15,886 matches
-
Washington. Președintele român credea în talentul lui diplomatic. El voia să se asigure că propunerile oficiale pe care Carter le făcuse, recent, țărilor est-europene, nu însemnau căderea României în dizgrație. Voia să-l asigure pe Carter că și el este preocupat de drepturile omului și că împreună ar putea lărgi relațiile bilaterale. În sfîrșit, dorea să discute cu liderii companiilor comerciale, mai ales cu cei din domeniile tehnologiei energetice și petrochimiei despre noi obiective comerciale comune. Ceaușescu voia, de asemenea, să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ungaria"1939. Înainte de a pleca din Washington, Ceaușescu s-a întîlnit cu cîțiva membri ai Comitetului pentru Relații Externe al Camerei Reprezentanților. Cu ocazia unui schimb de replici, el a spus: "Nu știu de ce pe unii maghiari din SUA îi preocupă probleme pentru care cetățenii de naționalitate maghiară din România nu-și fac griji". În România nu exista "nici o discriminare"1940. În următoarele trei zile, Ceaușescu a cutreierat Statele Unite pentru a se întîlni cu lideri din industrie și comerț. El a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Trifa, cu ajutorul probelor trimise de guvernul român. Pentru a se asigura că procedurile aveau să se desfășoare într-un ritm alert, Holtzman l-a pus pe președintele Carter la curent cu trecutul lui Trifa 2022. Ea a prevăzut că, fiind preocupat de drepturile omului, președintele avea să înlesnească procedurile legale. Pe 28 octombrie 1980, Departamentul de Justiție a declanșat procedurile de deportare a lui Trifa 2023. Formalitățile s-au întins destul de mult și în 1982. În cele din urmă, Trifa a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prevedea instituirea unui nou mecanism economic, nu fusese realizată. Noul sistem încuraja întreprinderile să-și asume o mai mare responsabilitate privind producția și să devină profitabile. Beneficiile aveau să fie împărțite între muncitori și conducerea fabricilor. Oamenii erau, însă, mai preocupați de profituri decît de productivitate 2060. Ceaușescu a remarcat, totuși, că o parte din problemele economice ale României sînt influențate de unele evenimente internaționale, mai cu seamă de mărirea dobînzilor și "creșterea continuă a prețului petrolului". Președintele român a insistat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a vorbit lui Ceaușescu și despre alte probleme decît cele legate de evrei, în special despre persecuțiile suferite de grupările neoprotestante. Bucureștiul arestase 11 evangheliști fundamentaliști pentru distribuirea de biblii în România. Deși Ceaușescu îi amnistiase în timpul verii, Spitzer era preocupat, în primul rînd, de arestarea lor. Președintele român a explicat că fuseseră arestați pentru "infracțiuni economice". Vînzînd biblii pentru profitul lor propriu, aceștia subminau eforturile organizațiilor religioase legitime, a căror existență depindea de vînzarea bibliilor 2192. La cîteva zile după
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
delegații americani și cei români s-au întrunit la București, la cea de-a Unsprezecea Sesiune a Consiliului Economic Româno-American. Deși era alcătuită în principal din reprezentanți ai unor companii comerciale, delegația americană l-a îndemnat pe Ceaușescu să se preocupe mai mult de interesele Washingtonului cu privire la drepturile omului. În cuvîntul de deschidere către Consiliu, președintele român a ignorat, însă, această problemă și i-a îndemnat pe reprezentanți să găsească noi modalități de dezvoltare a comerțului. El spera ca, în viitorul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
milioane de dolari, majoritatea aveau să fie supuse unor taxe ceva mai mari decît dacă ar fi beneficiat de Clauză, fără a-și pierde competitivitatea pe piață 2419. Cît despre motivele ce stăteau la baza hotărîrii președintelui, acesta ori era preocupat în mod sincer de drepturile omului ori voia să arunce un os Congresului, ca să-i închidă gura. Indiferent care ar fi fost motivul, efectul era același. Congresmenii care se opuneau Clauzei pentru România vedeau în hotărîrea președintelui un semn al
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în care respectă drepturile omului. Și guvernul de la Varșovia îi grațiase pe prizonierii politici în septembrie 1986 și la trei luni după aceea i-a inclus pe trei foști membri ai Solidarității într-un grup consultativ al guvernului 2420. Congresmenii preocupați de drepturile omului luau măsura lui Reagan drept o răsplată adusă Poloniei pentru liberalizarea ei politică. Congresul și drepturile omului în România Nerăbdători să profite de ceea ce părea a fi noul mod de gîndire al Casei Albe, congresmenii Smith, Hall
