15,909 matches
-
subșef de Stat Major și ulterior șef de Stat Major al Inspectoratului General al Jandarmeriei (25.08.1942-10.08.1945); trecut în rezervă la 01.05.1950. După război s-a aflat în atenția autorităților comuniste, fără însă a fi arestat. Maior (din 31.10.1941); locotenent-colonel (din 01.04.1945); colonel (din 01.10.1946). 1507 Dumitru D. Ionescu (1905-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de jandarmerie (1921-1923). Intră în jandarmerie cu gradul de sublocotenent
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Poliție Zonă Operativă (24.12.1943-30.06.1944); ofițer în Comandamentul Inspectoratului General al Jandarmeriei (30.06.1944-10.08.1945); trecut în rezervă la 01.05.1950. După război s-a aflat în atenția autorităților comuniste, fără însă a fi arestat. Căpitan (din 02.04.1940); maior (din 01.04.1945); locotenent-colonel (din 01.04.1947). 1508 Documentul a fost înregistrat de Armata a 4-a, Secția I-a, cu Nr. 12.471 din 18.07.1943. 1509 Constantin M. Leon
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Corpului 4 Teritorial (20.03.1943-27.03.1945); trecut în rezervă la 27.03.1945. În februarie 1949 a fost condamnat de autoritățile comuniste în lipsă, fiind fugit în munți, la 15 ani muncă silnică pentru crime de război. Arestat la 24.07.1952, a fost închis în penitenciarul Jilava, fiind eliberat la 14.10.1954. 1511 Documentul a fost înregistrat de Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr. 501.724 din 16
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și om politic român. Absolvent al Școlii Centrale de Artă și Manufactură din Paris (1923); profesor la Școala Politehnică din București (din 1932); subsecretar de Stat la Ministerul Economiei Naționale, pentru Industrie, Comerț și Mine (31.08.1942-23.08.1944). Arestat, judecat și condamnat de Tribunalul Poporului la 30.08.1946 la 8 ani temniță grea, sub învinuirea de a fi făcut parte din guvernul condus de mareșalul Ion Antonescu. A trecut prin închisoarea Aiud, fiind eliberat la 27.08.1954
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
conducător al Societății, ulterior Colegiului Arhitecților; membru al Partidului Național Creștin; subsecretar de Stat la Ministerul de Finanțe în Guvernul Goga (29.12.1937-10.02.1938); subsecretar de Stat la Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale (03.07.1943-23.08.1944). Arestat, judecat și condamnat de Tribunalul Poporului la 30.08.1946 la 12 ani temniță grea, fiind acuzat că în calitate "de ministru adjunct a lui Antonescu a contribuit la începerea războiului contra URSS". A trecut prin închisoarea Aiud, fiind eliberat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comandant al Inspectoratului General de Armată nr. 3 (20.05.1945-20.05.1946); comandant al Armatei a 1-a (20.05.1946-30.06.1947); la dispoziția Ministerului de Război (01.07-01.09.1947); trecut în rezervă la 01.09.1947. Arestat de autoritățile comuniste la 02.06.1950, a fost condamnat la 21.05.1952 la muncă silnică pe viață și 10 ani degradare civică pentru crime de război. Moare în detenție, în penitenciarul Sighet, la 28.06.1954. General de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
08.1942); comandant al Corpului 1 Teritorial (01.08.1942-20.03.1943); guvernator al Basarabiei (20.03.1943-04.04.1944); comandant al Comandamentului General al Etapelor (04.04.1944-12.05.1945); trecut în rezervă la 12.06.1947. A fost arestat de autoritățile comuniste la 24.09.1948 și condamnat în 1949 la temniță grea pe viață pentru crime de război. A trecut prin închisorile Văcărești, Aiud, Jilava, Craiova și Gherla, fiind eliberat la 25.11.1955. Colonel (din 13.10
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1945); comandant al Artileriei Armatei a 1-a (13.05-26.09.1945); șef de Stat Major al Armatei a 1-a (26.09.1945-27.05.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Arestat inițial la 27.05.1946, a fost eliberat în același an la 06.12.1946. A fost arestat din nou în perioada 16.03-14.08.1948, ca "măsură preventivă pentru alegeri". Rearestat la 27.11.1959, a fost condamnat anul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a 1-a (26.09.1945-27.05.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Arestat inițial la 27.05.1946, a fost eliberat în același an la 06.12.1946. A fost arestat din nou în perioada 16.03-14.08.1948, ca "măsură preventivă pentru alegeri". Rearestat la 27.11.1959, a fost condamnat anul următor la 22 ani temniță grea pentru "uneltire contra ordinii sociale". A trecut prin închisorile Pitești, Aiud și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Biroului 4 Dotare din Comandamentul Diviziei 7 Infanterie (22.06.1941-05.04.1943); director al Cabinetului Militar al Guvernământului Basarabiei (05.04.1943-23.04.1944); șef al Secției a 4-a în cadrul Comandamentului General al Etapelor (23.04-01.11.1944). Arestat preventiv de autoritățile comuniste la 19.02.1951, a trecut prin închisoarea Iași, fiind eliberat la 27.12.1952. Căpitan (din 01.04.1932); maior (din 25.10.1939); locotenent-colonel (din 20.03.1943). 1591 În aceeași zi, Comandamentul general
