17,219 matches
-
în vețe, cine să ne mai povățuiască?“ Părintele Ma nea și nevasta lui erau, asemenea, foarte triști. Dar tragicomedia a fost trecerea prin Cozieni, unde toți țiganii, de la micii cântăreți până la frații cei mari și mamele lor, se jeleau țigănește, alergând după trăsură... Ruptura se făcu definitiv la podul de la Cozieni, îl trecui păstrând o amintire recunoscătoare acelui loc unde, pot zice, n-am avut împrejurul nostru decât inimi simpatice și îndatoritoare. Abstracție făcând de constrângerea morală și de revolta sufletească
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mea, cu ai mei, cât mă folosii de apa limpede, de instalația sanitară igienică regăsită cu atâta mulțumire, după cea primitivă din fundul curții, de la Pasărea. Cu ce plăcere mă pusei pe citit la lumina electrică și cu cât dor alergai la Mariuța, pe care nu o zărisem de atâta vreme. Pe cât îmi era viața de singuratică la Pasărea, pe atât văzui lume multă îndată ce sosii la București. Mulți erau descurajați de pacea rusă. Afară de d-nii Emil Petrescu, Th. Aslan, d
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rusești tricotate ni-l aduse, dar, probabil tot de frică, îl depuse seara pe pragul ușii, unde l-am descoperit a doua zi. Am fi preferat scrisorile. Tot astfel, îndată ce d. C. Arion intră în ministerul Marghiloman, soția lui, Luiza, alergă la Iași, în biserică se înaintă către regină, care a salutat-o foarte rece, fără a-i da mâna. Dimpotrivă, principesa Elisabeta 194 nu voia să întindă mâna [nici] primului-ministru, și când părinții au silit-o o ștergea pe rochie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să-l limiteze la Ba sarabia și, prin urmare, trebuia modificată Constituția, bineînțeles la încheierea păcii generale. Marghiloman și Stere își atribuiau tot meritul acestui mare act, deja nu numai pregătit, dar chiar proclamat în țara de dincolo de Prut. Stere alergă într-acolo, pronunță 55(În ediția I, 1937: „36“, p. 312.) de discursuri în câteva zile, sosi cu delegația la Iași și, fără cea mai mică sfială, o prezentă regelui, ca președinte al Sfatului, el, cel mai înverșunat prăbușitor al
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
muzica frumoasă a lui Enescu la Maruca Cantacuzino și adăugă, râzând: „Eram costumat în uniformă rusă“. Un general, întrebat cum a permis bulgarilor și turcilor atrocitățile comise la luarea Giurgiului și cum soldații germani nu-i opriseră - „Ce făceau germanii?“ - „Alergau după porci“, le răspunse. La Iași, ne povesti Odeta Slătineanu, trebuia să joace pentru o operă de binefacere piesa lui Robert de Flers l’Evantail, precedată de conferința autorului, controlată de cenzură. În ultimul moment se refuză autorizarea. Lumea aștepta
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
unul militar: locotenentul Badoweck de la poliția secretă; au strâns toți servitorii în camera biliardului și au cerut să vină și toți stăpânii. Le-am cerut voie să văd de pot să se prezinte la o oră atât de matinală. Am alergat și am dat alarma ca să ascundă cel puțin pachetele de hârtie sosite din Moldova. Pe cele mai grave le-am băgat repede într-o găleată de la baie, punându-i capacul, și am vărsat multă apă împrejur; m-am întors într-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Austria cerea o conferință pentru a studia pacea. O bucurie nespusă cuprinse pe toată lumea. Dr. Danielopolu, în birjă, cu jurnalul suplimentar în mână, oprea la toate cunoștințele pentru a li-l citi. Poliția pierduse capul și nu-l aresta. Noi alergam unii la alții și ne uitam ironic la germanii pe care îi întâlneam. Începutul sfârșitului, care sosea mai repede decât prevedeam. Cei mai nerușinați germanofili din ajun își întoarseră cojocul pe dos: d-na Marie-Nicole Darvari spunea la d-na
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne previe, îi văzuse, zicea el, coborând scara la hotel, unde se du sese cu afaceri. Orbit de dorința lui, luase pe germani drept francezi; eu m-am îndoit de știrea adusă, dar nu restul publicului. Mii de persoane au alergat pe Piața Episcopiei, unele duceau flori, toți strigau: „Trăiască Franța!“ Muzica militară germană care cânta pentru Mackensen a fost gonită, Marseillesa și imnul regal intonate. Francezii însă nu se arătau, dar pe un balcon ieși un german, care repede pieri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe sub mână cu ger manii. Stere și Arion, dinastici înfocați, propovăduiau un minister al tuturor românilor, bineînțeles cu dânșii în cap. Căderea lui Marghiloman fu și semnalul retragerii germanilor. plecarea vrăjmașilor Plecau, se duceau, fugeau. Camioane, trăsuri, furgoane, căruțe, automobile alergau pe toate străzile spre gară și spre ieșirile din București; toate încărcate cu lăzi, cufere, saci, lădițe, tinichele; în mijlocul acestei grămădeli, câte un ofițer sau doi, sau câte un soldat. Venise știrea că francezii sunt la Giurgiu și alții la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
