16,167 matches
-
și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1964). În 1968, 1970 și în 1980 beneficiază de burse de studii în Statele Unite ale Americii, la San Paul University, Iowa, și la Columbia University. Lucrează la început ca asistent la Institutul Pedagogic din Oradea, apoi ca redactor la „Contemporanul” și „România literară” (1968- 1969), „Magazin” (1971). În 1971 și 1972 este redactor-șef la „Tribuna școlii”. Ulterior, devine redactor la „Luceafărul”, de unde va fi îndepărtat în ultimii ani dinainte de 1989, ca disident
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
1945. MALLARMÉ, Stéphane, Correspondance, Gallimard, Paris, 1995. MARTINET, André, Elemente de lingvistică generală, Editura Științifică, București, 1970. MERLEAU-PONTY, Maurice, Phénoménologie de la perception, Gallimard, Paris, 1945. MICLĂU, Paul, Le signe linguistique, Klincksieck, Paris, 1970. MICLĂU, Paul, Signes poétiques, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983. MICLĂU, Paul, Le poème moderne, Editura Universității din București, București, 2001. MOLES, Abraham, Théorie de l'Information et Perception Esthétique, Flammarion, Paris, 1958. MOUNIN, Georges, Poésie et société, P.U.F., Paris, 1962. POPESCU, Iulian, De la théorie du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
modèle sémiotique deviennent une véritable mode et obligation du moment. " 1101 V. André Martinet, Elemente de lingvistică generală, Editura Științifică, București, 1970 ; Tzvetan Todorov, Poetica. Gramatică Decameronului, Editura Univers, București, 1975. 1102 V. Paul Miclău, Signes poétiques, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983. Selon Marină Mureșanu Ionescu, cet ouvrage était déjà annoncé par son activité de linguiste, pédagogue et traducteur de poésie : " Par ailleurs, le livre est aussi un bilan personnel de l'auteur, qui se relève ici dans leș trois
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
anuale a F.M.V. Iași, 1993; Pellegrini N. - Tecnica delle autopsie. UTET, Torino, 1987; Savill J. și colab. - Nature Review Immunology, 2, 12, 965- 975, 2002; Scripcaru Gh. - Patologie Medico-Legală, Xeros, IMF Iași, 1988; Scripcaru Gh. - Medicină Legală, Ed. Didactica și Pedagogica, București, 1993; Scripcaru Gh., Terbacea M. -Medicină Legală, Xeros, Ed. Didactica și Pedagogica, București, 1970; Slauson O.D., Cooper B.J. - Mecanismes of diseases, 3rd ed., Mosby Inc. Missouri, SUA, 2002; Teodoro J.G., Branton P.E. - Journal of Virology, 71, 3, 1739-1746
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Savill J. și colab. - Nature Review Immunology, 2, 12, 965- 975, 2002; Scripcaru Gh. - Patologie Medico-Legală, Xeros, IMF Iași, 1988; Scripcaru Gh. - Medicină Legală, Ed. Didactica și Pedagogica, București, 1993; Scripcaru Gh., Terbacea M. -Medicină Legală, Xeros, Ed. Didactica și Pedagogica, București, 1970; Slauson O.D., Cooper B.J. - Mecanismes of diseases, 3rd ed., Mosby Inc. Missouri, SUA, 2002; Teodoro J.G., Branton P.E. - Journal of Virology, 71, 3, 1739-1746, 1997; Tizard J.R. - Veterinary Immunology. An Introduction. VII ed., Elsevier, SUA, 2004; Vasilakos
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tot așa cum teoriile marginaliste au evidențiat aspectele individual subiective ale comportamentului. Modelul raționalității, aplicat direct comportamentului economic, capătă o formă particulară. „Omul economic” - concept și model de analiză introduse de Pantaleone<footnote Buzărnescu, Ștefan, Istoria doctrinelor sociologice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995, p. 20. footnote> este prezent în teoria economică a lui Adam Smith (1723-1790), care, socotind mecanismele pieței ca bază a dimensiunii economice (mâna invizibilă a pieței), a formulat principiul laissez-faire-ului. Conform acestei viziuni, în modul de a-și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
