17,663 matches
-
Valea Neagră de Jos. Numele satului a fost schimbat de autoritățile comuniste datorită connotațiilor sumbre pe care le-ar fi avut adjectivul "neagră". Numele satului vine de la râul Valea Neagră care străbate hotarul satului de la est la vest și-l desparte în doua părți disctincte - Sat și Dâmb.Înainte de anii 60 râul avea un curs meandrat și sinuos fiind străjuit de arini și sălcii seculare. Culoarea pietrelor era și este negricioasă datorita algelor închise la culoare de unde și numele râului. Satul
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
biserică face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenești, construcții făcute din fugă în epoca decadenței. Acoperișul este în formă de șarpantă. Pridvorul de formă pătrată cu latura de 4,70m, iluminat de o singură fereastră în partea de apus, despărțit de restul bisericii printr-un perete de scândură cu o deschidere arcuită. Naosul are forma pătrată cu latura de 6 m, iluminat de trei ferestre, două spre sud și una spre nord, de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 60/30cm
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]
-
două spre sud și una spre nord, de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 60/30cm. Bolta naosului are forma de sabie întoarsă și căptușită cu scânduri ca și pereții interiori ai bisericii. Altarul are forma semicirculară cu raza de 5m despărțit de naos prin catapeteasmă și înălțat cu o treaptă, iar în partea de răsărit prevăzut cu o fereastră de aceeași formă și dimensiuni ca și cea din naos. Biserica este în general lipsită de elemente decorative. Nu se cunoaște numele
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]
-
de aici în pronaos printr-o ușă de stejar căptușită cu tablă. Deasupra pronaosului se află cafasul la care se ajunge cu ajutorul acelorași scări care duc la clopotnița din turla bisericii. Pronaosul are o boltă în formă de calotă, fiind despărțit de naos prin două icoane mari așezate pe părțile laterale ale bisericii. Naosul este prevăzut cu două abside laterale în care se află câte un geam de formă dreptunghiulară. Atât naosul cât și pronaosul sunt pardosite cu plăci de piatră
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
Naosul este prevăzut cu două abside laterale în care se află câte un geam de formă dreptunghiulară. Atât naosul cât și pronaosul sunt pardosite cu plăci de piatră, iar la strănile cântăreților pardoseala este din scândură de brad. Naosul este despărțit de altar prin catapeteasmă. Forma altarului este semicirculară, având bolta comună cu naosul. Altarul are un singur geam - spre răsărit, iar pereții interiori sunt prevăzuți cu trei firide spre nord-est, spălătorul fiind fixat în zid. Dușumeaua este din scândură iar
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
Se găsește în colecția Muzeului Județean Botoșani, cu numărul de inventar P. 57. La circa 0,8 km nord, nord-vest de sat, în partea de nord a Iazului Morii, sau la sud de acesta s-au identificat două puncte arheologice despărțite între ele printr-o viroagă: punctul Văiugi I pe partea nord, nord-vestică a iazului, unde s-a descoperit o singură piesă de silex (un gratoar pe așchie), atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată) și punctul Văiugi II-pe partea nord, nord-estică a
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
face parte din tipul bisericilor moldovenești construite din lemn, dinaintea epocii decadente. Intrarea în biserică se face prin partea de miazăzi. Pridvorul este lucrat din bârne de stejar, ușa de la intrare lucrată din lemn de stejar, cu barda. Pronaosul mic, despărțit de nace printr-o serie de stâlpi de stejar care susțin bolta, naosul dreptunghiular, ferestrele așezate lateral și la înălțime de peste 3 m, acoperișul naosului, boltă în plin centrul, forma fundului de corabie. Pereții tencuiți și văruiți, în pronaos, în
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
stejar care susțin bolta, naosul dreptunghiular, ferestrele așezate lateral și la înălțime de peste 3 m, acoperișul naosului, boltă în plin centrul, forma fundului de corabie. Pereții tencuiți și văruiți, în pronaos, în partea de miazănoapte, se află mormântul ctitorului. Altarul despărțit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei, are formă semicirculară, la răsărit, sus o fereastră în părțile laterale ale bisericii câte o ușă. În pridvor, pe ușorii ușii de intrare, se vede o sculptură originală făcută de
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,5%), dar există și minorități de penticostali (2,76%) și greco-catolici (1,65%). Pentru 5,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Râul Olt, desparte comuna în „Ardeal” si „Țara Făgărașului”, satele de pe malul drept al Oltului, Crihama și Ticușu Nou, făcând parte în perioada interbelică din Județul Târnava Mare.
