158,516 matches
-
avut nici o problemă. Într-o zi, m-au luat iar durerile în partea de jos a corpului. M-am dus la doctor și mi-a spus că au apărut chisturile și că trebuia să fiu cauterizată din nou. Mi-am zis „Doamne, iar începe!”, dar apoi mi-am amintit de acel doctor minunat de școală veche din Idaho. Am mers la farmacie și mi-am cumpărat o sticlă cu vechiul medicament-minune „Lidia Pinckham” și n-am mai avut niciodată probleme. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și am dus-o la cabinet. El i-a spus că nu era nimic în neregulă și că, probabil, era una din tulburările de sarcină cu care trebuia să se obișnuiască. I-am povestit despre metoda reflexologiei și mi-a zis că primise câteva tratamente de la o prietenă de-a mea, care locuia în apropiere. Când am ajuns acasă, i-am făcut și eu un masaj reflexogen. La următoarea vizită la medic, i s-a spus că tratamentul reflexogen o ajutase
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și de aceea se simțea atât de bine. Nu puteau să-și creadă ochilor. Susțineau că ar fi vorba de puteri paranormale. I-am dezvăluit doctorului că metoda se numește „reflexologie”. „E ceva de mâncare?”, m-a întrebat. I-am zis că, dacă reflexologia ar fi ceva de mâncare, nimeni nu ar mai fi bolnav pe lumea asta. Am continuat spunându-i că „apa nu poate curge cu putere printr-o țeavă înfundată. Impuritățile care înfundă țeava trebuie îndepărtate pentru ca apa
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
toți aceia câți fac rău patriei și celor de un neam cu noi, și a iubi patriotismul, dreptatea și pre toți aceia câți fac bine patriei și neamului pământesc" (p. 31). Copiilor le sunt prezentate apoi "trei rugăciuni care trebuie zise totdeauna", Tatăl nostru, Împărate ceresc și următoarea rugăciune patriotică pe care o vom reproduce in toto: Dumnezeule prea bune, tu care n-ai făcut pe nici un om ca să fie necăjit, ci voești ca toate făpturile să se bucure de ființa lor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
împăratului pentru tot binele pe care acesta îl aduce; iv) în al patrulea rând, cetățenii au datoria de a se ruga lui Dumnezeu pentru împărat: "Seara și dimineața să ducă fiecare dintre noi mâinile și să se roage lui Dumnezeu zicând: "Doamne, îndurăte spre Imperatul și-i dă lui viață și sănătate și ajutor la toate"" (p. 106); v) în al cincilea rând, cetățenii sunt datori la supunere, ascultare și executare a poruncilor împăratului. Desigur, "toate cele ce rânduiește Imperatul sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a școlilor și a armatei, "toate acestea spre binele cetățenilor" (p. 107); celălalt tip de argument recurge la autoritatea biblică, oferind pilda christică: "Însuși Domnul nostru Iisus Christos a dat pentru persoana sa cuvenita contribuțiune, și poruncește aceasta și nouă, zicând: "dați Imperatului cele ce sunt ale Imperatului"" (p. 108); vii) în al șaptelea rând, cetățenii datorează credință și loialitate împăratului, aceasta deoarece între cetățeni și împărat există o legătură sacră binecuvântată de însuși Dumnezeu (este făcut din nou apel la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost colonizată cu "mulțime nenumărată din toată lumea romană" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84, subl. n.), urmând formula eutropiană "Ex toto Orbe Romano". Puritatea romană a poporului său este apărată de Petru Maior împotriva celor care, "pizmuind strălucita viță a romînilor [...] zic că romanii cei trimiși de Traian în Dachia, căsătorindu-se cu muerile dache, dintru această mestecare, feliu nou de oameni se urzi, adecă nu romani adevărați, ci corcituri din bărbați romani și mueri dache" (Maior, 1990, p. 21). Această acuzație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriei naționale, istoricul moldav optează fără ezitare pentru cea de-a doua. Inima mi se bate când aud rostind numele lui Alexandru cel Bun, lui Ștefan cel Mare, lui Mihai Viteazul; dar, domnilor mei, și nu mă rușinez a vă zice că acești bărbați, pentru mine, sânt mai mult decât Alexandru cel Mare, decât Anibal, decât Cesar; aceștia sânt eroii lumii, în loc că cei dintâi sânt eroii patriei mele. Pentru mine bătălia dela Războieni are mai mare interes decât lupta dela
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceasta, mii și sute de fortune, prefaceri și struncinări politice au trecut preste suprafața acestui pământ; cu toate aceste Românii, ca când ar fi vrut să înfrunte nestatorcinia și vijeliile veacurilor, au stat până astăzi și cu mândrie pot să zică: Noi suntem Români" (Albineț, 1845, p. 9). Aceeași idee rezonează armonic cu mesajul similar transmis în Transilvania de Ion Micu Moldovan, care recurge la aceeași explicație a munților ca aziluri ale naționalității pentru a justifica permanența românească. "Furtunile" care au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
