19,447 matches
-
cu arhitectul: "Inginerul, inspirat de legea economiei și condus de calcul, ne pune în acord cu legile universului. El caută armonia. Arhitectul, prin potrivirea formelor, realizează o ordine care este o pură creație a spiritului; prin forme, el afectează puternic simțurile, provoacă emoții plastice; prin raporturile pe care le creează, deșteaptă rezonanțe profunde, dă măsura unei ordini pe care o simțim în acord cu aceea a lumii, determină mișcări variate ale spiritului și inimii; atunci resimțim frumusețea"137. Această transparență susținea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de cercetare în științele sociale, Ronald McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua epocă a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă socială, Pierre Ronsavallon • Simțul practice, Pierre Bourdieu • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociology of Law. Studies and Research, Doina Balahur • Sociologia educației, Dumitru Popovici • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime • Sociologie generală, Mircea Agabrian • The Raping
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mortalității infantile și juvenile, ajung treptat în grupa a treia de vârstă și, pe de altă parte, începe să crească de o manieră semnificativă speranța de viață la vârstele înalte. Acest din urmă efect apare destul de târziu, în ciuda a ceea ce simțul comun poate percepe: o bună parte a traseului tranziției mortalității este parcurs pe baza reducerii intensității fenomenului la vârstele mici și mijlocii (deosebit de puternic atinse în populațiile premoderne de bolile microbiene), adică fără să se producă o prelungire a vieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
atunci rezistența la schimbare nu se mai manifestă, deoarece nu mai are în contra a ce să se formeze. Experimentele realizate de către Kurt Lewin pentru investigarea unor teme dintre cele mai diverse - obiceiurile alimentare, producția industrială, criminalitatea, prejudecățile - au demonstrat, contrar simțului comun, că este mai simplu să schimbi indivizi constituiți în grupuri decât indivizii luați separat. Atunci când avem de-a face cu persoane care nu sunt încadrate într-un grup, ar fi nevoie de un efort imens pentru a le schimba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
știți și voi. Sunt ca niște prieteni buni. Mereu acolo! Nu am mai avut timp! Scrisoarea 31 Am să-ți povestesc despre expresia poco-poco. E un balet! Un ritual al ofertei, refuzului politicos și al accep tării jenate. Bunul (lor) simț îi obligă să întrebe: — Vrei ciocolată? — Nu! — Hai, servește! Nu, mulțumesc! Măcar un pic! — Mulțumesc, puțin-puțin! Nimeni nu era convins. Cel care oferea nu o făcea cu tra gere de inimă, cel care primea o făcea cu jenă. Un deget
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
foarte imprecis! O vorbă bună sau doar un bip te pot bucura nespus, iar o privire rea a celor din jur sau o simplă neatenție din partea celor de acasă te dărâmă. Suntem oglinzi ridicate la puterea 1 000, pentru că toate simțurile sunt mai ascuțite și toată sensibilitatea e la pândă. Așteptăm să fim loviți din orice direcție, pentru că nu există siguranță. Nici pământul pe care calci nu e al tău, ce siguranță poți avea? Nu avem temelie aici, cărămizile au rămas
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
poate fi de prost-crescut Saint-Simon! ĂDar nu mai mult decât Viața, căreia îi este, dacă putem îndrăzni să spunem așa, replica literară. Nici o ab stracție la el, nici un stigmat clasic; situându-se exact la nivelul imediatului, el este spiritual cu simțurile și, dacă este adesea nedrept, nu este fals niciodată. Toate celelalte portrete, alături de ale sale, par niște scheme, niște compoziții stilizate, cărora le lipsesc vigoarea și veracitatea. Marele său atu: nu știa că are geniu, nu se considera nici măcar scriitor
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
culori; dar știe el ce anume admite? Dacă ajunge să nu tăgă du iesc, cu atât mai bine, dar asta nu e destul. Cum poți să te hotărăști între un început și o eternitate, între plin și vid? Nici unul dintre simțurile mele nu mă poate face să știu; ce poți să știi fără ele? Totuși, dacă nu cred ceea ce se cuvine să cred, sunt amenințată că voi fi de mii și mii de ori mai nefericită după moarte decât sunt acum