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca pe un indiciu al respectării drepturilor omului într-o anumită țară înseamnă o denaturare a amendamentului Jackson-Vanik". "Drepturile omului sînt indivizibile... Voi veți vorbi în continuare despre cifrele de emigrare, iar noi, despre drepturile omului în general. Acestea ne preocupă"2476. Deși nu făcea parte din comisie, Frank Wolf a profitat de prietenia lui cu Tom Lantos, pentru a lua parte la examinare. El nu a atacat-o pe Ridgway cu aceeași malițiozitate ca în cazul interogării lui Schifter. Wolf
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la mâna stângă, pentru a stimula circulația vindecătoare în zona ochiului stâng. Punctele reflexe care ajută la îmbunătățirea vederiitc "Punctele reflexe care ajut\ la `mbun\t\]irea vederii" Vederea este unul din cele mai importante aspecte care trebuie să ne preocupe când vine vorba de sănătatea noastră. Stimularea reflexogenă, exercițiile, alimentația echilibrată și bogată în vitamine joacă un rol important în păstrarea în bună stare a acuității vizuale, pentru a ne bucura de o imagine cât mai clară a lumii frumoase
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
nu aveam nimic la mine, i-am pus cârlige de rufe la capătul tuturor degetelor. I-am aplicat pe piept și pe spate tradiționalele cataplasme cu ceapă și apoi i-am masat zona din jurul primelor degete de la picioare. M-am preocupat mai ales de zona glandei pituitare, aflată chiar în vârful degetului mare de la picior și în buricul degetului mare de la mână. Nu i-am stimulat nici un alt reflex, pentru că organismul ei încerca și așa să elimine destule toxine. În mai
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
50). Până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, prin lucrările de mare calibru intelectual elaborate de Dimitrie Cantemir, ideea romanității originare și a unității etnice a moldovenilor, muntenilor și ardelenilor pare să se fi impus în rândul puținilor cărturari preocupați de asemenea afaceri ezoterice cu idei istorice. Ar fi mai mult decât hazardat să extrapolăm identitatea etnică articulată în conștiința cărturarilor la nivelul maselor de iobagi analfabeți și cu certitudine ignoranți complet față de chestiuni intelectuale, copleșiti cum erau de corvoada
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
credința în posibilitatea de eternizare a României prin creație culturală, Eliade definește naționalismul autohton nu doar prin "marea iubire pentru morții și pămîntul nostru", ci mai ales prin "setea de eternitate a României" (Eliade, 1990, II, p. 127). Eliade este preocupat să distingă net între eternitatea individuală, cucerită sau cerșită de către persoane ca ființe solitare în fața Istoriei și a lui Dumnezeu, și "eternitatea colectivă, a neamului întreg", prin care întreaga comunitate de dragoste și destin a neamului pășește "peste și dincolo de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
5. La școală am învățat să contribui la rezolvarea problemelor comunității (societății) (codat "implicare comunitară"). 6. La școală am învățat despre importanța participării la vot la alegerile locale și naționale (codat "participare electorală"). 7. La școală am învățat să fiu preocupat de ceea ce se întâmplă în alte țări (codat "preocupare internațională"). Figura 14. Calitățile "bunului cetățean", N=5.861 Sursa: Baza de date "Implicarea civică și politică a tinerilor" (Fundația pentru o Societate Deschisă, 2010). Elevii au fost rugați să încercuiască
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unicității sale intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas, care a reacționat dur în paginile ziarului Die Zeit împotriva a ceea ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas, care a reacționat dur în paginile ziarului Die Zeit împotriva a ceea ce a considerat a fi o tentativă conservatoristă de înălbire a trecutului nazist cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Învățarea, componentă a procesului didactic Problema învățării sub aspectul ei cel mai general, respectiv acela de dobândire de către ființa vie a experimentelor proprii de comportare bazată pe formarea legăturilor condiționate și apoi organizarea unor anumite reacții în raport cu caracterul stimulului, a preocupat de-a lungul timpului atât specialiștii din domeniile psihologiei și pedagogiei dar în aceeași măsură și pe biologi, fiziologi, sociologi și ciberneticieni. Literatura de specialitate din domeniul