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
n-a prea folosit-o nimeni"". Între anii 1905 și 1907 în vremea păstoriri preotului greco-catolic Nicolae Receanu, cu mari eforturi, s-a ridicat actuala biserică, construită în stil de navă, cu ziduri viguroase din cărămidă, împărțită în pronaos, naos(despărțite prin zid) și altar(despărțit de naos prin tâmplă de zid), iar la miazănoapte lipit de corp un turn cu ceas având la bază un strâmt exonartex cu tavan boltit, pe pereții laterali ai căruia sunt zugrăviți apostolii Petru și
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
nimeni"". Între anii 1905 și 1907 în vremea păstoriri preotului greco-catolic Nicolae Receanu, cu mari eforturi, s-a ridicat actuala biserică, construită în stil de navă, cu ziduri viguroase din cărămidă, împărțită în pronaos, naos(despărțite prin zid) și altar(despărțit de naos prin tâmplă de zid), iar la miazănoapte lipit de corp un turn cu ceas având la bază un strâmt exonartex cu tavan boltit, pe pereții laterali ai căruia sunt zugrăviți apostolii Petru și Pavel. Biserica, impunătoare ca înfățișare
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
desfășurării acesteia. Nunta se fixează la un interval nu prea mare de timp, de o lună-două, ținându-se cont să nu se potrivească în post. In acest interval este bine ca tinerii să se păzească, ca nu cumva să-i despartă cineva. In acest scop vor purta la ei boabe de grâu de primăvară, argint viu și vor îmbrăca pe dedesubt o haină întoarsă pe dos. Nașii se aleg din timp, dintre oamenii de frunte ai satului, ori rămân nașii de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mai știe întoarce acasă. Pentru cele ce se mărită departe de părinți se folosește expresia „La astă fată nu i-a mirosi rântașu mâne-sa”. Nu e bine să treacă nimeni printre mire și mireasă în ziua nunții, că-i desparte. Inainte de intrarea la masă, mireasa este pusă să tragă cu pușca pentru a avea naștere ușoară. La casa de nuntă îi întâmpină soacra mare care stă în fața unei mese pe care se află o farfurie cu grâu, o cofă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
000 km de coastă având în jur de 200 plaje. În interior, relieful este predominant muntos, cu altitudini de până la 2700 m cu peste 20 vârfuri ce depășesc 2000 m. Împreună cu Sardinia se află pe aceeași micro-placă continentală și este despărțită de aceasta prin Strâmtoarea Bonifacio. Climatul este de tip mediteraneean, uscat și călduros, un pic mai blând pe măsură ce crește altitudinea. Turismul are un rol important în economia insulei, aceasta atrăgând un număr mare de turiști datorită climatului său plăcut și
Corsica () [Corola-website/Science/300998_a_302327]
-
dealul pădurii Brusturilor de deasupra viilor bătrânii, este punctul cel mai înalt din sat și din împrejurimi, iar priveliștea deschisă-n fața ochilor, aflându-te acolo, îți fașcinează privirea. Coama dealului de la "Pârâul Ciociului" de-a lungul coastelor până la "Ruji", desparte Valea Galpâii de "Valea Făgetului" și leagă "Dealul Brusturilor" de "Dealul Cățănaș", iar în iernile geroase (precum un baraj natural) împiedică formarea curenților de aer rece care se formează pe Valea Almașului și Valea Agrijului. Aceasta face ca temperaturile iernii
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]
-
Localitatea Creaca este situată în partea centrală a județului, în zona de contact dintre Munții Meseșului, Dealul Dumbrava și Depresiunea Almaș-Agrij. Dealul Dumbrava este puntea de legătură dintre culmea Meseșului și horstul cristalin al Ticăului, valea Ortelecului fiind cea care desparte cele două unități. Așezat la întretăierea unor drumuri importante încă din vechime, satul Creaca apare în documente pentru prima dată în 1385 sub numele de "Kerikapatak". Alte consemnări în documentele vremii, așa cum ne prezintă Petri Mór în lucrarea sa "Szilagyi
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
România. Bătrânii satului povestesc că, pe vremuri, în apropierea locului unde azi se află lacul de acumulare de pe valea Sandrei se află un sat, cu numele "Sandra". Fiind atacați de tătari, locuitorii satului s-au refugiat în pădurile din apropiere, despărțindu-se în două părți. În timp, fiind nevoiți să viețuiască în pădure, fiecare grup de fugari au format noi sate, unul dintre acestea fiind satul Sălățig iar celălalt fiind satul Mineu. Aceeași poveste mai spune că, pentru a nu lăsa
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
