17,300 matches
-
împovărată, deoarece unește iubitul, părintele, copilul și discipolul într-unul singur, mai ales pentru Hadrian care nu avea copii. Indiferent cât de extraordinară este înțelegerea dragostei maturului Hadrian pentru Antinous o combinație a unicei lor înrudiri de temperament, ucenicie și pasiune erotică -, Yourcenar a excelat în descrierea bărbatului mai tânăr. Într-un fel, ea a surprins atracția lui pentru împărat și a intuit loialitatea acestuia. Nu a lăsat loc nici unui dubiu că înecul lui a fost o sinucidere bazată pe un
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
care va figura ca personaj secundar deși exotic în Piatra filozofală. Eseul despre Piranesi aștepta să fie scris de când Yourcenar văzuse gravurile lui de la Roma cu mama ei vitregă Christine, în anii '20. Interesul pentru Caterina a fost determinat de pasiunea ei pentru epoca ei istorică favorită, lumea de la mijlocul secolului al XVI-lea a ultimului proprietar al castelului, Henri II, și lecturile ei din cărțile despre originile ei flamande aceleași cărți care vor fi introduse în atmosfera istorică a Pietrei
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
aparține a persoanei respective nu este formată, că echilibrul întru „asimilare” și „acomodare” - de care vorbea J. Piaget - se stabilește la extrema unei asimilări maxime și a unei acomodări minime (este vorba mai precis de tendința transformării lumii după tiparele pasiunii proprii, și incapacitatea de a schimba aceste tipare după modelul normelor sociale). Când un sentiment devine „obiect de conștiință”, adică supus unui act de cunoaștere, omul are posibilitatea să io o atitudine față de propriile sale trăiri afective, să reacționeze „afectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
principii care sunt considerate infailibile. Atitudinea pozitivă exagerată față de propriile trăiri afective, constată la unele persoane, determină un voluntarism afectiv, asociat cu tendința desconsiderării trăirile afective ale semenilor și asimilarea psihică și morală a acestora la propriile trebuințe, interese și pasiuni. Ori relațiile interpersonale principale (juste) implică dimpotrivă, atitudinea afectivă lucidă, controlată, corectoare, care exclude atât încercările unora de a-și aservi și moral semenii (până la anihilarea chiar totală a personalității acestora), cât și tendința altora de a se subordona până la
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și armele aceluia, care-ndrăzni să te-omoare, Șase perechi de troieni, toți oameni aleși, înaintea Rugului am să-i înjunghii ca eu să răzbun a ta moarte”. Spre deosebire de orgoliosul Achille, care se prezintă prin excelență ca un erou al „pasiunii și al gloriei”, Hector ni se înfățișează în epopee ca un cerebral, ca un om care-și închină toate forțele unui ideal înălțător: salvarea patriei sale dragi. Așa cum arată André Bonnard, în vreme ce Achille nu iese din „particularul” în care îl
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cunoașterea detaliată a țărilor și instituțiilor lor, cât și dorința de a aduce aceste situații la un numitor comun. Dacă studiul comparativ al guvernării a atins vârsta "pozitivă" este o chestiune de apreciere din partea fiecăruia, dar cert este că există pasiune și tensiune în cadrul disciplinei. După cum știm, tensiunea este caracteristică etapei de lansare în viața politică: în studiul comparativ al guvernării, tensiunea poate fi un indiciu al faptului că această disciplină a fost lansată. Bibliografie suplimentară Pentru o examinare generală a
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
-n catalog/ după certificatul de naștere ori deces/ și-am să-ți răspund într-un suav monolog" (Invitație). Retorica aceasta de camuflaj, de obicei ironico-parodic, este fructificată și în volumul următor, Poezii (Contrapunct. Tempera. Mișcare inocentă), Editura Cartea Românească, 1988. Pasiunea livrescă se direcționează acum mai apăsat în direcția resuscitării decorului și procedeelor simboliste specifice, deși impulsul de a uzita de acest gen de scriitură este subsumat deseori unei tendințe de semn contrar, resimțite și mai acut de congenerii lui Mircea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în haiku Colocviul Național de Haiku, Constanța (2003). După ce a debutat editorial cu o plachetă intitulată Viața mea cu lună (Editura Cronica, Iași, 1997), cuprinzând poeme de respirație scurtă și cu alonjă sentimentală, Rafila Radu a publicat două cărți tributare pasiunii orientale, reflectate în structuri poematice fixe haiku, tanka, renga: Fuga în haiku (Sedcom Libris, Iași, 2003), respectiv Nuntă pe firul ploii (Editura Sedcom Libris, Iași, 2006). Opțiunea pentru formele și miza deloc superficială a acestui tip esențializat de discurs ne