psihologiei și pedagogiei moderne oferă celor interesați o paletă largă de definiții și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dirijat și desfășurat în școală adresându-se tinerei generații, psihologia reliefează legitățile generale ale învățării ca manifestare psiho-comportamentală cât și pe cele particulare, și consideră procesul educațional permanent, ca și procesul de învățare teoretică și practică. Cei mai mulți dintre autorii studiați, preocupați de problema învățării, cu diferitele ei tipuri, sunt unanimi în a considera învățarea ca dobândirea de către individ a unor forme noi de comportare, ca urmare a repetării situațiilor sau a exersării. În accepțiunea acestora, învățarea este un fenomen comun atât
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
p. 208) se precizează că această funcție o pot avea - pe lângă adjective, substantive și verbe la gerunziu și pronumele (exemplu: Te văd altul) sau numeralele (exemplu: Plecat-am doi din Iași). Fără a propune vreo nouă denumire, V. Hodiș se preocupă de regentul elementului predicativ suplimentar și părțile de vorbire prin care această parte de propoziție se exprimă. Astfel - arată V. Hodiș numele, unul din cei doi termeni pe care îi determină elementul predicativ suplimentar, poate îndeplini nu numai funcția de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
frumos (de cum fusese...) (G. Catană, Povești populare din Banat, p. 69) În exemplul de mai sus, propoziția de cum fusese este o indirectă; ar putea fi și comparativă: ... și-l lăpădă tot așa de frumos cum fusese înainte. b) Atributiva predicativă Preocupându-se de această funcție sintactică la nivelul frazei, Gh. N. Dragomirescu ia în discuție o comunicare în care apare „prolepsa” (,,procatalepsa”), aceasta constând în limba greacă în anticiparea subiectului unei subordonate sub formă de complement direct în principală. Construcția respectivă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
o diferențiere graduală: nume predicativ de gradul I, II sau III” (art. cit., p. 238). Așadar, după D. D. Drașoveanu partea de propoziție la care ne referim aici trebuie numită nume predicativ de gradul III. III.9 Elementul predicativ necesar Preocupându-se de verbul determinat de elementul predicativ suplimentar, D. Crașoveanu se oprește în mod special la verbele „cu sens lexical mai slab” (art. cit., p. 229) ca a rămâne, a se arăta, a sta, a părea etc. În comunicări de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și desene spune deja multe despre un sculptor care vrea să fie complex. Știu că stăpiniți foarte bine tehnica lemnului, căreia i-ați pus în valoare noi resurse expresive, cea a ipsosului, a pietrei, a sudurii metalelor. Ce altceva vă preocupă în momentul de față? Continui să lucrez în piatră, lemn, granit. De cînd m-am întors din Japonia, unde am lucrat numai în granit, pot spune chiar că, datorită experienței și a uneltelor avute la îndemână, acesta a devenit un
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
cînd m-am întors din Japonia, unde am lucrat numai în granit, pot spune chiar că, datorită experienței și a uneltelor avute la îndemână, acesta a devenit un material docil ca toate celelalte. În momentul de față sunt însă foarte preocupat de o nouă tehnică, de un nou material - inoxul. Am expus deja în Grecia două lucrări, una de 2 metri, alta ceva mai mică, dar îmi dau scama că încă sunt în faza descoperirii unei meserii care mă fascinează... 20
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
contestă propriul trecut, ca și cum ar fi fost sloboziți din cer. Pe ce teren s-au născut? Nu s-au format într-o școală? Într-o facultate? Dincolo de aceste fenomene, ce țin de prezența unor persoane izolate, sunt oameni care se preocupă. Vedeți, de zeci de ani, mai ales după anii ´70, noi avem, de la lucrări de licență până la lucrări de doctorat, teme care privesc cultura românească, filosofia românească. Nume precum Maiorescu, Blaga, Rădulescu-Motru, Vianu, Ralea etc. au atras studenții și doctoranzii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ale spiritului românesc. În timp, am ajuns, firește, la esențe, o primă tentativă datând de acum 15 ani, când, la Podul Înalt, actorii Naționalului ieșean au dat viața evocării mele dedicate lui Ștefan cel Mare. Figura ilustrului voievod m-a preocupat dintru început, simțind că îmi este foarte aproape, că nu ne poate desparte nimic. Alături de aceasta încercare au mai fost și altele, însă îmi ieșeau prea poetice și am renunțat la ele. Cât îl privește pe Eminescu, ideea m-a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]