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Stat Major și comandant al Brigăzii 2 Infanterie (20.03-25.10.1945); inspector al Cercurilor Teritoriale în cadrul Comandamentului 5 Teritorial (25.10.1945-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Arestat de autoritățile comuniste la 13.04.1950, a fost torturat și asasinat în timpul anchetei în același an, în penitenciarul Aiud. Locotenent-colonel (din 01.04.1937); colonel (din 10.05.1941); general de brigadă (din 16.06.1945). 1603 Documentul a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Regimentului 18 Infanterie (15.04-28.09.1945); comandant al Cercului Teritorial Alba (28.09.1945-18.08.1946); șef al Serviciului E.C.P. în Comandamentul 6 Teritorial (18.08.1946-24.01.1947); trecut din oficiu în rezervă la 01.09.1947. Arestat de autoritățile comuniste în 1950 sub învinuirea de crime de război, fiind investigat pentru implicarea sa în execuțiile îndreptate împotriva populației evreiești din Odessa. Locotenent-colonel (din 08.06.1940); colonel (din 31.10.1943); general de brigadă (din 24.01
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Marelui Stat Major (23.08-12.10.1944); inspector general al Infanteriei (12.10.1944-01.06.1945); inspector general de Armată (01.06.1945-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Arestat de autoritățile comuniste la 20.01.1948, a fost învinuit de acte de sabotaj săvârșite "împreună cu un grup de moșieri sabotori din județul Ilfov" și reținut pentru 2 ani. Ulterior a fost acuzat de "activitate intensă contra clasei muncitoare" și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Pace (din 20.02.1945); director adjunct al Cabinetului și Cifrului din MAE (din 10.07.1945); director adjunct al Diviziei Afacerilor Politice din MAE (11.01-01.09.1947). Îndepărtat din diplomație la 01.09.1947 sub pretextul economiilor bugetare. Arestat la 18.09.1947 sub învinuirea că "a împrumutat suma de 1650 bani elvețieni și nu i-a mai restituit", a fost condamnat ulterior la 3 ani închiasoare pentru "complot și trădare". A trecut prin închisorile Craiova, Aiud, Ocnele Mari
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la punct planurile finale de înlăturare a mareșalului Antonescu 167. Pe 23 august, regele îl chemă pe acesta la Casa Nouă, o vilă situată pe domeniile Palatului Regal din București. Antonescu nu știa la ce să se aștepte. Mihai îl arestă pe mareșal și în cîteva ore institui un guvern de "uniune națională", sub conducerea generalului Constantin Sănătescu, Mareșal al Curții și prieten intim al regelui. Mai tîrziu, în seara aceleiași zile, Mihai a anunțat la radio noua schimbare de guvern
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Aliați. Cele 20 de articole și anexe prevedeau, pentru România, următoarele: încetarea luptei împotriva Națiunilor Unite; declanșarea luptei împotriva Germaniei și a Ungariei; cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord în favoarea Uniunii Sovietice; repatrierea prizonierilor de război; eliberarea tuturor persoanelor arestate pe baza unor acțiuni în favoarea SUA sau a simpatiei pentru această țară; predarea tuturor materialelor de război ale Germaniei și ale țărilor-satelit, inclusiv a navelor militare și a flotei comerciale românești; plătirea de daune în valoare de 300 milioane de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
probabil, de consecințe iminente pentru poporul român"372. Zarurile erau aruncate; atîta timp cît trupele sovietice se aflau în România, Washingtonul nu avea de gînd să se amestece într-o revoluție, la București 373. În cîteva săptămîni, guvernul Groza a arestat sute de disidenți. Pe 4 mai a început al doilea val de arestări în masă, în urma căruia au fost închise peste o mie de persoane 374. Nimeni nu ținea cont de protestele Washingtonului. Berry spunea că aflase, din surse demne
