24,313 matches
-
așa cum se întâmplă în cazul unei mentalități colective tolerante față de violență sau care promovează valori patriarhale), nu se simte expus riscului de a suporta o pedeapsă ca o consecință a actelor violente (când femeia nu poate fi văzută ca o amenințare, fiind mai slabă, nesusținută și neprotejată de o rețea socială, iar legile nu au putere de a proteja în intimitatea cuplului) și dacă a învățat deja în relații anterioare (începând cu relația cu figură de atașament și continuând cu alte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prieteni și rudenii, precum și credințele. Dar cel mai important rămâne atașamentul față de partenerul de cuplu. „în ciuda istoriei de familie violente, bărbații care dezvoltă un atașament puternic față de partener sau altă persoană semnificativă din rețeaua socială și care sunt conștienți de amenințarea cu sancțiuni negative din partea persoanelor semnificative (care pot fi: partenerul, prietenii, rudeniile) sunt mai puțin violenți cu partenerul-femeie.”(Lackey, Williams, 1995, p. 296) O mare dificultate în penalizarea agresorului în violența domestică, dar și în stabilirea strategiei terapeutice apare din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ar fi ea, deja pe parcursul aceluiași an, copilul va experimenta forme multiple de victimizare (Turner, Finkelhorn, Omrod, 2006). Funcționarea psihică a copiilor este afectată nu doar în cazul unei expuneri directe la violență, ci și atunci când copilul e martor la amenințări cu violență sau victimizarea unei persoane necunoscute copilului. Chiar și în absența experiențelor de victimizare, acumularea adversităților contextuale, în familie și în comunitate în perioada copilăriei poate duce la alterarea sănătății mentale (Turner, Finkelhorn, Omrod, 2006). Aceiași autori menționează existența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Csikszentmihalyi (1990) o numește stare de „curgere”1. Este starea care stimulează în cel mai înalt grad potențialul creativ de care dispune individul. O ingenioasă violență îi întâmpină pe copiii preșcolari în unele grădinițe. Pedepse care-i ridiculizează în fața colegilor, amenințări cu consecințe nebănuite asupra stării de siguranță și confort emoțional al copiilor sunt practici banale, a căror violență distructivă nu este sesizată decât uneori, de părinți. Sunt cunoscute amenințările educatoarelor: „dacă nu dormi, vine bau-bau!”sau uneori, mai rău, pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copiii preșcolari în unele grădinițe. Pedepse care-i ridiculizează în fața colegilor, amenințări cu consecințe nebănuite asupra stării de siguranță și confort emoțional al copiilor sunt practici banale, a căror violență distructivă nu este sesizată decât uneori, de părinți. Sunt cunoscute amenințările educatoarelor: „dacă nu dormi, vine bau-bau!”sau uneori, mai rău, pentru copiii care plâng cerând să vină părinții să-i ia: „Dacă nu dormi, nu mai vin părinții să te ia!”. Grădinița reprezintă primul spațiu comunitar în care copilul iese
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Raportul expertului independent pentru studiul ONU privind violența asupra copiilor, reluându-se o definiție anterioară privind aceasta și sănătatea (Krug et al., 2002), violența este definită în raport cu copilul ca: „folosirea în mod intenționat a forței fizice sau a puterii, sau amenințarea cu folosirea acesteia, împotriva unui copil, de către o persoană sau un grup, care are sau poate avea ca rezultat, afectarea de fapt sau potențială a sănătății, supraviețuirii, dezvoltării sau demnității copilului” 1. Violența împotriva copilului ia multiple forme, de o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu e momentul să te hrănesc!”și nu se apropie de copil pentru ca acesta „să nu învețe să-l exploateze”pe adult, respingerea adultului reprezintă un abuz și va avea consecințe serioase în dezvoltarea copilului, în structurarea atașamentului față de îngrijitor. Amenințările sunt o formă de abuz emoțional care prin nesiguranță și frică imprecisă ce o induc sunt recunoscute ca având un puternic efect abuziv asupra copilului. De aceea toate sistemele legislative penalizează amenințarea. Amenințările pot fi prin cuvinte: „las' că vezi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în dezvoltarea copilului, în structurarea atașamentului față de îngrijitor. Amenințările sunt o formă de abuz emoțional care prin nesiguranță și frică imprecisă ce o induc sunt recunoscute ca având un puternic efect abuziv asupra copilului. De aceea toate sistemele legislative penalizează amenințarea. Amenințările pot fi prin cuvinte: „las' că vezi tu ce îți va face tata pentru asta!”, o amenințare pe care o auzi frecvent, mai ales în relație cu copiii mai mici. „îți face doamna doctor injecție dacă plângi!”, „îți taie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dezvoltarea copilului, în structurarea atașamentului față de îngrijitor. Amenințările sunt o formă de abuz emoțional care prin nesiguranță și frică imprecisă ce o induc sunt recunoscute ca având un