17,036 matches
-
Solca"," edată de Sim. Fl. Marian", Societatea tipografică bucovineană în Cernăuți, Suceava, 1902, IX+74 p. 27. "Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor". "Studiu" "folkloristic", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol" "Göbl", București, 1903, XIV+595 p. 28. "Legendele Maicii Domnului". "Studiu folkloristic", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1904, III+345 p. 29. "Vartolomei Mazerean, Domnia lui Ștefan cel Mare și cea a lui Ștefan Tomșa", "edată de Sim. Fl. Marian", Societatea tipografică bucovineană în
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Academiei Române, Suceava, 2010, 712 p. 34. "Botanica poporană română", vol. III (P - Z), ediție îngrijită de Aura Brădățan, cu un "Cuvânt înainte" de prof. univ. dr. Dumitru Murariu, Editura Academiei Române, Suceava, 2010, 748 p. Ediții postume 35. "Păsările noastre și legendele lor", Editura "Socec et CO", Biblioteca pentru toți, București, 1931, 125 p. 36. "Păsările poporului român", ediție îngrijită de Ion Pillat, Editura "Cartea românească", București, 1942, 48 p. 37. "Legenda ciocârliei", redactor responsabil I. Ricus și ilustrații de Popescu Udriște
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Suceava, 2010, 748 p. Ediții postume 35. "Păsările noastre și legendele lor", Editura "Socec et CO", Biblioteca pentru toți, București, 1931, 125 p. 36. "Păsările poporului român", ediție îngrijită de Ion Pillat, Editura "Cartea românească", București, 1942, 48 p. 37. "Legenda ciocârliei", redactor responsabil I. Ricus și ilustrații de Popescu Udriște, Editura "Tineretului", București, 1964, 48 p. 38. "Legendele păsărilor", ediție îngrijită de Mihai Cărăușu și Orest Tofan, Editura "Junimea", Iași, 1975, 171 p. 39. "Basme din Țara de Sus", ediție
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
toți, București, 1931, 125 p. 36. "Păsările poporului român", ediție îngrijită de Ion Pillat, Editura "Cartea românească", București, 1942, 48 p. 37. "Legenda ciocârliei", redactor responsabil I. Ricus și ilustrații de Popescu Udriște, Editura "Tineretului", București, 1964, 48 p. 38. "Legendele păsărilor", ediție îngrijită de Mihai Cărăușu și Orest Tofan, Editura "Junimea", Iași, 1975, 171 p. 39. "Basme din Țara de Sus", ediție îngrijită de Mihai Cărăușu și Paul Leu, Editura "Junimea", Iași, 1975, 183 p. 40. "Legende istorice din Bucovina
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
48 p. 38. "Legendele păsărilor", ediție îngrijită de Mihai Cărăușu și Orest Tofan, Editura "Junimea", Iași, 1975, 171 p. 39. "Basme din Țara de Sus", ediție îngrijită de Mihai Cărăușu și Paul Leu, Editura "Junimea", Iași, 1975, 183 p. 40. "Legende istorice din Bucovina", ediție îngrijită de Paul Leu, Editura "Junimea", Iași, 1981, 194 p. 41. "Legendele Maicii Domnului", ediție cu texte repovestite de I. V. Boldureanu, Editura "Cetatea", Timișoara, 1990. 42. "Sărbătorile la români. Studiu etnografic", I-II, ediție îngrijită
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
1975, 171 p. 39. "Basme din Țara de Sus", ediție îngrijită de Mihai Cărăușu și Paul Leu, Editura "Junimea", Iași, 1975, 183 p. 40. "Legende istorice din Bucovina", ediție îngrijită de Paul Leu, Editura "Junimea", Iași, 1981, 194 p. 41. "Legendele Maicii Domnului", ediție cu texte repovestite de I. V. Boldureanu, Editura "Cetatea", Timișoara, 1990. 42. "Sărbătorile la români. Studiu etnografic", I-II, ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Fundației Culturale Române", București, 1994, 320 + 359 p. 43. "Nuvele și amintiri