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sens, dar și pentru că surprinde maniera specifică de lucru a lui Dumitru Spătaru: scriitorul obține acum cel mai potrivit material amestecând în pasta câte unui episod cotidian (ce nu îi poate stârni decât reacții hazlii și repede trecătoare) neostoita sa pasiune culturală: în acest caz particular, debutul textual invocă direct un vers celebru dintr-o romanță cântată, inimitabil, de Nicolae Nițescu în treacăt fie spus, puțini știu că textul, numit Intimă, îi aparține finului umorist Cincinat Pavelescu, pe care cu siguranță
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
astfel o eboșă de portret prea puțin amical, dacă nu caricat de-a binelea. Autodeclaratul "cămătar de semne" nu iartă viciile prea puțin literare ale unora dintre confrații întru poezie, fixându-le o dobândă nu întotdeauna mică pentru narcisism, ipocrizie, pasiunea neostoită pentru talanți, nuri sau aburi etilici. Iașul poetic de azi se poate de bună seamă recunoaște, cu luminile și mai ales umbrele lui, în dulcile-amărui poetizări secunde ale lui Dumitru Spătaru... Referințe critice (selectiv): Liviu Antonesei, în "Convorbiri literare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Femeii pierdute prin moarte și eternizate prin dragoste și creație. Prietena, iubita, soția, mama și muza trec pe rând în prim-planul amintirii împrospătate de un Eros la rândul lui total, cumulând inclusiv virtuți de agapé fără a știrbi din pasiunea încă vie. Fiecare pagină de jurnal liric nu acumulează niciodată declarații patetice ori detalii voit sensibilizatoare ale dublei suferințe a femeii în luptă cu teribilul cancer ori a celui amenințat să rămână singur. Agonia asistată, splendida Rugă a femeii ("Lasă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Funcție de restructurare psihică și, în același timp, funcție de reinserție socială, aceasta este, într-adevăr, finalitatea căreia îi corespunde în acest caz imaginarul mitic. Este spre binele sau spre răul celora cărora mitul a știut, trecător sau durabil, să le stimuleze pasiunea sau să le capteze speranța? întrebarea poate fi pusă, dar se impune precizarea că răspunsul scapă competenței și judecății analistului. VÎRSTA DE AUR VREMURILE "DE DINAINTE" Este formula lui Frederic Mistral și evocă anii copilăriei sale, atunci, la început, cînd
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Sînt, de asemenea, foarte explicit formulate temele acelui curent permanent contestatar și protestatar antiburghez, curent care nu va înceta să se manifeste vreme de două secole în istoria ideologică a Franței. Acestui spirit antiburghez, care e principiu, umoare și adesea pasiune, istoricul ideilor politice îi va găsi expresia și într-un anumit tip de socialism francez (cel puțin acela care nu ține de influența lui Marx sau nu e de inspirație saintsimoniană), dar și în mentalitățile tradiționaliste, cîteodată chiar în cele
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
parte, locul unde s-a refugiat Saint-Preux, unul din cele trei personaje principale din Noua Eloiză, preamărește redobîndirea liniștii sufletești astfel: Cît de sfînt este să-ți duci viața în ambianța unei prietenii liniștite, la adăpost de furtuni și de pasiuni violente. Ce spectacol plăcut și emoționant este o casă simplă cu toate la locul lor, în care domnesc ordinea, liniștea, inocența." Astfel, omul ce trăiește în "starea de natură" de altfel ca și cel dintr-o anumită epocă istorică devenită
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și ordinea esențială a lumii. Ea constituie pentru membrii săi un factor ce o apără de amenințările de dinafară. Dar ea îi și salvează pe cei ce o alcătuiesc de primejdiile însingurării, îi protejează de dereglările simțurilor și de tumultuoasele pasiuni sociale. Comunitatea este imaginea ospitalității, a adăpostului, a refugiului. E vorba, la urma urmelor, de o consecință inevitabilă ce ține de logica a însuși demersului mitic, e vorba de reprezentarea unui spațiu social în mod necesar redus, în mod obligatoriu
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vie din punct de vedere istoric, pe care am menționat-o deja: sărbătoarea revoluției. A schimba felul de a fi al omului pentru "a-1 confunda cu forma de guvernare și pentru a face din dragostea de Libertate marea lui pasiune", aceste cuvinte, datînd din vremea Directoratului, aparțin unui fost membru al Convenției, lui La Révèlliere-Lepeaux. Ecou al aserțiunilor lui Rousseau, ele sînt semnificative tocmai pentru că se referă la organizarea unui sistem internaționalizat al sărbătorilor colective, sistem pe care îl sintetizează
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
dezvoltarea prostituției, pe de o parte, invitația tacită la practica generală a adulterului, pe de altă parte. Bineînțeles, această constatare contrazice viziunea de legendă asupra epocii, viziune ce continuă să fie marcată, prin literatură, de amintirea cîntecelor și de elanul pasiunii romantice. Istoricii faptelor sociale nu evită însă, mai mult sau mai puțin, să nuanțeze lucrurile. Nu-i mai puțin adevărat că, în funcție de ceea ce descriu și de ceea ce denunță, doctrinarii acelei mistici a unității tind să reconstruiască a contrario marile mituri
