158,516 matches
-
în care a trebuit să punem virgula după toți, pentru a sublinia prin intonație că el aparține propoziției principale, care stă înaintea subiectivei. Ca să accentuam și mai tare importanța pe care o are toți în frază, ca valoare sintactică, putem zice chiar: Toți, se făcură o apă ș-un pământ cei care veniră. Adică: cei care veniră, fă nici o explicație, se făcură o apă ș-un pământ. Așadar, prin punctuație, arătăm că dăm cuvântului toți, intonația ce se cuvine cuvântului predicativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Dacă renunțăm la relieful logico-semantic al frazei de mai sus, cu alte cuvinte, dacă renunțăm la accentul predicativ pus pe cuvântul toți, vom intona fraza eliminând pauza prin care am subliniat acest cuvânt, așadar vom renunța la virgulă și vom zice: Se făcură o apă ș-un pământ toți cei care veniră. Va fi o frază în care toți , pierzându-și capacitatea semantic și independența gramaticală - prin golire de sens - a devenit un simplu element de relație, contopindu-se cu pronumele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
toți pe care (pe câți), tuturor celor care (ce), tuturor celor pe care (pe câți), de toți de care (de câți) etc. Femininul toată (toate), absent într-o compunere paralelă a lui tot ce (toată care sau ce nu se zice), mai puțin frecvent în compunerea toate cele care (ce), a produs totuși locuțiunea conjuncțională cu toate că și locuțiunea prepozițională cu toată (cu toate)”. b) Atributul predicativ poate fi o întreagă propoziție - cu condiția ca această propoziție să determine obiectul direct al
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a denumi (Teoreticienii l-au denumit complement de agent.), a intitula (Scriitorul și-a intitulat nuvela Hangiul.), a numi (Frații l-au numit George.), a porecli (Prietenii l-au poreclit Șchiopu.), a spune „a avea nume” (Îi spune Georgescu.), a zice „a avea nume” (Îi zice Georgescu.); 2. a alege (L-au ales director.), a angaja (L-au angajat mecanic.), a desemna (L-au desemnat liderul lor.), a unge (L-au uns mitropolit.); 3. a lua (Obraznic e numai cineva care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
denumit complement de agent.), a intitula (Scriitorul și-a intitulat nuvela Hangiul.), a numi (Frații l-au numit George.), a porecli (Prietenii l-au poreclit Șchiopu.), a spune „a avea nume” (Îi spune Georgescu.), a zice „a avea nume” (Îi zice Georgescu.); 2. a alege (L-au ales director.), a angaja (L-au angajat mecanic.), a desemna (L-au desemnat liderul lor.), a unge (L-au uns mitropolit.); 3. a lua (Obraznic e numai cineva care se ia pe sine drept
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
-l găsirăm/ În pai ca trestia/ În spic ca vrabia/ Și-n bob ca mazărea. (Teodorescu op.cit., p. 139). 2. adjective, locuțiuni adjectivale și participii(și adjective provenite din gerunziu): a. fără prepoziții: Carul merge -împiedicat, Iancu merge supărat. Îmi zici urâtă, îți zic slută. Șarpele se sperie de pielea lui când o vede spânzurată. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe prin crengi goale. Mahalaua înțepenise îngropată în troieni. Atunci tu prin lăstăriș te apropii surâzândă. b. cu prepoziții (de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pai ca trestia/ În spic ca vrabia/ Și-n bob ca mazărea. (Teodorescu op.cit., p. 139). 2. adjective, locuțiuni adjectivale și participii(și adjective provenite din gerunziu): a. fără prepoziții: Carul merge -împiedicat, Iancu merge supărat. Îmi zici urâtă, îți zic slută. Șarpele se sperie de pielea lui când o vede spânzurată. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe prin crengi goale. Mahalaua înțepenise îngropată în troieni. Atunci tu prin lăstăriș te apropii surâzândă. b. cu prepoziții (de, drept): Unul te
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Așa încât, chiar dacă aș spune cu modestie, și cred că modestia îi stă bine oricărui om și îmi amintesc mereu, în fiecare zi, de lucrul acesta, nu ar trebui să fiu foarte entuziasmat de o asemenea recunoaștere, pentru că este una, să zicem, care vine acum. După aceea va trece, însă noi, ca oameni, suntem niște ființe cu totul deosebite. Putem să înfruntăm cele mai cumplite greutăți, putem să traversăm tragedii inimaginabile, găsim în noi resurse de a ne ridica, de a reveni
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