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
216 + 244 p. 51. "Cromatica poporului român", p. 9-54 din volumul S. Fl. Marian, Tudor Pamfile, Mihai Lupescu - "Cromatica poporului român", ediție îngrijită, prefață și note de Petre Florea, Colecția "Mytos", Editura "Saeculum I.O"., București, 2002, 368 p. 52. "Legendele Maicii Domnului", ediție îngrijită de Ileana Benga și Bogdan Neagota, postfață de Rosa Del Conte, Editura "ECCO", Cluj-Napoca, 2003, 344 p. 53. "Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de...", ediție în facsimil îngrijită de Aura Brădățan, Editura
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
sau mitologia scandinavică cuprinde religia, miturile și legendele populației precreștine scandinavice și islandeze. este ramura mitologiei germanice care s-a conservat cel mai bine și se înrudește foarte mult cu mitologia anglo-saxonă. Mitologia nordică mai poate fi definită ca o colecție de crendințe și mituri ale triburilor germanice
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]
-
al XIII-lea, de Snorri Sturluson, care a fost poet, diplomat și comandant al armatei. Această scriere a reprezentat mai întâi un ghid, un manual pentru viitorii poeți. Conține explicații în proză a tradiționalelor metafore de tip "kennings", precum și diferite legende sistemaice și coerente despre zeii nordici. "Edda poetică", "Saemundr Edda" sau "Edda Veche" a fost începută după vreo 50 de ani de la terminarea "Eddei în proză" și a fost atribuită lui Saemundr Sigfusson 1056-1133, un erudit islanez, deși în realitate
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]
-
Cluj, unde se înscrisese la Facultatea de Litere și Filosofie. I. Slavici, conducătorul "Tribunei", își va reaminti mai târziu acest debut: Debutul editorial are loc prin apariția la Sibiu, în Biblioteca poporală a "Tribunei", a cinci broșuri: "Blăstăm de mamă", "Legendă poporală din jurul Năsăudului" și "Pe pământul turcului" (1885), "Fata craiului din cetini", "Draga mamei" (1886) și "Fulger. Poveste în versuri" (1887). Credincios ziarului în care și-a făcut adevăratul debut literar, Coșbuc va rămâne colaborator asiduu al "Tribunei" mulți ani
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
cf." Lat "vitulus" „vițel”, "vitlo" „vițel”). Taurul era un simbol al triburilor din sudul peninsulei și apărea adesea în luptă cu lupoaica romană ca simbol al sfidării Italiei libere în timpul Războiului Social. Istoricul grec Dionis din Halicarnas afirmă aceasta odată cu legenda că Italia ar fi fost denumită astfel după , legendă amintită și de Aristotel și Tucidide. Numele de "Italia" s-a aplicat doar la o parte din ceea ce este astăzi Italia de Sud - conform lui , porțiunea sudică a peninsulei Bruttium (Calabria
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
simbol al triburilor din sudul peninsulei și apărea adesea în luptă cu lupoaica romană ca simbol al sfidării Italiei libere în timpul Războiului Social. Istoricul grec Dionis din Halicarnas afirmă aceasta odată cu legenda că Italia ar fi fost denumită astfel după , legendă amintită și de Aristotel și Tucidide. Numele de "Italia" s-a aplicat doar la o parte din ceea ce este astăzi Italia de Sud - conform lui , porțiunea sudică a peninsulei Bruttium (Calabria de astăzi: provincia Reggio, și parte din provinciile Catanzaro
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