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aflase, din surse demne de încredere, că Moscova este în spatele acestor arestări. Sovieticii considerau că Groza permisese prea multă libertate prin faptul că lăsase partidele de opoziție să se consolideze. Această consolidare era compensată prin arestări și acuzîndu-i pe cei arestați de aderare la organizațiile fasciste, întemnițările se justificau prin Art. 5, din Tratatul de Pace375. Pînă în mai, numai conducerea de la Washington protestase împotriva încălcării drepturilor omului. Britanicii se săturaseră de proteste inutile și nici nu credeau să existe suficiente
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
guvernul de la București consideră protestele americanilor ca fiind lipsite de un temei legal. Mai mult decît atît, privea aceste note ca pe niște încercări de amestec în treburile interne ale României 381. La două zile după aceea, guvernul român îl aresta pe Maniu. Arestarea și procesul lui Maniu Arestarea sa a culminat printr-o lungă serie de măsuri menite să înlăture Partidul Național-Țărănesc. Încă din mai 1946, de la procesul lui Antonescu, regimul Groza insinuase că Maniu ar fi fost fascist. La
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la putere regimul Groza. Nereușind să-și asigure sprijinul americanilor, se gîndea să înființeze un guvern de rezistență în străinătate. Cînd arestările s-au întețit, cîțiva membri ai Partidului Național-Țărănesc au încercat să plece ilegal din România. Aceștia au fost arestați, împreună cu Maniu, pe 14 iulie. Guvernul Groza i-a etichetat imediat drept trădători. Guvernul a închis ziarul partidului, "Dreptatea", iar pe 30 iulie, Consiliul de Miniștri a scos partidul în ilegalitate. Cei arestați aveau să fie judecați pentru conspirație în vederea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Credit și toate băncile de asigurări și economii. Pe 16 aprilie, Groza i-a promovat pe Pauker și Luca în funcția de vicepremieri, în locul a două persoane care nu erau comuniste 429. La scurt timp după aceea, guvernul l-a arestat pe Tătărescu, liderul Partidului Liberal, partid de opoziție și fost ministru de Externe, acuzîndu-l de corupție financiară. La sfîrșitul anului 1949, comuniștii își consolidaseră controlul asupra României și partidul avea un efectiv de circa 750.000 de membri 430. Drepturile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
urmă, tot Bucureștiul urma să decidă asupra personalului diplomatic american din România. În consecință, în august 1949, Departamentul a redus personalul la un număr de 53 de persoane, eliminînd cadrele străine, pentru ca guvernul român să nu-i poată intimida sau aresta pe românii din Legație 584. Această măsură nu a împiedicat însă Bucureștiul să solicite noi reduceri de personal. Guvernul român întîrzia la nesfîrșit eliberarea vizelor pentru personalul american. În noiembrie, Departamentul de Stat a cerut ajutorul noului ambasador român în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
SUA, una de tip "roată cu clichet". Guvernul român nu mai răspunsese cererilor de exequatur ale Legației Americane din București din 1946. Refuzul Bucureștiului a strîns și mai tare această roată a hărțuielii 588. În aprilie, autoritățile române i-au arestat pe Nora Samuelli, fostă angajată a Serviciului de Informații al SUA din București (SISU), pe Liviu Popescu-Nasta, corespondentul român la "New York Times" și pe trei foști angajați ai Biroului Britanic de Informații (BBI) din București. Fiind acuzați de spionaj pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Americană și Britanică din România, cei cinci au fost condamnați la închisoare, începînd de la 15 ani de detenție, pînă la închisoare pe viață 589. Presa locală a prezentat procesul ca fiind cauza închiderii SISU și BBI. Autoritățile române i-au arestat, de asemenea, pe Leonard Kirschen și pe Marcel Pohne, ultimii corespondenți independenți ai agențiilor de presă Associated Press și United Press 590. Schoenfeld a atras atenția Washingtonului asupra faptului că în urma acestor arestări, Misiunea Engleză și cea Americană rămăseseră "practic
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să fie indulgent și să nu recurgă la sancțiunile prevăzute de Legea Battle. Legația sugera că Italia acceptase să importe grîu și să exporte laminoare, mașini de țesut și un polizor pentru a înlesni eliberarea unui membru al Legației Italiene, arestat în București 722. După cum arătam mai sus, președintele american a acceptat explicația Legației și a refuzat să impună Italiei sancțiunile prevăzute de Legea Battle 723. România a încercat să convingă și celelalte țări occidentale să facă schimb de materiale industriale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]