, Grigore (26.I.1940, Șigău, j. Cluj), prozator. Este fiul Mariei (n. Todean) și al lui Todor Zanc, țărani. Urmează școala primară în satul natal, își continuă învățătura la Dej (1950-1956) și la Liceul Pedagogic din Cluj (1960-1961), iar între 1964 și 1969 este student al Facultății de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Obține titlul de doctor în filosofie cu teza Politicul în concepția lui Petre Andrei (1981). Un timp a fost învățător în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
j. Mehedinți), istoric literar și editor. Este fiul Elenei (n. Tipan) și al lui Iancu Nedelcea, grefier. Învață mai întâi în satul natal, frecventează cursurile Liceului „Traian” din Turnu Severin (1959-1963), iar la București face studii de biblioteconomie în cadrul Institutului Pedagogic (1964-1967), apoi urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității (1967-1971), unde își susține, în 1983, teza de doctorat Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche. Lucrează la Arhivele Statului (Filiala Dolj), funcționează ca bibliotecar la Biblioteca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
a istoriografiei, a teoriei economice. Evident, istoricul literar nu se poate transforma automat într-un bun cunoscător al istoriei tuturor acestor discipline. El devine pur și simplu un compilator, un intrus .conștient de propria lui incompetență. Din punct de vedere pedagogic, studierea în mod izolat a unor "cărți mari" poate fi foarte recomandabilă. Trebuie să fim cu toții de acord că este bine ca cercetătorii - și mai ales cei începători - să citească cărți mari sau cel puțin cărți bune mai degrabă decât
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Goethe, a căror faimă s-a răspândit în întreaga lume și durează de mult timp. Acest termen a ajuns astfel să fie sinonim și cu acela de "capodopere", cu o culegere de lucrări literare care are o justificare critică și pedagogică, dar cu greu 1-ar putea satisface pe cercetătorul care mu se poate mărgini la marile piscuri, dacă vrea să înțeleagă întregul șir de munți sau, lăsând la o parte metafora, dacă vrea să înțeleagă întreaga istorie si evoluție a
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de Litere (1946-1949) și ale Facultății de Drept (întrerupte în 1948). Funcționează un an (1949-1950) la Horezu ca profesor de limba și literatura română, apoi ca redactor la Editura Politică (și profesor la licee bucureștene), redactor la Editura Didactică și Pedagogică (1958-1966), expert și secretar al Comisiei de Științe Sociale și Umane la Centrul Național al Cercetării Științifice (din 1966). Între 1971 și 1996 a fost secretar general al Societății de Științe Filologice din România. Înființează, sub patronajul Societății, revista „Limbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
medie în satul natal (1942-1952) și lucrează, după absolvirea în 1953 a unor „cursuri de vară” la Institutul Școlilor din Cernăuți, ca „învățător de matematică” la școala din Frosna. În 1954 intră la Facultatea de Istorie și Filologie a Institutului Pedagogic din Chișinău, pe care o va termina în 1959. Devine redactor la cotidianul „Tinerimea Moldovei”, un timp este șomer, apoi pleacă „la pământurile de țelină” din Kazahstan, ca reporter al aceluiași ziar, care acum apărea în limba rusă. Între 1965
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
o incertă medievalitate fără un cadru de referință precis, încât chiar și armura pe care o poartă regele este rezultatul imaginației pictorului. "Rezultatul este un lucru extraordinar -, un ciudat, organic, proto-art nouveau [...]92. Tabloul lui Burne-Jones se refuză unei demers pedagogic, unei moralități, pictorul preferând chipurile litificate, aproape inexpresive, sau a căror expresivitate este redusă la minim. Toate aceste chipuri au în comun o enigmatică tristețe colorată de reflexivitate, de meditație, de un rapel către propria interioritate, refuzând orice contingență. Pictorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care