cu plecări din stațiile de transfer: Gara de Sud, Gara de Vest, Ștrandului - Obor, Spitalul Județean și Podul Înalt . Orașul Ploiești n-a intrat în epoca modernă cu un inventar arhitectonic bogat. Curțile lui Mihai Viteazul au existat numai în legende, iar palatele Muruzeștilor, destul de modeste, nu au durat decât două decenii și ceva. În secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al nostru, s-a construit mult. A început să se contureze, mai ales odată cu arhitecții din familia Socolescu
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
unei noi noțiuni etno-geografice: Gothia, fiind atestata în inscripția de la Frigia, în care este menționată Gothia și Carpia, făcând referire la ținuturile de la Bug și Nistru, de unde își porneau raidurile de pradă. Pe emisiunile monetare lui Constantil de la Trier, apare legendă Gothia alături de Alamania, Francia și Sarmatia, populațiile respective recunoscând stăpânirea română. Lupă 332, goții se aflau în Câmpia Muneniei în calitate de federați ai imperiului. Dalmatius, nepotul lui Constantin, avea în pază ripa Gothica. Goții erau catalogați că populații sceptice, și ajungând
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
în preajma bisericii Santa Maria de la Almudena. Ideea existenței unei populații sedentare în Madrid este sprijinită de cele două necropole vizigote din vechea colonie a Contelui de Vallellano. În cadrul vechiului centru medieval al orașului s-a descoperit o piatră inscripționată cu legenda «MIN.N. BOKATUS. INDIGNVS. PRS. IMO / ET TERTIO. REGNO. DOMNO. RVD. / MI. REGVM. ERA DCCXXXV», a cărei semnificații nu este clară, dar sugerează existența unei populații stabile încă din secolul al VII-lea. Primele documente istorice privind existența unei așezări permanente
Madrid () [Corola-website/Science/296725_a_298054]
-
aproximativ 1,6 milioane, iar a zonei metropolitane de aproximativ 3 milioane. Barcelona a fost locul în care s-au desfășurat Jocurile Olimpice de vară din 1992. În vara lui 2004 Forumul Internațional al Culturii s-a desfășurat în acest oraș. Legenda atribuie cartaginezilor întemeierea localității "Barcino", în special lui Hamilcar Barcă, tatăl lui Hannibal. Mai tarziu, românii au transformat orașul într-un "castrum" (o bază militară română) centrat pe Mons Taber, un mic deal în apropierea locației primăriei din ziua de
Barcelona () [Corola-website/Science/296750_a_298079]
-
A fost elogiat pentru vitejie pe front de comandantul său. Capitularea Germaniei în noiembrie 1918 a reprezentat pentru Hitler, ca și pentru cercuri largi germane de orientare conservatoare și ultraconservatoare, un șoc. Aidoma multor naționaliști, Hitler a crezut ferm în „legenda înjunghierii pe la spate” ("Dolchstoßlegende"), care, în esență, acredita ideea că acea capitulare ar fi fost opera forțelor politice de stânga, de orientare marxistă. În jargonul extremiștilor de dreapta, precum și al lui Hitler și al național-socialiștilor (naziștilor), oamenii politici germani care
Adolf Hitler () [Corola-website/Science/296715_a_298044]
-
destul de cețoasă, dorința de a rescrie această baladă, lucru care s-a și întâmplat patruzeci de ani mai târziu, când am scris Cine a adus-o pe Doruntina.”"( Postfață “Aprilie spulberat”, p. 474)" Nuvela, este replica în proză a vechii legende albaneze, aceea a ridicării eroului din morți sub presiunea cuvântului dat, pentru a îndeplini o promisiune făcută cât încă era în viață. "Doruntina", singura fată din cei zece copii ai familiei "Vranj", s-a căsătorit la mare distanță de satul
Aprilie spulberat () [Corola-website/Science/316975_a_318304]
-
