16,589 matches
-
în 1886 de către Misiunea Arheologică Franceză într o veche necropolă din Akmîm în Egiptul de Sus. A fost publicat la Paris în 1892 (Bouriant, "Mémoires publiés par les membres de la Mission Archéologique Française au Caire", T. ix., fasc. 1, 1892). Manuscrisul se află acum la Muzeul Gizeh și s-a susținut că a fost compus între secolele al VIII lea și al XII lea. Până la descoperirea fragmentului, despre "Apocalipsa lui Petru" se știa din următoarele surse: Din aceste relatări putem bănui
Apocalipsa lui Petru () [Corola-website/Science/321235_a_322564]
-
Varlaam și Iosafat". Un alt text, care a primit titlul modern de Apocalipsa gnostică a lui Petru a fost găsit în biblioteca Nag Hammadi. Mai există și o altă "Apocalipsă a lui Petru", în arabă, scrisă mai târziu, ale cărei manuscrise se găsesc la Roma și la Oxford. Se numește "Apocalipsa lui Petru sau povestirea lucrurilor arătate acestuia de Iisus Hristos care s-au petrecut de la începutul lumii și care se vor petrece până la sfârșitul lumii sau a doua venire a
Apocalipsa lui Petru () [Corola-website/Science/321235_a_322564]
-
a lui Hristos". Se spune că această carte a fost scrisă de Clement, căruia Petru i-a împărtășit tainele ce i-au fost revelate. Însuși scriitorul numește această scriere "Librum Perfectionis" sau "Librum Completum". Există mai mult de 100 de manuscrise dintr-o lucrare arabo-creștină intitulată "Ru'ya Butrus" care este în limba arabă înseamnă "Viziunea" sau "Apocalipsa" lui Petru. Aceste manuscrise pot fi găsite în "Georg GRAG, Die Arabische Christliche Schriftsteller", în seria "Vatican Studi i Testi". În plus, cataloagele
Apocalipsa lui Petru () [Corola-website/Science/321235_a_322564]
-
au fost revelate. Însuși scriitorul numește această scriere "Librum Perfectionis" sau "Librum Completum". Există mai mult de 100 de manuscrise dintr-o lucrare arabo-creștină intitulată "Ru'ya Butrus" care este în limba arabă înseamnă "Viziunea" sau "Apocalipsa" lui Petru. Aceste manuscrise pot fi găsite în "Georg GRAG, Die Arabische Christliche Schriftsteller", în seria "Vatican Studi i Testi". În plus, cataloagele de manuscrise etiopiene continuă să fie adunate de către William MacComber și alții, astfel că numărul de manuscrise etiopiene pentru acestă lucrare
Apocalipsa lui Petru () [Corola-website/Science/321235_a_322564]
-
o lucrare arabo-creștină intitulată "Ru'ya Butrus" care este în limba arabă înseamnă "Viziunea" sau "Apocalipsa" lui Petru. Aceste manuscrise pot fi găsite în "Georg GRAG, Die Arabische Christliche Schriftsteller", în seria "Vatican Studi i Testi". În plus, cataloagele de manuscrise etiopiene continuă să fie adunate de către William MacComber și alții, astfel că numărul de manuscrise etiopiene pentru acestă lucrare continua să crească. "Apocalipsa lui Petru", în "Apocalipse apocrife ale Noului Testament", Traducerea textelor și îngrijire ediție: Gheorghe Fedorovici, Monica Medeleanu
Apocalipsa lui Petru () [Corola-website/Science/321235_a_322564]
-
Apocalipsa" lui Petru. Aceste manuscrise pot fi găsite în "Georg GRAG, Die Arabische Christliche Schriftsteller", în seria "Vatican Studi i Testi". În plus, cataloagele de manuscrise etiopiene continuă să fie adunate de către William MacComber și alții, astfel că numărul de manuscrise etiopiene pentru acestă lucrare continua să crească. "Apocalipsa lui Petru", în "Apocalipse apocrife ale Noului Testament", Traducerea textelor și îngrijire ediție: Gheorghe Fedorovici, Monica Medeleanu, Editura Herald, Colecția Manuscris, București, 2007, ISBN: 978-973-7970-62-6, pp. 165-179.