le identifică Virgil Nemoianu în Îmblânzirea romantismului, un romantism Biedermeier și un Romantism înalt (High Romanticism). Ion Negoițescu trasa un scenariu interesant, dimensiunea plutonică era îmbânzită, temperată de spiritul cartezian, clasicizant al lui Titu Maiorescu interesat de caracterul pedagogic, socializant, tranzitiv al imagologiei eminesciene, de îmblânzirea unui High Romanticism în care devenea sesizabilă individualizarea radicală a expresiei poetice cu un rapel vertiginos și primejdios către propria interioritate incandescentă. În Visul Chimeric, pe filiera durandiană a antropologiei imaginarului, coroborată cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Brătianu, I.C., 1853, „Naționalitatea”, Republica Română (Bruxelles), nr. 2. Cernea, M., 1991, Putting People First: Sociological Variables in Rural Development, Oxford University Press, Washington. Constantinescu-Galiceni, V.; Ungureanu, Ion, 1983, Teorii sociologice contemporane, Editura Didactică și Pedagogică, București.. Costea, Ș.; Larionescu, M.; Tănăsescu, F., 1996, Agricultura românească. O perspectivă istoric-sociologică, Editura Ararat, București. Dahrendorf, Ralf, 1996, Conflictul cultural modern, Editura Humanitas, București. Dobrogeanu-Gherea, C., 1910, Neoiobăgia. Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare, Editura Socec, București. Drăghicescu, D.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Democratic Legitimacy in Post-communist Societies (pp. 13-56), T-Twins Publishing House, Budapesta. Mihuț, Liliana, 1999, „Politica socială a țărilor Europei Centrale și de Est în anii ’90”, în Liliana Mihuț, Bruno Lauritzen, Modele de politici sociale (pp. 235-278), Editura Didiactică și Pedagogică, București. Mullard, Maurice; Spicker, Paul, 1998, Social Policy in a Changing Society, Routledge, London, New York. Nielsen, Klaus, 1996, „Eastern Europe Systems in Comparative Perspective”, în Bent Greve (coord.), Comparative Welfare Systems: The Scandinavian Model in a Period of Change (pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din instituții s-a îmbunătățit în ceea ce privește condițiile materiale, dar a continuat să se mențină forma de organizare improprie moștenită. În plus, instituțiile arătau mai degrabă ca niște spitale (medicalizarea instituțiilor), ca niște internate de tip cămine școlare (cu activități exclusiv pedagogice) sau chiar cazarme (unde predomina izolarea și lipsa de comunicare socială). Inexistența asistenților sociali a fost o cauză a distanțări instituțiilor pentru copii de viața lor socială reală, cotidiană. Copiii din instituții au fost afectați de izolarea cronică față de comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
supremației culturale a claselor dominante și a stratificării sociale existente. Educația este, în fapt, un joc de putere. Pentru a înțelege teza reproducției sociale, este necesar să expunem semnificația pe care Bourdieu o atribuie educației formale. Pentru el, „orice acțiune pedagogică (A.P.) este în mod obiectiv o violență simbolică, impunere printr-o putere arbitrară a unui arbitrariu cultural” (Bourdieu, 1974, p. 202). Principala funcție a sistemului formal de educație ar fi accea de a impune arbitrariul cultural al grupurilor sau claselor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eficiente de desegregare depășesc cadrul educației și se manifestă pentru societate ca un întreg într-un plus de coeziune și solidaritate socială, ca premisă esențială a dezvoltării sociale. Bibliografie selectivă Bernstein, B., 1978, Studii de sociologia educației, Editura Didactică și Pedagogică, București. Boudon, R., 2001, „Les causes de l’inegalité de chances scolaires”, în R. Boudon, N., Bulle, M., Cherkaoui (coord.), Ecole et société. Les paradoxes de la democratie, PUF, Paris. Bourdieu, J.; Passeron, J.C., 1977, „Învățământ și reproducție socială”, în Fred