000 lei. O adevărată panică. Ne aduceam aminte că cu doi ani mai înainte tot așa fugeau ai noștri, dar nu cu lucruri de furat. Pe cât eram de îndurerați atunci, pe atât eram de veseli azi. Râdeam singură pe stradă, alergând de la o casă a fraților la alta. Un ofițer, văzându-mi veselia, începu să înjure. Ce bine îmi făcu mânia lui! O doamnă, trecând pe lângă ei, le strigă: „Mai iute, domnule, ca să ajungi la Berlin înaintea francezilor!“ Se iuțiseră nemții
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
puseseră un coif german pe care altul bătea toba. Răzbunau cum puteau pe liceanul și femeia răniți în ajun de o mitralieră, fiindcă strigaseră „Jos germanii“ și cântaseră „Trăiască regele“. Văzând că le puteam expune fără a le pierde, am alergat la Clubul liberal, am scos din pod drapelele române și aliate, am luat covoare de la Ionel și din ale mamei și am împodobit balconul. Era primul pavoazat din tot orașul, și toți trecătorii îl salutau și aclamau. Numai cel american
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Marie Pillat, după o călătorie de 48 de ore, liniile din Moldova fiind inundate, podurile luate și terasamentele stricate. La patru ore, se coborâră din automobile Vintilă, Lia cu Vintilică, Ion Pillat și Ionel. Când acesta intră în vestibul, mama alergă de sus și se opri apoi în capul scării, el stătu un moment jos cu capul plecat, stăpânindu-și emoția, apoi, încet, încet, urcă apăsat treptele. Ajuns la dânsa, se luară în brațe și stătură un minut unul cu capul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cuvântarea lui, vorbește de principele moștenitor, pe obrajii regelui curg două lacrimi. Regina stăpânește pe ale ei. Pentru toți, aceasta fu singura umbră în acele zile radioase. După răspunsul regelui, oficialitatea se duse la recepție spre prezentarea autorităților, iar noi alergarăm să ne luăm locurile în tribuna din piață. Acolo se așezară miniștrii transilvăneni, doamnele Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Boilă etc. D. Mihai Popovici îmi spuse: „Numai unul lipsește de la aceste serbări pe care tocmai el le-a pregătit: fratele dumitale“. Și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
reamintirea atâtor dureri, pierderi, entuziasm și fericire, îl ovaționa cu frenezie, Transilvania, pe băncile din mijlocul parterului, ședea mută și impasibilă. D. Sever Dan, pierzându-și sângele rece, aplaudă și dânsul. Atunci d. Eugen Goga, trimis fățiș de d. Maniu, alergă să-l readucă la ordine. Câtva timp în urmă, într-un nou val de însuflețire, d. Goldiș își manifestă prin aplauze simțimintele patriotice, [și] atunci d. Maniu în persoană se sculă de la locul lui și dojeni pe refractar, care însă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Beauharnais, precum și faimoasele opale și smaralde. Un milion a costat pe rege, mai târziu, răscumpărarea acestei dărnicii. Totul mergea strună, când deodată castelul de cărți se prăvăli. Un mic martor al acestor uneltiri își dete seama de gravitatea lor și alergă pe ascuns la d. Dimitrie Sturdza, care succedase tatei în Partidul Liberal, și îl preveni. Acesta se duse la rege, îi explică situația și urmările ei. Regele chemă pe gl Florescu, președintele Consiliului, care delegă pe gl Iacob Lahovary, ministrul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
profera o silabă, ieși repede și ajunse din urmă pe Ionel, susținut de sub brațe de doi oameni; nu voi să-i turbure și în tăcere, la un pas după ei, intră în curte. La ușă, rănitul pierdu cunoștința, dar personalul alergă, îl luă pe sus și îl culcă pe pat. Mama era lângă el, venise și Eliza. Ionel, îndată ce-și găsi cunoștința, întrebă de toți frații și surorile și [spuse] să telegrafieze la Iași după George. În afară de Pia, care locuia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cheamă pe Mețianu 291. Miercuri, 23 noiembrie. Sufocații, gâtul paralizat, i se face o injecție antistreptococică. Prea târziu. La orele 11, dr. Ștef. Popescu îi face traheotomia, canulele sunt prea mici. Dr. Angelescu strigă: „a scăpat trasca“. Ionel