importantă mutație semantică suferită de conceptul de patrie. După cum vom vedea, în epoca naționalismului romantic descătușat de pașoptism, s-a produs convertirea noțiunii de patrie de la sensul său original teritorial (în care prin "patrie" se făcea referire la Moldova, să zicem) la sensul etno-național (în care patria stă pentru statul națiune, acoperind neamul românesc și întregul pământ pe care este răsfirat acesta). La Aaron, în pre-pașoptism, "iubirea de patrie sau patriotismul [...] este un sentiment nobil, care stă într-o aplecare statornică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proiect nefinalizat. Descălecând din Țara Făgărașului pentru a întemeia statalitatea Țării Românești, Radu Negru a stabilit "capitala provisoriă a Romaniei" la Câmpulung pe baza unor rațiuni de logistică politică: "Radu-Negru cătà să se așéze la început, călare, cum am mai zis, de unde să pótă dirige și guvernà și Transylvania și Muntenia" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 79). Cazuistica prezentată este suficientă pentru a exemplifica eforturile depuse în direcția dizolvării identităților regionale cristalizate în decursul secolelor de existență separată a principatelor române și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deosebire de credință și de limbă, între locuitorii provinciilor apropiate, pe când la noi nu există deosebire între un Bucovinean și un Bănățean, între un Oltean și un Basarabean. Micile deosebiri nu merg până a forma un dialect, încât s-a zis că limba română este limba fără dialecte" (Floru, 1923, p. 5). Unitatea lingvistică este doar una dintre expresiile omogenității românești. Prima trăsătură a "Caracterului Statului Românesc" este aceea că "România Mare alcătuește un stat omogen și unitar", în ciuda "neamurilor străine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atletului resupun o pregătire intensă. Aceasta trebuie să înceapă de timpuriu, pe cât posibil in primii ani de începător. De aceea în învățarea acestei probe se acordă multă tenție exercițiilor de pregătire specifică. Caracteristicile proiectării unității de învățare “triplusalt” în educația zică școlară atunci când se alege ca deprindere opțională sunt următoarele: * nr. de ore repartizate: a) cognitive: exerciții din școala alergării; exerciții din școala riturii; săritura în lungime fără elan (de pe loc); săritura în lungime u 1 și ½ pași; triplusaltul fără elan
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
linia rizontală. În aruncările mai lungi de 85 m, viteza inițială de zbor a suliței epășește 32 33 m/sec. Lungimea drumului de tracțiune asupra suliței în timpul de execuție epinde de indicii morfo somatici (lungimea brațelor, înălțimea, etc.) de calitățile zice (viteza de contracție musculară, mobilitatea articulară, etc.) și de tehnica runcătorului. Cei mai buni sulițași din lume acționează pe o lungime de 220-230 m, într-un timp de 0,140-0,150 sec. Aruncarea discului Aruncarea discului este semnalată ca exercițiu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
direcția de aruncare și cu angrenarea picioarelor prin flexarea acestora; * aruncări cu două mâini de jos spre înapoi peste cap, din stând depărtat cu spat ării mingii de oină Aruncarea mingii de oină este prevăzută în aria curriculară de educație zică și sport atât la învățământul primar cât și la cel gimnazial. Datorită greutății le reduse, 150 gr., această aruncare se adresează exclusiv vârstelor mici, găsindu-se între probele atletice ale competițiilor școlare și ca probă de concurs categoriile de vârstă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
verb, o interjecție, un adjectiv atunci subordonatul său este un complement: Vai de câinele care latră pe stăpânul său. Ușa deschisă pe oricine primește. Gras ca scripca e. ; sau o propoziție completivă: Nu faceți ce fac eu, ci faceți ce zic eu. Vai de cel ce strigă la urechea celui surd. Fântâna îngrijită de dânsa era plină până-n gură cu apă limpede cum îi lacrima, dulce și rece cum îi gheața.; sau un circumstanțial: Hai la deal ca la vale.; sau
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