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de chances scolaires”, în R. Boudon, N., Bulle, M., Cherkaoui (coord.), Ecole et société. Les paradoxes de la democratie, PUF, Paris. Bourdieu, J.; Passeron, J.C., 1977, „Învățământ și reproducție socială”, în Fred Mahler (coord.), Sociologia educației și învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București. Bourdieu, P., 1974, „The school as a conservative force: Scholastic and cultural inequalities”, în J. Eggleston (coord.), Contemporary research in the sociology of education, Methuen, Londra. Bowles, S.; Gintis, H., 1976, Schooling in Capitalist America: Education Reform and The
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu probleme majore pe piața muncii. Politicile de reducere a abandonului școlar includ măsuri privind: adaptarea curriculumului la condițiile sociale și la necesitățile din societate; traininguri destinate profesorilor, privind sărăcia și excluziunea socială, precum și educația interculturală și dezvoltarea unei metodologii pedagogice flexibile și adaptate situațiilor; resurse suplimentare pentru școlile din comunități/zone defavorizate sau care sunt frecventate de un număr mare de elevi din familii defavorizate; servicii sociale, educaționale și psihologice mai bune, concentrate asupra asigurării bunăstării elevului; o pregătire școlară
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În cele din urmă, last but not least, am ajuns la disciplinele care se ocupă de educația ca atare, de educația ca educație, deci nu de condițiile și premisele individuale, sociale, culturale, economice etc. ale educației, iar acestea sînt disciplinele pedagogice. Această diversitate de perspective disciplinare și teoretice determină o diversitate la fel de mare a cercetărilor din domeniul educației. Din acest motiv, de altfel, specialiștii disting între „cercetarea educației” în sens larg și, în sens mai restrîns, „cercetarea pedagogică”. În mod similar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
acestea sînt disciplinele pedagogice. Această diversitate de perspective disciplinare și teoretice determină o diversitate la fel de mare a cercetărilor din domeniul educației. Din acest motiv, de altfel, specialiștii disting între „cercetarea educației” în sens larg și, în sens mai restrîns, „cercetarea pedagogică”. În mod similar, se practică și distincția între „metodologia cercetării educației” (indiferent de disciplina/perspectiva adoptată) și „metodologia cercetării pedagogice” (cînd perspectiva este explicit strict pedagogică). Trebuie să precizăm însă că nu întotdeauna aceste distincții sînt și efective, nu pur
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
educației. Din acest motiv, de altfel, specialiștii disting între „cercetarea educației” în sens larg și, în sens mai restrîns, „cercetarea pedagogică”. În mod similar, se practică și distincția între „metodologia cercetării educației” (indiferent de disciplina/perspectiva adoptată) și „metodologia cercetării pedagogice” (cînd perspectiva este explicit strict pedagogică). Trebuie să precizăm însă că nu întotdeauna aceste distincții sînt și efective, nu pur și simplu didactice și epistemologice. În realitatea cercetării, foarte puține investigații sînt strict pedagogice, de foarte puține ori apelăm la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
specialiștii disting între „cercetarea educației” în sens larg și, în sens mai restrîns, „cercetarea pedagogică”. În mod similar, se practică și distincția între „metodologia cercetării educației” (indiferent de disciplina/perspectiva adoptată) și „metodologia cercetării pedagogice” (cînd perspectiva este explicit strict pedagogică). Trebuie să precizăm însă că nu întotdeauna aceste distincții sînt și efective, nu pur și simplu didactice și epistemologice. În realitatea cercetării, foarte puține investigații sînt strict pedagogice, de foarte puține ori apelăm la o perspectivă și la o metodologie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]