România. "Marin" este un sat din comuna Crasna, județul Sălaj. Din punct de vedere geografic este situat în depresiunea Silvaniei, la distanțe aproximativ egale de Măgura Șimleului, Munții Meseșului și Munții Plopișului. Are un relief colinar, format din culmi deluroase despărțite de Pârâul Marin. Altitudinea Marinului variază între 288 și 392 metri, iar suprafața totală a satului este de 1241,14 hectare. Ca întreg județul Sălaj, Marinul se încadrează în sectorul de climă continentală moderată. Vegetația este eterogenă, cu o gamă
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
oameni harnici și generoși, o combinație fericită de tradiție și modernitate, un loc binecuvântat. Marinul este situat în Depresiunea Silvaniei, la distanțe aproximativ egale de Măgura Șimleului, Munții Meseșului și Munții Plopișului. Are un relief colinar, format din culmi deluroase despărțite de pârâul Marin. Satul este amplasat pe două dealuri, unul cu expoziție nordică, iar celălalt cu expoziție sudică. Cei doi versanți sunt uniți printr-o coastă de deal, situată în partea de vest a satului. Înspre răsărit, dealurile sunt deschise
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
al XVII-lea. Cu timpul, sătul se extinde spre sud, inițial în jurul bisericii de lemn construită în 1834, după care în jurul bisericii din zidărie din 1910. Actualul cimitir, așezat cândva la marginea satului, spre sud, este acum în mijlocul satului și desparte satul cel nou de vatra cea veche. Dezvoltarea satului s-a făcut în jurul moșiei boierului Simionescu Râmniceanu. În anul 1989 satul se întindea pe aproximativ 130 ha, având 653 de gospodării și o populație de 1810 locuitori. Astăzi numărul acestora
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
178C. Are o lungime de 10 km și o lățime de 4 km. Se învecinează, la est cu Frătăuții Noi, la nord cu Ucraina, la vest cu Vicovu de Sus, iar la sud cu Vicovu de Jos, de care este despărțită de râul Suceava. Populația s-a așezat aici atrasă relieful zonei, de păduri și pășuni propice creșterii animalelor. În secolul al XVIII-lea, satul Bilca aparținea de (parohia) Vicovu de Jos, numindu-se Vicovu de Jos pe Bilca sau Cotul
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
Ciocănești este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Botoș și Ciocănești (reședința). Comuna s-a despărțit de curând de Iacobeni. Festivalului Național al Păstrăvului. În 2014, satul Ciocănești a fost desemnat satul cultural al României pentru acel an. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciocănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Ciocănești, Suceava () [Corola-website/Science/301940_a_303269]
-
Limite: Relief: Altitudinea medie:1100 m Comună Dorna-Arini se situează la marginea de S-E a depresiunii Dornelor, în zona de contact dintre Munții Bistriței (Masivul Pietrosul) și Munții Rarău (Masivul Giumalău). Localitatea este traversata de răul Bistrița, care o desparte în două sectoare asimetrice: cel drept (al Masivului Pietrosul) domol, cu terase etajate și muscele prelungi de o înălțime redusă (900 - 1200 m) iar cel stâng (al Masivului Giumalău) abrupt și fără terase. Dacă în partea de SV a comunei
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
de seamă că trec veacurile, că vin austriecii și, mai rău decât atât, averile lumești se secularizează, în 1783-1786, adică trec în proprietatea statului, dar și în proprietatea foștilor obști de iobagi mănăstirești. „Astfel, vechiul hotar de pe pârâul Lupoaei, care despărțea Berchișeștiul de Capucodrului, pricina atâtor înverșunate certuri, a fost împins spre apus, până în pârâuțul Codrenilor”, consemna Procopie Jitariu. Scăpați de teroare călugărească, dar și îngrijorați de posibila ei revenire, și la Capu Codrului, ca și la Berchișești, „în scurtă vreme
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
dealurilor, ceea ce le ferește de revărsările și de inundațiile râului Suceava și a pârâului Hatnuța, excepție făcând unele părți ale satului Dărmănești, în zona gării CFR. Pornind de la valea râului Suceava, relieful se înalță în pante domoale sau abrupte, ce despart terasele dealurilor. Astfel, satele Mărițeia Mică și Dănila sunt așezate pe terasa a treia a râului Suceava, la poalele dealului Gruni. Așezările Dărmănești și Mărițeia Mare pornesc de la prima terasă și urcă până la a treia și a patraterasă, fiind străjuite
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]