pregătirile de drum în Bristol. Acesta era al doilea port ca mărime din Anglia și din 1480 de aici plecaseră câteva expediții în căutarea unei ipotetice insule numită "Brazilia", despre care se credea că ar fi undeva în Atlantic, conform legendelor din vechime ale celților. În 1496 Cabot pleacă din Bristol doar cu o singură corabie, însă din Islanda face calea întoarsă , datorită disensiunilor apărute pe vas. În cea de-a doua călătorie Cabot a pornit cu un echipaj de 18
John Cabot () [Corola-website/Science/317005_a_318334]
-
intenționat alăturate, pentru a arăta avantajele unei vieți “bune” și dezavantajele unei vieți “rele”. Portretele reprezentându-l pe Diavol, sunt comune în arta medievală, însă cel din Codex este unic prin faptul că îl prezintă singur, ocupând o pagină întreagă. Legenda spune că scriitorul Codexului este un călugăr benedictin, care a săvârșit un păcat atât de grav, încât nu a putut fi spus nimănui. Superiorii mănăstirii au hotărât că nu poate fi iertat pentru ceea ce a făcut și l-au condamnat
Codex Gigas () [Corola-website/Science/317012_a_318341]
-
a intonat muzică militară și patriotică. Pe o inscripție se poate citi: Patria recunoscătoare scumpilor săi fii. Nu vărsați lacrimi pe mormintele eroilor ci mai curând slăviți-l în cântece, așa ca faima numelui lor să rămână un ecou în legenda veacurilor."" În parcul central al orașului a fost ridicat un monument în memoria poetului originar din Brașov, Ștefan Octavian Iosif. Încă de prin 1919 presa brașoveană începuse o susținută campanie de colectare de fonduri pentru ridicarea unui bust al scriitorului
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
și devine urmașul lui Litovoi la conducere până în 1288. O cronică anonimă susține că Negru-Vodă, un herțeg al Făgărașului și Amlașului, care a înfrânt tătarii și s-a căsătorit cu Doamna Marghita, a fost primul voievod al Țării Românești. Conform legendei, el împreună cu câțiva coloniști din Transilvania („Români, catolici și saxoni”) s-au așezat în 1290 în sudul Carpaților, stabilindu-se la Curtea de Argeș sau Câmpulung, astfel Negru-Vodă devenind fondatorul Țarii Românești. Originea Olteniei este dată de același act. Teritoriul era unul
Descălecatul Țării Românești () [Corola-website/Science/317051_a_318380]
-
faptul că Tomáš a semnat un contract pe termen lung. Suma pe care „tunarii” au plătit-o pentru el este în jurul a 6,8 milioane de lire sterline. Rosicky a preluat tricoul cu numarul 7, care i-a aparținut înainte legendei lui Arsenal, Robert Pires, fiind și înlocuitorul acestuia pe banda stânga. Pe 8 august 2006, Rosický și-a făcut debutul oficial la Arsenal în turul trei preliminar din Liga Campionilor, împotriva lui Dinamo Zagreb, jucând că extremă stânga. Pe 13
Tomáš Rosický () [Corola-website/Science/317065_a_318394]
-
pe Dealul Sasca). Ansamblul Bisericii "Sf. Treime" din Siret a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare și fiind format din 2 obiective: După cum a scris cronicarul Ion Neculce în primă legendă din ""O sama de cuvinte"", prima capitala a Moldovei a fost orașul Siret. Acesta a atribuit lui Dragoș Vodă construcția bisericii, alături de o curte domneasca fortificata pe care primul descălecător ar fi ridicat-o aici. După cuvintele cronicarului, ""Dragoș-vodă, așa
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
Haralambie are putere asupra bolilor și a morții. Icoanele îl înfățișează ținând ciuma în lanț. Se mai spune că Sf. Haralambie i-a cerut lui Dumnezeu ca bolile să nu se apropie de oamenii care postesc de ziua sa. O legendă din Bucovina spune că Sf. Haralambie a suferit foarte mult în timpul vieții. De aceea, înainte să moară, Dumnezeu i-a spus să își aleagă o răsplată. Sfântul i-a întrebat pe oameni ce ar trebui să ceară, și ei l-
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]