Apocalipsa lui Petru () [Corola-website/Science/321235_a_322564]
-
fie adunate de către William MacComber și alții, astfel că numărul de manuscrise etiopiene pentru acestă lucrare continua să crească. "Apocalipsa lui Petru", în "Apocalipse apocrife ale Noului Testament", Traducerea textelor și îngrijire ediție: Gheorghe Fedorovici, Monica Medeleanu, Editura Herald, Colecția Manuscris, București, 2007, ISBN: 978-973-7970-62-6, pp. 165-179.
Apocalipsa lui Petru () [Corola-website/Science/321235_a_322564]
-
intitulat "La Mer saharienne" ("Marea sahariană"), dar titlul definitiv i-a aparținut editorului, Hetzel fiul. Aceasta nu a fost singura intervenție a editorului asupra romanului, acesta devansând acțiunea cu 25 de ani și dezvoltând partea destinată tuaregilor. Verne a predat manuscrisul pe 15 octombrie 1904, apoi versiunea corectată pe 12 decembrie. Romanul a apărut în foileton în "Magasin d'éducation et de récréation" între ianuarie și august 1905, ediția în volum apărând la sfârșitul aceluiași an. Inginerul M. de Schaller este
Invazia mării () [Corola-website/Science/321320_a_322649]
-
creștine din Nablus, inclusiv o biserică dedicată Patimile și Învierea lui Isus, si in 1170 ei au ridicat, de asemenea, un azil pentru pelerini. Crusader regulă a luat sfârșit în 1187, atunci când Ayyubids condusă de Saladin capturat oraș. Potrivit unui manuscris liturgic în siriacă, creștinii au fugit latină Nablus, dar originalul Ortodoxe Răsăritene de locuitori a rămas creștin. Geograf Yaqut sirian al-Hamawi (1179-1229), a scris că Ayyubid Nablus a fost un "oraș sărbătorită în Filastin (Palestina) ... având în terenuri larg și
Nablus () [Corola-website/Science/320526_a_321855]
-
să traducă cartea ,The Recuyell of the Historyes of Troye”( ,Seria de povestiri despre Troia”). În anul 1470, studiază tiparul la Köln. După ce va lăsa cartea o perioadă, acesta va relua traducerea la dorința ducesei Margareta, și-i va prezenta manuscrisul în septembrie 1471. În timpul celor 33 de ani în care a stat la Bruges, unde a avut acces la librăriile bogate ale Ducelui de Burgundia și ale altor nobili, a deprins meșteșugul tiparului. De la discipolul său, Wynkyn de Worde, aflăm
William Caxton () [Corola-website/Science/320543_a_321872]
-
asemenea încercări de a efectua cuadratura cercului. Matematicianul Baudhayana, care a trăit cam acum 800 î.Hr. a calculat π cu câteva zecimale și a efectuat investigații în aceeași teoremă a lui Pitagora de mai târziu. O altă scriere importantă este manuscrisul "Bakhshali", care este datat într-o perioadă cuprinsă între secolul al II-lea î.Hr. și secolul al III-lea d.Hr. În această scriere apare pentru prima dată cifra zero și scrierea zecimală. Tot aici se găsesc numeroase probleme geometrice
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
Cultură și Artă și Biblioteca “Nicolae Iorga”, 1977 (coautor, 894 pagini). 7. "Monografia județului Prahova", București, Editura “Sport-Turism”, 1978 (coautor, 30 din totalul de 346 pagini vizând țara lui Moș Ploae). 8. "Mișcarea Socialistă în Valea Prahovei. 1870-1918", Ploiești, 1985 (Manuscris, 150 pagini). 9. "Istoria modernă a economiei naționale. 1821-1918", manual, Ploiești, “Tipografia U.P.G.”, 1996 (312 pagini cu exemple din Prahova). 10. "Din istoria social-democrației în Valea Prahovei - Epoca Modernă", Ploiești Editura “Prahova”, ediția I în anul 1996 și ediția
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
