestora. In consecință, acesta tinde să insiste asupra strategiilor de schimbare contextuale și experiențiale, încercând să construiască împreună cu subiectul repertorii largi, flexibile și eficiente ale comportamentelor, mai degrabă decât să se mulțumească a elimina, așa cum încearcă să procedeze primul și al doilea val, unele probleme comportamentale limitate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unicitatea lui. El nu implică adeziunea la un corpus teoretic particular, ci se sprijină pe diferite modele ce evoluează în funcție de cunoștințele științifice provenite din cercetările clinice și fundamentale în domeniul psihologiei și în disciplinele strâns legate de aceasta. După ce au insistat asupra sociogenezei tulburărilor apoi asupra psihogenezei lor, concepțiile actuale se înscriu într-o perspectivă bio-psiho-socială. Această perspectivă pune accentul pe raporturile de cauzalitate retroactive caracterizate prin interacțiuni constante, complexe și circulare, între determinanții biologici, psihologici și sociali. Concluziile reținute nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra comportamentului problemă în măsura în care amplifică sau diminuează probabilitatea apariției acestuia. Identificarea lor este esențială pentru explicarea modului în care acest comportament se menține la acest nivel al frecvenței, intensității și duratei sale. Conceptul de „contingențe de întărire” al lui Skinner insista inițial asupra rolului consecințelor externe situate în mediul fizic și social al subiectului. Ulterior, accentul a fost pus pe rolul consecințelor interne. Anticiparea unui eșec sau a unei reacții anxioase (element cognitiv) poate fi consecința uneia sau a mai multor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
scurt în raport cu determinanții privilegiați. Provenite din behaviorism, modelele comportamentaliste pun accentul mai ales pe rolul determinanților externi ai mediului fizic și social al subiectului (contingențe de întărire), chiar dacă recunosc pe acela al contingențelor interne. Remarcând limitele behaviorismului, modelele cognitiviste au insistat asupra importanței evenimentelor interne (cogniții) specifice subiectului și necesității intervențiilor țintite. Evenimentele externe sunt reduse la un rol secundar. După o perioadă de dezbateri critice, cele două tipuri de modele coabitează în cadrul terapiilor cognitiv-comportamentale, dar într-o manieră paralelă. Perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Dar, doctore, nu-mi plac medicamentele. Trebuie doar să mă refac puțin. N-am destulă voință. (Rezistanță, reactanță) Medicul - Cred că este mai bine să nu lași să treneze o problemă și să o tratezi cât mai repede posibil. (Terapeutul insistă). Pacienta - Nu vreau antidepresiv! (Reactanță). La capătul opus al acestei atitudini, terapeutul este interesat să pună întrebări într-o manieră socratică și empatică, centrându-se pe realitatea trăită de pacient. Indicarea tratamentului rezultă dintr-o analiză funcțională colaborativă în cadrul unei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
începem? Pacienta - Nu știu cum să fac lucrurile acestea. Nu mă simt capabilă. Terapeutul - Vă voi ajuta să faceți toate aceste lucruri, vom lucra împreună. Cu care dintre aceste probleme să începem? (Terapeutul nu face nimic fără participarea activă a pacientei). Terapeutul insistă pentru a obține colaborarea activă a pacientei propunându-i, în același timp, ajutorul său: alianța terapeutică are șanse mai bune pentru a se menține, sau pentru a se instala. A merge prea repede ” Prea repede” este unul dintre comentariile cele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu reușesc să mă controlez. (Pacientul este contemplativ: își recunoaște problema, suferința și dificultățile pe care le întâmpină în dorința de a stopa consumul de alcool). Terapeutul - Fiecare lucru la timpul său. Dacă beți, o faceți pentru că aveți avantaje. (Terapeutul insistă pentru a menține metoda „avantaje, inconveniente, riscuri”). Pacientul - Nu știu... (Rezistența pacientului). Convorbirea ar putea să se desfășoare mai degrabă în maniera următoare: Terapeutul - Cum vă simțiți în acest moment? Pacientul - Aș fi vrut ca să nu se fi întâmplat acest
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacienta face cumpărături împreună cu sora sa, în timp ce acesta era plin de lume. ”Imi voi pierde în curând controlul”. Informare și formare Sedința permite realizarea analizei funcționale și stabilirea diagnosticului: acela de tulburare de panică cu agorafobie. Terapeutul explică diagnosticul pacientei, insistând pe atacul de panică și dispariția acestuia în mod spontan. Sarcini de îndeplinit Sarcinile ce vor fi îndeplinite în intervalul dintre ședințe sunt stabilite astfel: - să completeze fișele de auto-observație; - să continue să-și noteze atunci când își administrează anxiolitice. Terapeutul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Sarcini de îndeplinit Sarcinile ce vor fi îndeplinite în intervalul dintre ședințe sunt stabilite astfel: - să completeze fișele de auto-observație; - să continue să-și noteze atunci când își administrează anxiolitice. Terapeutul îi transmite doamnei S. o informație mai clară în ceea ce privește terapia, insistând asupra eficienței și prognosticului favorabil al tulburării sale. Ea se simte puțin mai liniștită la ideea de a avea o patologie cunoscută și care se tratează. I se propune un contract terapeutic, ea trebuie să se gândească la acesta până la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Pacienta identifică maniera sa de a trata informația și va fi ajutată să manifeste o atitudine mai critică vis-à-vis de procesele de prelucrare a informației. Expunerile in vivo vor fi continuate sub formă de sarcini de îndeplinit între ședințe. Terapeutul insistă asupra progreselor realizate și asupra absenței presiunii. El termină subliniind reușitele. In acest stadiu, pacienta reușește să facă exercițiul de relaxare, dar preferă să realizeze controlul respirației pe care îl stăpânește mai bine și pe care îl consideră mai practic
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]