se sufocă. Alerg să chem pe Eliza, care din dimineața aceea nu mai putea ședea acolo, și pe frații și surorile din camera de alături. Când revin, întorsese pe Ionel cu pieptul în jos și se degajase. În acel moment sosește dr. Mețianu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vorbă cu ei“. Abia putui să mă stăpânesc pentru a-i răspunde: „Nu pentru a asista la convorbirea ta cu acești domni aș fi rămas, ci pentru a petrece ziua de mâine aici și pentru a regula florile la morminte“. Alergai sus, mă îmbrăcai repede și pornii la gară, decisă să nu mai petrec nici o noapte la Florica cât va fi dânsa stăpână acolo și să-mi ridic lucrurile la prima ocazie. Într-adevăr, la 4 mai din primăvara următoare, Eliza
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mult nu-l văzusem așa de vesel și voios. Rămase acolo, luă ceaiul și plin de mulțumire plecă la gară cu d-rul Costinescu, insistând ca Dinu, cam guturăios, să nu-l însoțească. Sosind la gară, Duca sare din automobil și alergă spre tren. Pe peron erau mulți amici politici; pe când strângea mâna unuia din ei și dr. Costinescu, la trei pași în urmă, saluta pe altul, un individ care ieșise din restaurant se repede și trage, cu o iuțeală fulgerătoare, patru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ce înălțime pentru fostul lui prigonit de 2 1/2 ani! Ce laudă pentru caracterul lui! abdicarea regelui. dictatura lui i. antonescu. statul național-legionar Antonescu, învestit cu toate puterile și obținând promisiunea că se va schimba întreg sistemul de guvernare, aleargă la Prezan, care promisese colaborarea lui, la Dinu, la Maniu, la toți care nu guvernaseră [în] ultimii ani. Toți refuză orice colaborare, orice sprijin până ce nu va abdica regele nefast. Revine la Palat și declară regelui că nu poate obține
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Sări în sus: „Mă insulți, mă insulți, vii la mine ca să mă insulți!“ „Nu e vorba de insultă, dar e adevărul. Aceeași cenzură.“ „Cum eu care voiam să suprim cenzura!“ „N-aș bănui-o!“ De aici o discuție strașnică. El alergând prin casă, eu nemișcată pe scaun. „Tot astfel, d-le General, când luăm un ziar întoarcem paginile pline de isprăvile legionarilor, de portretele lor, fără a le citi, când deschidem radio[-ul] îl și închidem, auzindu-le laudele și discursurile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de acolo la Ministerul de Război, cu pază militară, unde rămaseră mai multe zile până ce se întoarseră acasă cu o gardă de 30 soldați și sub ordinele unui ofițer. Cum sunt și azi. La Ilasievici, când veniră legionarii, fiica lui alergă la dr. Fessler, amic intim cu generalul Antonescu. Fără a pierde vreme, [doctorul] sări în automobil, pătrunse cu zorul la Antonescu, de asemenea amic cu Ilasievici, îi povesti cele petrecute și cele de care se temea. Antonescu luă imediat măsurile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
este demoralizarea și intoxicarea elevilor din școli. I-au încorporat pe frății, le-au dat revolvere și i au legat cu jurământ că vor omorî pe oricine li se va porunci, fie-le tată sau frate. Copii de 14 ani alergau cu sticle de benzină ca să stropească pe soldați și să le dea foc. Mulți au pierit astfel. În fine, duminică 26 ianuarie se potolise focul cel mare, dar tot se mai trăgea din blocuri cu mitraliere de către legionari, cu pușca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
anunță furtuna, nu o provoacă. * Nu ștergeți praful din biblioteci; citiți cărțile. * Bate fierul când îl ai. * Din fiare vechi se pot face lucruri noi. * Ca și Istoria, și moda se repetă. * Ca să ții pasul cu moda, nu trebuie să alergi, ci să alegi. În unele alegeri se stabilesc din timp câștigătorii. * Indiferent de câte ori numeri stelele de pe cer, de fiecare dată îți iese alt număr. * Săracul nu se plânge de lipsa averii, ci de neputința de a-i ajuta pe cei
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
spart. * Degeaba sari cu parașuta, dacă nu știi s-o deschizi. * Dacă îți mănânci colacul de salvare, nu mai ai nici o șansă de scăpare. * Drumurile vieții nu sunt marcate cu semne de circulație. * Unele curse sunt contra-cronometru, altele contra-cost. * Nu alerga, dacă nu te fugărește nimeni. * Îndărătnicul e întotdeauna de acord, dar mereu împotrivă. * Rob cu rob sporește puterea stăpânului. * În timp ce unii adună bani albi pentru zile grele, alții strâng bani negri pentru zile cu zăbrele. * Când ai sufletul înnorat, nu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]