de a fugări străinul și conspiratorii acestuia și a avertiza lumea asupra naturii lor misterioase și răuvoitoare are drept consecință o trimitere la un azil de nebuni. Astfel, Ivan ajunge să-l cunoască pe Maestru, un autor pe care respingerea manuscrisului său despre Cristos și Ponțiu Pilat îl împinge să-l ardă și să-și întoarcă spatele lumii, inclusiv iubitei lui, Margareta (Маргарита). A doua zi după moartea lui Berlioz, Woland și escorta lui se mută în apartamentul acestuia, de unde Azazello
Maestrul și Margareta () [Corola-website/Science/320625_a_321954]
-
povestire, "Injection." La zece ani și-a cumpărat o mașină de scris și, de atunci, nu s-a mai oprit din scris. În adolescență a trimis prima lui povestire la o revistă, dar au trecut doi ani până când unul dintre manuscrisele sale a fost acceptat, fiind plătit în exemplare din revista. Prima povestire vândută pe bani a primit 12,50$, iar primul său roman, "Resurrection, Inc.", a fost publicat în 1988. Anderson a lucrat timp de doisprezece ani la Lawrence Livermore
Kevin J. Anderson () [Corola-website/Science/320724_a_322053]
-
Ia. Unele izvoare afirmă că steaua era destul de strălucitoare pentru a lăsa umbre; era văzută în general chiar ceva vreme în timpul zilei, iar în vremea modernă astronomul Frank Winkler a afirmat că „în primăvara lui 1006, se puteau probabil citi manuscrise la lumina ei noaptea.” Relatările din Elveția ajută la poziționarea pe cer a supernovei, deoarece din acel loc ea ar fi apărut undeva foarte jos pe cer, la cel mult 5 grade deasupra orizontului sudic și ar fi fost vizibilă
SN 1006 () [Corola-website/Science/321529_a_322858]
-
lui, într-o funcție mai mult administrativă, de secretar al Asociației Scriitorilor din Brașov. În anul 1981, cu scop de propagandă politică din partea regimului, i se permite să meargă pe urmele mentorului și prietenului său Aron Cotruș, pentru adunarea unor manuscrise și corespondențe ale acestuia - împreună cu un prieten din occident - în Spania, Portugalia și Franța. În Spania îl reîntâlnește pe Salvador Dali. În urma acestor materiale a apărut „Resurecția unui poet: Aron Cotruș”, București, 1981 semnată de Ion Dodu Bălan. Drept mulțumire
Vasile Copilu-Cheatră () [Corola-website/Science/321568_a_322897]
-
mai mult cu această ultimă versiune. După succesul înregistrat de cartea științifică a lui Clarke "The Exploration of Space" (1951), acesta s-a dedicat carierei scriitoricești. În februarie 1952 a început să dezvolte povestirea "Guardian Angel", terminând prima versiune a manuscrisului "Sfârșitului copilăriei" în decembrie, iar versiunea finală în ianuarie 1953. În aprilie 1953, Clarke a călătorit la New York, având asupra sa romanul și alte câteva texte. Agentul literar Bernard Shir-Cliff a convins editura Ballantine Books să cumpere tot ce avea
Sfârșitul copilăriei () [Corola-website/Science/321576_a_322905]
-
Boierul Nicolae Istrati a devenit pe la mijlocul secolului al XIX-lea proprietar al moșiei Rotopănești. Acolo și-a construit un conac cu două niveluri, după proiectul unui arhitect vienez. În conac el a amenajat o vastă bibliotecă în care se aflau manuscrise valoroase în limbile română și slavona. În 1855 a înființat la Rotopănești prima școală de fete din mediul rural. Retras la conacul sau după Unirea Principatelor, el a organizat în anul 1860 un mic conservator de muzică și declamație, cu
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
urmă, cartea apare în 1995 la editura Petrion sub o formă prescurtată, în limita a 220 de pagini, sub titlul "Mărturii din Iadul Roșu. De la Vorkuta la Gherla". Considerând utilă reeditarea cărții-document, într-o prezentare mai extinsă, mai apropiată de manuscrisul inițial, autorul își rescrie integral cartea în manuscris datat 15 august 2001 pe 489 de pagini de caiet dictando și o reintitulează. Cartea apare la Editura Criterion Publishing în 2010 sub titlul "VICTIME ȘI CĂLĂI - Amintiri din Gulag" fiind tototdată