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
al doilea - un medic tăcut și dur (Spurcaciu), iar ultimul - un jurnalist inteligent și intrigant (Adrian Popescu). Femeia pe care și-o dispută tinerii este Luchi, o medicinistă orgolioasă și imprevizibilă, ca toate femeile din proza lui P. Studiul acestor pasiuni va ocupa un loc important în roman, însă, înainte de a defini psihologia individuală, prozatorul încearcă să fixeze, potrivit metodelor sale, psihologia socială a momentului și, astfel, prezintă un număr de documente, face istorie pură, copiază articole din presa timpului, rezumă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
pas de căsătoria cu doctorul Spurcaciu, preferat pentru sentimentul de stabilitate pe care îl inspira. Logodna s-a stricat din cauza intrigii celuilalt concurent, Adrian Popescu (el mărturisește a fi avut legături intime cu Luchi), scuzat în intervenția lui neloială de pasiunea pe care o are pentru fată. Conflictul este pe cale de a se aplana, cei doi o frecventează din nou pe Luchi și caută, separat, să îi obțină deciziunea. Medicinista se simte fericită în compania acestor bărbați inteligenți și evită să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
nu este însă dată de manifestarea politicului în existența individului, tema privilegiată nu e puterea. P. scrie, în esență, istoria unui sentiment (iubirea) și îi analizează degradarea progresivă până ce iubirea coboară aproape de abjecție. Destinele personajelor sunt luate de valul unei pasiuni obscure, demențiale și duse spre limita de jos a existenței lor (limita insuportabilului). Luciditatea mărește forța pasiunii, dar nu o apără de suferință și cădere. Cel mai iubit dintre pământeni este un roman de dragoste și un roman despre mitul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
în esență, istoria unui sentiment (iubirea) și îi analizează degradarea progresivă până ce iubirea coboară aproape de abjecție. Destinele personajelor sunt luate de valul unei pasiuni obscure, demențiale și duse spre limita de jos a existenței lor (limita insuportabilului). Luciditatea mărește forța pasiunii, dar nu o apără de suferință și cădere. Cel mai iubit dintre pământeni este un roman de dragoste și un roman despre mitul fericirii. Fericirea prin iubire, cum zice naratorul (eroul) la sfârșit, parafrazându-l pe Sfântul Pavel: „dacă dragoste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
este ambiția romancierului. Ambiție veche în literatură. Balzac nu gândea altfel când studia viața unui sentiment în raport cu banii și puterea. Stendhal vede în iubire un mod de a fi, orgoliul este motorul care pune în mișcare, în cărțile lui, marile pasiuni. Și orgoliul duce deseori spre moarte. Dostoievski a dovedit că iubirea poate fi o poartă ce dă spre infernul uman. Există un sublim în abjecție, există totdeauna puțină abjecție în sublimul pasiunilor. De ce cad atât de jos unele suflete, de ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
care pune în mișcare, în cărțile lui, marile pasiuni. Și orgoliul duce deseori spre moarte. Dostoievski a dovedit că iubirea poate fi o poartă ce dă spre infernul uman. Există un sublim în abjecție, există totdeauna puțină abjecție în sublimul pasiunilor. De ce cad atât de jos unele suflete, de ce sentimentele cele mai curate coboară, cu trufie, în subteran? - se întreabă el. Roman total (prin premise, formulă epică și deschidere socială și spirituală), vast, arborescent și, prin realismul fundamental, profund, ieșit dintr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
și transparent pentru că întreagă ta valoare stă în conținut. Îți mulțumesc că taci.Uneori tăcerea e cel mai prețios răspuns. Tăcerea ta m-a ajutat să mă identific în libertate,să fac primii pași spre identificarea totală,adunând în suflet pasiune,conștiința și adevăr.
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Rudaru Elena –Iuliana, Bota Claudia () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2010]
-
funcția semiozică a descrierilor, asumîndu-și subiectivitatea actului descriptor și subliniind importanța textualității descrierilor: Chiar dacă (în cartea noastră) se găsesc multe obiecte, descrise cu minuțiozitate, există mai întîi de toate și întotdeauna, privirea care le vede, gîndirea care le transmite și pasiunea care le deformează. Obiectele romanelor noastre nu există niciodată în afara percepțiilor umane reale sau imaginare, așa cum, în mintea noastră, ele ne preocupă în orice moment [...]. Altădată, descrierea servea la aranjarea în linii mari a unui decor [...], acum ea nu mai
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]