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a durat decât două săptă mâni. Semănau primejdios de mult: erau amândoi mult prea înstrăinați de propriile lor senzații. Plictisul, care-i rodea și pe unul, și pe celălalt, nu înflorește oare în hăul care se deschide între spirit și simțuri? Gata cu orice mișcare spontană, nici urmă de inconștiență. Prima care are de suferit este „dragostea“. Definiția pe care i-a dat-o Chamfort se potrivea bine unei epoci de „fantezie“ și de „epidermă“. Rivarol se lăuda că este în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
epidermă“. Rivarol se lăuda că este în stare, în paroxis mul unei anumite activități, să rezolve o problemă de geo metrie. Totul era cerebral la aceste spirite, până și orgas mul. Lucru însă și mai grav, o atare alienare a simțurilor, în loc să afec teze doar câțiva indivizi izolați, a devenit defi ciența și bles temul unei clase întregi, ajunsă la capătul puterilor și devenită găunoasă prin practicarea constantă a ironiei. Cine aspiră să se instaleze într-o realitate sau să opteze
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
anumită formă de efort; științele cele mai abstracte sunt singurele care o atrag, nu pentru că îi luminează spiritul, ci pentru că i-l exersează. Nu tinereții îi putem atribui defectele sale; ele nu sunt efectul unor pasiuni: sufletul îi este insensibil, simțurile îi sunt rareori afectate, nimic, din cât se pare, n-ar trebui s-o împiedice de la a reflecta; numai că aceasta este o mult prea lentă operație a spiritului. Reflecția implică facultatea de a-ți aminti și a prevedea, în timp ce
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
scurt, în misterele cele mai abstracte ale descoperirilor sale. Am stăruit cu încăpățânare în refuzul meu. Fizica nu m-a atras niciodată prea mult, pentru că simțeam că nu sunt destul de îndemânatic pentru a face cum trebuie experiențele, pentru că, în sfârșit, simțul meu interior mai mult mă îndepărta decât mă apropia de Marat. Curio zitatea, dorința de a învăța, de a cunoaște m-au îndemnat să îi caut compania; dorința de a-i fi de folos, pentru că mi se părea oprimat, m-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
l-am auzit adesea omagiind acțiuni care erau o amară critică a acțiunilor sale; conversația lui nu este niciodată nici imorală, nici profanatoare; îi prețuiește pe preoții buni, îi face plăcere să aprobe; în inima lui se află bunătate și simț al dreptății, doar că nu aplică la el ceea ce apreciază la alții; pe el s-a situat aparte, pentru el a hotărât într-alt chip. Este slab, rece și astăzi la fel de blazat de toate cât a fost dintotdeauna. Astfel încât caută
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
apreciază la alții; pe el s-a situat aparte, pentru el a hotărât într-alt chip. Este slab, rece și astăzi la fel de blazat de toate cât a fost dintotdeauna. Astfel încât caută ceva care să-l amuze, așa cum o gură cu simțul gustului atrofiat are nevoie de o hrană picantă. Gândurile serioase, aplicate la morală sau la senti mentele naturale, îi sunt penibile, călăuzindu-l către reflecțiuni de care se teme și, printr-o glumă, caută să scape de ceea ce simte. O
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
autorul lor într-o măsură mai mare. În privința aceasta îi lipsește o sinceritate pe care n-o ai și n-o poți avea decât atunci când trăiești mult cu tine însuți, când te sfătuiești cu tine, când te asculți și când simțul intim a devenit foarte viu grație faptului că îl exerciți și că te folosești de el. Are, ca să zic așa, toate facultățile orientate spre exterior, nu le întoarce înăuntrul său. Nu își vorbește, nu se ascultă, nu se întreabă nici
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
spovedesc: 1. preotului în ceea ce pri vește sufletul; 2. comisarului de poliție în ceea ce privește faptele; 3. vecinului și vecinei în ceea ce privește moravurile. Prima dintre aceste confesiuni sociale produce idolatria; a doua, servilismul; a treia, clevetirile și uneltirile. Toate trei îngustează inteligența, înjosesc simțul moral și falsifică viața socială. O bârfă eternă răscolește și transformă societatea; o delațiune constantă devine marele resort al politicii, iar confesionalul preotului, încununând acest edificiu, desăvârșește degradarea generală. Monseniorul Lacroix mă însoțește până la mine, unde mă aștepta un alt
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