puternic efect abuziv asupra copilului. De aceea toate sistemele legislative penalizează amenințarea. Amenințările pot fi prin cuvinte: „las' că vezi tu ce îți va face tata pentru asta!”, o amenințare pe care o auzi frecvent, mai ales în relație cu copiii mai mici. „îți face doamna doctor injecție dacă plângi!”, „îți taie popa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și frică imprecisă ce o induc sunt recunoscute ca având un puternic efect abuziv asupra copilului. De aceea toate sistemele legislative penalizează amenințarea. Amenințările pot fi prin cuvinte: „las' că vezi tu ce îți va face tata pentru asta!”, o amenințare pe care o auzi frecvent, mai ales în relație cu copiii mai mici. „îți face doamna doctor injecție dacă plângi!”, „îți taie popa limba dacă mai vorbești urât!”, „vine lupu!”, sunt aparent expresii nevinovate și adulții se amuză, în timp ce copiii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
urât!”, „vine lupu!”, sunt aparent expresii nevinovate și adulții se amuză, în timp ce copiii se înspăimântă! Simțul umorului copilului este altul decât al adultului, este în acord cu nivelul lor de dezvoltare cognitivă. Spaima și nesiguranța care o induc părinții folosind amenințările îl fac pe copil, pentru moment, „cuminte”. Mama care a amenințat (sau educatoarea, sau învățătoarea etc.) nu știe însă prețul emoțional pe care îl plătește copilul. Amenințările pot fi și prin gesturi. Atunci când cuprins de furie adultul nu-l lovește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nivelul lor de dezvoltare cognitivă. Spaima și nesiguranța care o induc părinții folosind amenințările îl fac pe copil, pentru moment, „cuminte”. Mama care a amenințat (sau educatoarea, sau învățătoarea etc.) nu știe însă prețul emoțional pe care îl plătește copilul. Amenințările pot fi și prin gesturi. Atunci când cuprins de furie adultul nu-l lovește pe copil, dar lovește în obiecte, în pereți, în masă, trântește, se apleacă spre copil cu o față schimonosită de mânie sau face gesturi furioase, aceste gesturi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pradă acelor situații de care știi că îi este frică: întunericul, zgomote intense (tunete, tunsul ierbii cu mașina) să stea singur în casă, șerpi și alte animale care îi sperie (copiii victime ale abuzului sunt, în general, speriați de animale), amenințarea că tata va pleca de acasă, că va fi abandonat (nevinovatul: „te dau la lupi și la omul cu sacul!” are un astfel de efect ignorat însă de părinți). Iată mărturia unei tinere care a absolvit studiile în psihologie. Toată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
accepta frustrări legate de imposibilitatea părinților de a-i pune la dispoziție tot ceea ce își dorește, ajunge să amenințe cu suicidul. 1. Raport alternativ întocmit de FONPC. Toate situațiile în care copilul trăiește sentimente de umilință, spaimă și frică, neliniște, amenințare, confuzie, gelozie și lipsă de valoare, sentimentul că nu e iubit, batjocorire sau marginalizare, sunt situații de abuz sau neglijare emoțională a copilului. Mai sus, am trecut în revistă câteva din acestea. Nici pe de parte nu putem afirma că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
existenței unui subiect. Stimulul este receptat senzorial (văzut 1, auzit, mirosit etc.). Organele senzoriale alertează talamusul, care joacă rolul de a tria informațiile primite și de a informa amigdala. Amigdala are sarcina de a detecta dacă e vorba de o amenințare, generând frică (dar și celelalte emoții) și a activa hipotalamusul. Amigdala este centrul care asigură supraviețuirea prin alerta ce o declanșează la înregistrarea stimulilor periculoși. Hipotalamusul va declanșa răspunsurile motorii automate (reflexele) care pot fi de fugă, de atac sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este acela de a salva individul (a-i asigura supraviețuirea și dezvoltarea) și de a salva specia, promovând procreația. Când se simte amenințat, va recepta și simți, va procesa, va percepe, va memora și va mobiliza organismul ca răspuns la amenințarea externă sau internă. Deși programat genetic pentru sănătate și fericire și înzestrat cu o uluitoare capacitate de refacere și plasticitate, dezvoltarea și funcționarea creierului este dependentă de experiențele trăite. în programarea genetică sunt „așteptate”anumite experiențe. Dacă copilul are parte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de ceilalți. Când însă activitatea dominantă a creierului are ca scop asigurarea supraviețuirii, fuga sau lupta cu pericolul, comportamentele de a ne atașa de ceilalți sunt mult diminuate. Un astfel de copil, trăind mereu în alertă, în așteptarea și sub amenințarea „imprevizibilului previzibil” care-i va solicita abilitățile de supraviețuire (fuga, lupta sau încremenirea) va rămâne deconectat de ceilalți, nu se va atașa de ceilalți și nu se va dezvolta în confluență cu ceilalți. Numai în cadrul unor conexiuni sănătoase cu celelalte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tratează exclusiv violența împotriva femeii. Declarația