aprecieri, cele care sunt serioase și nu sunt gratuite, se pot crea repere valorice pentru evoluția noastră, ca ființe individuale. E pe deplin întemeiată ideea că omul trebuie să-și primească o apreciere, dacă o merită, în timpul vieții și aș zice, pentru climatul nostru cultural și pentru noi ca neam, nu e nevoie să ne gratulăm în fiecare zi unii pe alții, ar fi o chestiune stupidă, dar să ne purtăm cu mai multă atenție unii față de ceilalți, să recunoaștem în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
am bucurat mult de prietenia academicianului Șerban Țițeica. Era fizician, era vicepreședinte al Academiei, și, cum știți, eu am ajuns acolo după o împrejurare tristă din viața mea și cu foarte multe greutăți și cu foarte multe insatisfacții și, aș zice, chiar traume psihice. Am găsit în Șerban Țițeica un om de o noblețe spirituală extraordinară. Ne-am împrietenit și mi-a fost un model de viață și un model științific de muncă creatoare în știință. Am avut bucuria să ne
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
din învățământ? M-am zbătut și eu, mulți ani, ca să aflu care este motivul. Nu l-am înțeles. Mi s-a spus atunci că, numai așa, se face o rotație a cadrelor, ca și cum eu eram cadru de partid.Mi-au zis că nu au ce să-mi reproșeze, dar că trebuie să plec.M-am chinuit, efectiv, să aflu care este motivul și primeam orice, numai să mi se spună că am făcut următoarea greșeală și că pentru asta sunt sancționat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la intrare, se făceau controale și un personaj m-a luat foarte dur, cu „tovarășu’ unde mergeți?” I-am explicat că sunt lector universitar și că am cursuri la Facultatea de Ziaristică de la 8 și atunci, foarte dur, mi a zis: „Deschide geanta!” Chestiunea aceasta m-a iritat teribil, pentru că eu am fost totdeauna un om liber și pot să fac cele mai grele lucruri, fiind convins că trebuie făcute, sau dacă cineva îmi spune omenește că trebuie făcut lucrul acesta
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Am dat să plec, dar a venit după mine, m-a prins de mână și mi-a spus să merg la cursuri. Am povestit scena unei colege și ea s-a înspăimântat, spunându mi că putea să mă aresteze. Iam zis, la rându-mi, că nu aveau nici un motiv, că sunt un om onest, care n-aveam decât niște cărți în geantă și dacă nu mă lua așa de sus, poate nu reacționam nici eu în acest fel. După întâmplarea aceasta
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
care n-aveam decât niște cărți în geantă și dacă nu mă lua așa de sus, poate nu reacționam nici eu în acest fel. După întâmplarea aceasta, la vreun an și jumătate am fost dat afară și mi s-a zis, mult mai târziu, că am fost scos pentru că nu prezentam garanții politice. Nu v-a uitat vigilentul... tovarăș! Prostii! Fiecare dintre noi a avut câte o întâmplare de genul acesta sau similare, care ne-au marcat mai mult sau mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
filozofie a mers foarte greu, deși o perioadă mi s-a părut că totul e bine, iar înainte de ´90 chiar mult mai bine decât după. După, au început să apară contestatarii, care nu sunt mulți, dar e de ajuns, cum zice proverbul, o măciucă la un car de oale. Ei contestă propriul trecut, ca și cum ar fi fost sloboziți din cer. Pe ce teren s-au născut? Nu s-au format într-o școală? Într-o facultate? Dincolo de aceste fenomene, ce țin
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
chiar și suitele, se adresează în primul rând unor ansambluri orchestrale perfecte, cu muzicieni deosebiți, cu 24 sau 18 viori... La 24 de viori, orchestra are o sonoritate anumită, care de obicei e lux, cum se spune, și de ceea zic eu că muzica sa e pentru viitor. Numai marile ansambluri pot să realizeze un Enescu așa cum trebuie, pentru că cei 24 de prim violoniști, 18 secunzi, 14 violoncele, 12 contrabași solicitați de compozitor, vă puteți imagina ce pastă sonoră de coarde
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a scrie un concert de pian astăzi, în care publicul ascultă cu plăcere, este muzică, este altceva decât concertele lui Prokofiev, Șostakovici, Bartök, Beethoven sau Mozart, este o muzică interesantă, cum ați văzut, fără să fie o muzică aberantă, așa-zis experimentală. E un mare compozitor acest Rene Gerber, a scris peste 250 de lucrări, două opere, una se cântă acum în Elveția Visul unei nopți de vară, cealaltă operă Romeo și Julieta s-ar putea să o realizăm noi aici