negarea oricărei relații, adică prin izolare sintactică: un segment sintactic dat nu intră în relație cu alte segmente sintactice”. Această relație este specifică enunțurilor nepropoziționale Unchiule!; Mă, secule!; Iaca!; Haide!; Mofturi!; Da, domnule Georgescu!, cuvintelor și construcțiilor incidente - Am găsit, zise el, un vagon de clasa a doua la coada vagonului. Când a plecat de-acasă să meargă la București pe-atâția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat. Eu, spusei fericit, nu pot nimic despre partea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu privire la restricțiile reciproce de ordin formal identificate în planul frazei, între subiectivă și regenta ei, sunt valabile numai pentru tipul de subiectivă: Cine se scoală de dimineața, departe ajunge, nu și pentru celelalte tipuri (Se pare că va ploua, Se zice că va ploua, Bine că nu plouă, E necesar să plouă, Dacă bate vântul înseamnă că n-o să plouă etc.). Ideea interdependenței dintre subiect și predicat apare și în altă lucrare a aceleiași autoare, unde se afirmă că înscrierea relației
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
romane de aventuri. 17. Terminându-se ședința toți au plecat acasă. 18. A venit vremea de a pricepe și tu că nu se poate spune orice. 19. E ușor a scrie versuri. 20. E ușor să scrii versuri. 21. De zis, e ușor. 22. E ușor să zici asta. 23. Cine tace, aprobă. 24. Tăcerea înseamnă că aprobi. 25. Dacă taci înseamnă că aprobi. 26. Să taci înseamnă să aprobi. O primă constatare este aceea că în enunțurile 1-5 nu există
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
toți au plecat acasă. 18. A venit vremea de a pricepe și tu că nu se poate spune orice. 19. E ușor a scrie versuri. 20. E ușor să scrii versuri. 21. De zis, e ușor. 22. E ușor să zici asta. 23. Cine tace, aprobă. 24. Tăcerea înseamnă că aprobi. 25. Dacă taci înseamnă că aprobi. 26. Să taci înseamnă să aprobi. O primă constatare este aceea că în enunțurile 1-5 nu există subiect. În situații de felul acestora, relația
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fără îndoială, după o altă operă. sintagme nominale - Nu avem nimic de făcut și - lucru caracteristic - ne pune mereu să facem câte ceva. enunțuri nominale - Sora lui - de treabă femeie - l-a îngrijit de atâtea ori... propoziții - Mă gândii să-i zic - că mai bine nu i-aș zice - să pună legume în loc de nimic. fraze - Eu sper - și ți-o spun asta ca să mă ții minte - că m-ai înțeles! „Articularea” celor două enunțuri implicate în relația de incidență se realizează prin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nominale - Nu avem nimic de făcut și - lucru caracteristic - ne pune mereu să facem câte ceva. enunțuri nominale - Sora lui - de treabă femeie - l-a îngrijit de atâtea ori... propoziții - Mă gândii să-i zic - că mai bine nu i-aș zice - să pună legume în loc de nimic. fraze - Eu sper - și ți-o spun asta ca să mă ții minte - că m-ai înțeles! „Articularea” celor două enunțuri implicate în relația de incidență se realizează prin două modalități: 1. prin pauză: „Era o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
să aflu dacă aceia nu se înșală - că păsăruica astfel numită este chiar acel vrăbete grăsun...”, sau caracterul subordonator al conjuncțiilor căci, că, fiindcă: „Ferice de părinții care l-au născut, că bun suflet de om este, n-am ce zice.” Topica fixează caracter de incident enunțului sintactic - expresie a planului enunțării - într-un text lingvistic, organizat în stil direct. „ - Nu mai vrei să taci din gură, cauți ceartă! Zise el.” I. 7 Relația explicativă „Raportul sintactic explicativ a apărut pe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
au născut, că bun suflet de om este, n-am ce zice.” Topica fixează caracter de incident enunțului sintactic - expresie a planului enunțării - într-un text lingvistic, organizat în stil direct. „ - Nu mai vrei să taci din gură, cauți ceartă! Zise el.” I. 7 Relația explicativă „Raportul sintactic explicativ a apărut pe terenul limbii române dintr-o structură «inițială» cu raport sintactic de subordonare cauzală (în care existau, exprimate, și cauza, în elementul subordonat, și efectul, în elementul regent), printr-un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Nastasia. c) complementul indirect: Îmi place să stau zile, ore și vieți în atelierul tău, numai ca să mă uit la tine lucrând, mai mult în aer decât în materie, umblând cu mâna pe deasupra cutiilor tale mici. De mult toată lumea îi zice Graziela. d) complementul de agent: Lui nu-i tihnea țigara decât fumată singur. Dintre aceste patru tipuri sunt frecvente construcțiile referitoare la subiect și la complementul direct. Pentru propozițiile dublu subordonate simultan, analiza sintactică elementară prevede numai identificarea propoziției corelate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]