Aurelian Gulan () [Corola-website/Science/321660_a_322989]
-
sub o formă prescurtată, în limita a 220 de pagini, sub titlul "Mărturii din Iadul Roșu. De la Vorkuta la Gherla". Considerând utilă reeditarea cărții-document, într-o prezentare mai extinsă, mai apropiată de manuscrisul inițial, autorul își rescrie integral cartea în manuscris datat 15 august 2001 pe 489 de pagini de caiet dictando și o reintitulează. Cartea apare la Editura Criterion Publishing în 2010 sub titlul "VICTIME ȘI CĂLĂI - Amintiri din Gulag" fiind tototdată distribuită gratuit și pe internet (copyleft Catalin Dacian
Aurelian Gulan () [Corola-website/Science/321660_a_322989]
-
în cimitirul orașului Rădăuți. Hariton Borodai a murit la vârsta de 30 ani. El a publicat poezii și proză în ziarul "Podolyanen" grupate sub denumirea generică "Strevojeni zori" („Zorile înfricoșate“). Aceste poezii au fost semnate cu pseudonimul Iarema Bairak. Toate manuscrisele, tăieturile din ziare și fotografiile aparținând lui Hariton Borodai au fost păstrate de soția acestuia, care le-a încredințat apoi fiului său, Ostap Borodai-Șandru. La începutul anilor '90 ai secolului al XX-lea, poeziile lui Hariton Borodai au început să
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
Mihail Mihailiuc afirmă că poezia lui Borodai are o tentă antistalinistă, fiind îmbibată de dragoste fierbinte pentru Ucraina asuprită, iar povestirile sale evocă perioada foametei. În anul 2008, Ostap Borodai-Șandru a donat Muzeului Literaturii Ucrainene din regiunea Hmelnițki (Ucraina) toate manuscrisele, cartea pe paginile căreia erau lipite poeziile și proza publicate în ziarul "Podolyanen" de Hariton Borodai sub denumirea generică "Strevojeni zori" („Zorile înfricoșate“) și câteva fotografii.
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
o piesă care constituie un veritabil preludiu al romanului. "Un Fils adoptif" este o piesă scrisă în colaborare cu Charles Wallut în 1853, descoperită la sfârșitul anilor '40 și căreia René Escaich i-a consacrat o notă în cartea sa: Manuscrisul a fost depus la Bibliothèque de l'Arsenal, dar nu a mai putut fi găsit ulterior. El a reapărut în luna aprilie a anului 2001, odată cu reamenajarea colecției Rondel. Un film bazat pe această carte este în prezent în curs
Clovis Dardentor () [Corola-website/Science/320826_a_322155]
-
Heliade-Rădulescu ("Opere", I-II, 1939-1943) și pregătește lucrare amplă de istorie a literaturii române moderne, din care publică doar primul volum, "La Littérature roumaine à l’époque des Lumières" în anul 1945. Din ultimii ani ai vieții au rămas în manuscris o serie de proiecte și încercări literare: traducerea parțială a Infernului lui Dante, ciclul de poezii "Aur legendar", începutul unui roman cu elemente satirice ("Într-o vară, la moșie") și numeroase comedii, dintre care terminate sunt "Bucătarul de la Salamandra" (1946
Dumitru Popovici (critic literar) () [Corola-website/Science/320850_a_322179]
-
(în ) este un roman de Jules Verne publicat în 1879 în "Bibliothèque d'éducation et de récréation". Așa cum s-a ulterior, romanul are la bază manuscrisul "L'Héritage de Langevol" al lui Paschal Grousset, un revoluționar corsican participant la Comuna din Paris, care trăia în exil în S.U.A. și la Londra. Manuscrisul a fost cumpărat de Pierre-Jules Hetzel, editorul majorității cărților lui Verne. Similitudinile dintre intriga
Cele 500 de milioane ale Begumei () [Corola-website/Science/320954_a_322283]