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dumneavoastră... Trebuie să-ncep cu Tisa, locul meu de baștină de lângă Tazlău, alcătuire deluroasă înălțându-se la dreapta râului, în terase ale căror sugestii circulare te-ndeamnă să le urci. Existența mea se ghidează din acest punct. Pot să-mi zic oricând și ori de unde aici, căci la el mă ntorc, dacă nu întotdeauna cu pasul, cum aș dori, cel puțin cu gândul, să mă verific, să mi dau seama dacă am ajuns undeva, și unde anume sau dacă nu cumva
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
alte numeroase clipe ce ar fi putut fi decisive pentru scris. Cum ați izbutit să împăcați cele două principale preocupări și din ce parte au venit satisfacțiile cele mai mari? Satisfacțiile au venit, oricât de târziu, din ambele părți, aș zice în egală măsură, și chiar din altele. Fiecare latură cu importanța ei, se leagă cu celelalte, împreună tinzând spre un tot pe care abia dacă-l bănuiam cândva, iar acum îl recunosc. Cât despre creație, aceasta mi se pare suverană
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
din urmă publicată și de revista noastră). Considerați că este utilă o dezbatere despre condiția femeii intelectuale în România mileniului III? Ar fi interesante discuțiile, colocviile, chiar revuistice pe această temă. Femeia este o efervescență a existenței; ea posedă, cum zice Nietzsche, „o pedagogie a suferinței”, ea știe să-și asume limitele și eșecurile mai bine decât o fac bărbații. Cu toate acestea, ea a mușcat întâi din mărul cunoașterii... În societatea contemporană femeile au încă un serios recul spre viața
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de generații de studenți și elevi. Munca la catedră, activitatea cu tinerii m-au stimulat în cercetarea științifică. Datorez mult acestor tineri. Nu știu cât îmi datorează ei, dar eu simt că le datorez foarte mult. În fapt, toată viața am îmbinat, zic eu benefic și judicios, munca la catedră cu cercetarea științifică. În această complexă activitate v-ați axat cu preponderență, încă din anii studenției, pe studierea epocii de formare a poporului român, investigând sistematic șantierele 125 arheologice de la IzvoareBahna și Davideni
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de depistare și colecționare a izvoarelor istorice locale ne-au fost elevii școlilor din Umbrărești-Vale și Umbrărești-Deal, seriile 1968-1979. La fel, mulți locuitori din toate satele comunei, precum au fost Ion S. Borș, Dumitru P. Chirițoiu, Maria Burciu (născută Dănăilă, zis Scânteie), Vasile și Costache Manole, Marin Perjeru din satul Umbrărești-Vale; Vasile Gorgan II, Alexandru Hagiu, Pintilie Popa, Sandu Cucoaneș (poreclit Chitic), fiicele lui Gheorghe Perjeru din satul Salcia; Andrei Munteanu, Ghiță Bute, Trandafir Miron din Condrea; Vasile Stratulat (Bucur), Neculai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noi, din păcate acum dispărut înainte de vreme. Informații despre oamenii de altădată, prin care ni s-a imprimat drept trăsătură caracteristică dorința și curiozitatea de a pătrunde în tainele vremilor trecute, am primit de la părinții mei — tata, Toader V. Sion (zis Bărceanu, după tatăl lui vitreg), familia Sion având ascendență răzeșească veche, și mama, Ștefana, născută Druță, descendentă din țărani clăcași. Lor și tuturor consătenilor mei, oameni de bine, le dedic această lucrare a noastră, contribuție la mai buna cunoaștere a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru a supraviețui în locurile proprii. Din cauza vremurilor aspre și vitrege, viața materială a înregistrat perioade de refluxuri, dar niciodată nu a încetat să se mențină și să-și perpetueze entitatea vie și inconfundabilă de sorginte daco-romană. În răstimpul mileniului zis întunecat, urmele sunt mai puține, mai greu de întrevăzut, dar nu lipsesc în totalitate, nici cele arheologice, nici cele foarte interesante și valoroase din punct de vedere istoric, vestigii inspirat considerate de către un distins cărturar drept urme de „arheologie socială
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o adâncime de circa 0,50 m, iar cealaltă, într-un punct neprecizat, de către intermediarul care m-a pus în posesia obiectului, elev de școală primară, dar sigur din perimetrul comunei, căci găsitorul a fost bunicul elevului, bătrânul Constantin Tonu, zis și Limbă Neagră, decedat cu câțiva ani mai înainte. După cum se vede, urmele arheologice nu abundă pentru această perioadă, dar nici nu lipsesc cu desăvârșire, astfel că, în ceea ce ne interesează, adică dovedirea existenței umane în perimetrul Umbrăreștilor și în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]