se bazează pe definiția ONU privind violența față de femei: „orice act de violență îndreptat împotriva sexului feminin și cauzând sau putând cauza un prejudiciu sau suferință fizică, sexuală sau psihologică femeii, înțelegând aici și amenințările cu astfel de acte, constrângerile sau privarea arbitrară de libertate, indiferent că aceasta are loc în viața publică sau în cea privată”. în Preambulul documentului se arată că „violența față de femei este împotriva instaurării egalității, a dezvoltării și a păcii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe termen lung, au condus la formularea unui principiu al non-violenței (principiul anticoerciției sau principiul toleranței 0 față de violență). Principiul non-violenței reprezintă un deziderat deontologic asociat cu mișcarea liberală și susține ideea că orice inițiere a forței fizice sau a amenințării cu forța, care conduc la fraudarea persoanei sau a proprietății ei sunt ilegitime. Principiul nu include defensa, adică manifestarea unei agresivități cu scopul autoapărării. Acest principiu liberal se opune taxelor către stat precum și organizării militare, ceea ce a dus la catalogarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
efect cumulativ. Malnutriția mamei, maladii preexistente, sau îmbolnăvirea ei în timpul sarcinii, expunerea la radiații, în scop diagnostic, automedicația, fumatul, consumul de cafea, alcool, droguri, exercită un stres metabolic important, cu multiple consecințe dezastruoase. Toate acestea se instituie ca tot atâtea amenințări la adresa fetusului, care trebuie evitate de către viitoarea mamă, în deplină și responsabilă cunoștință de cauză. Altfel, ele pot induce nu numai tulburări pasagere (precum mișcări haotice ale copilului, tahicardie, hipoxie etc.), dar și unele de durată (scădere în greutate, reducerea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
orchestrarea deznodământului, dar care întrucât gravitează doar în sfera postnatală, nu accesează cauza majoră și subtilă a tragediei. Sonne (2000), fructificând o bogată experiență psihoterapeutică, focusată pe subiecții care intrauterin au trăit cu sabia lui Damocles deasupra capului, adică sub amenințarea de a fi avortați, a pledat cu tărie pentru extinderea perspectivei. în acest scop, cercetarea regimului de care a avut parte o persoană în existența ei prenatală se dovedește inevitabilă, deoarece în ipostaza sa de fetus știa să decodifice semnificația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care a avut parte o persoană în existența ei prenatală se dovedește inevitabilă, deoarece în ipostaza sa de fetus știa să decodifice semnificația experiențelor trăite, cu predilecție a celor de factură traumatizantă. Concretizând, supraviețuitorii avortului trăiesc sub spectrul unei permanente amenințări letale și seamănă cu acei condamnați la moarte, care sunt mereu în alertă și așteaptă o execuție care trenează (Sonne, 2000). Personalitatea lor se individualizează prin câteva trăsături specifice, unele se pot repera și în alte afecțiuni psihiatrice, dar mixtura
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mocirlă și otravă. în plus, inconștientul arhetipal îi va acompania experiența cu personaje înfricoșătoare, ceea ce supralicitează alura ei terifiantă. Retrăirea unei tentative de avort sau pierderea iminentă a sarcinii aduce pe scenă imagini apocaliptice, inoculând persoanei o senzație sufocantă, de amenințare iminentă, destabilizatoare. Matricea perinatală II (MPF II) Această matrice inaugurează debutul nașterii propriu-zise. Comparativ cu secvența anterioară care, în mod normal, semnifică fuziunea perfectă dintre mamă și fetus, acum nolens volens, apare un antagonism între ei. Serenitatea peisajului este maculată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
compania plăcută a adultului, înaintea somnului de noapte a micuțului, pentru a-i spune o poveste, până când el adoarme, constituie un subterfugiu care, prin repetabilitate, aduce uitarea cea bună. Cert este că proferarea de către membrii familiei, la adresa copilului, a unor amenințări și jigniri, sau administrarea unor pedepse și privațiuni sunt contraindicate. Pe linia jalonată de F. Dolto (1993), vom oferi câteva exemple: amenințarea cu Bau-bau sau cu pedeapsa divină, inocularea fricii că se va îmbolnăvi, legarea mâinilor pe timpul nopții, bătaia, privațiuni
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care, prin repetabilitate, aduce uitarea cea bună. Cert este că proferarea de către membrii familiei, la adresa copilului, a unor amenințări și jigniri, sau administrarea unor pedepse și privațiuni sunt contraindicate. Pe linia jalonată de F. Dolto (1993), vom oferi câteva exemple: amenințarea cu Bau-bau sau cu pedeapsa divină, inocularea fricii că se va îmbolnăvi, legarea mâinilor pe timpul nopții, bătaia, privațiuni alimentare etc. Toate aceste tratamente aberante, transformă masturbația dintr-un fenomen natural la această vârstă (menită să dezamorseze tensiunea libidinală falică), într-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]