urmare a aplicării unor prescripții morale dobândite în copilărie. 7. Lipsa de încredere în sine. 8. Nesiguranța și reîntoarcerea în trecut care explică evitarea schimbării prin căutarea securității afective din trecut. Alături de aceste forțe, Guskin (1971) adauga patru variabile individuale: simțul competenței și al vanității (teamă de eșec), autoritarism și dogmatism, senzația de amenințare și teamă, profețiile care se îndeplinesc de la sine, iar Rogers și Eichholtz (1964) identificau opt "reacții de refuz": refuzul din ignoranță, refuzul din capriciu, refuzul pentru menținerea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a unei echipe coezive, este unul laborios și de lungă durată, rezultatul final ar trebui să se înscrie în modelul echipei descris de L. Mullins (1993, p. 180) care caracterizează echipa prin opt indicatori de bază: * Credința în împărtășirea obiectivelor; * Simțul angajamentului față de grup; * Acceptarea valorilor și normelor grupului de către membri; Sentimentul încrederii și dependenței reciproce; * Participarea totală a membrilor și luarea deciziilor prin consens; * Fluxul liber al informației și comunicării; * Exprimarea deschisă a sentimentelor și dezacordurilor; * Rezolvarea conflictelor de către membri
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
documentele reformei educaționale. Din categoria strategiilor de automanagement al carierei mai putem aminti: 1. Autocunoașterea și autoevaluarea. Sunt puternic focalizate pe propria persoană, descriind valorile personale, motivațiile, scopurile sau propriile interese, ceea ce presupune o mare capacitate de reflecție și autoanaliză, simț critic, responsabilitate, realism în conturarea unei imagini obiective a personalității, cu punctele sale tari sau slabe. Punctul forte al acestei strategii pare a fi formarea imaginii de sine, element deosebit de relevant în gestionarea propriei ascensiuni profesionale. 2. Dezvoltarea propriilor abilități
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pentru o astfel de analiză, I. O. Pânișoară (2005, p. 206) evidențiază principalele caracteristici ale culturii organizaționale, pe care le consideră avantaje esențiale în cunoașterea și administrarea optimă a acesteia: * definește granițele organizaționale; * face organizația distinctă față de alte organizații; * conferă simțul identității și al solidarității printre angajați; * reunește oamenii pentru a coopera, generează implicare organizațională; * crește stabilitatea angajaților pe posturile lor prin însușirea valorilor organizației; * ajută la direcționarea individului în interiorul organizației; * rezolvă contradicții și paradoxuri care pot apărea în lipsa ei; * structurează
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
deși între acestea și responsabilitățile ce trebuie asumate nu s-a reușit stabilirea unei relații cauzale. Este vorba despre: caracteristici fizice (vârstă, talie, aparență fizică etc.), caracteristici sociale (poziția socială, mobilitatea liderilor), caracteristici legate de sarcină (motivație, nevoia de realizare, simțul responsabilității, inițiativa ș.a.) etc. Acceptate de unii, respinse de alții, aceste studii nu au reușit impunerea unor caracteristici universale ale liderilor-manageri, cu atât mai mult, cu cât diversificarea sectoarelor vieții sociale a determinat multiplicarea activităților umane și apariția unor noi
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pe "târguieli implicite" între manager și angajați. 6 Ne putem aminti astfel de celebra sintagmă "pantha rhei" (totul curge) a lui Heraclit din Efes, numit și filosoful devenirii, care a încercat să stabilească o posibilă legătură între schimbarea perceptibilă prin simțuri și principiul lucrurilor, imperceptibil. În opinia sa, principiul este însăși schimbarea, cu atât mai mult cu cât, într-o lume mobilă, schimbătoare și aflată în continuă prefacere, singurul adevăr etern este că nimic nu rămâne constant, permanent. Metamorfozele urmează anumite
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
măiestrie în toiul furtunii și i-a asigurat adăpostul într-un loc sigur, aici a primit ordinul de demitere din funcția de rector, începând cu data de 22 noiembrie 1944. Nu s-a formalizat de această ingratitudine și, cu același simț de răspundere, s-a străduit a readuce totul, într-un tren special obținut cu multă trudă și strecurat cu enorme sacrificii prin haosul postbelic, cu întârzieri de zile ale trenurilor de la un nod feroviar la altul, și prin furnicarul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
punctual la sediul Academiei, unde m-am întâlnit cu ceilalți doi premiați: un coleg de la Universitatea din Cluj și ... cine credeți? ... tânăra Zoe Ceaușescu ... din partea unităților științifice ale Bucureștiului. Spre surprinderea mea, am rămas plăcut impresionat de modestia și bunul simț nedisimulat al fiicei celor mai temute personalități din țară. Nu am fost și nu sunt materialist, dar nu mint că mi-a trecut totuși prin cap că, dată fiind această agreabilă prezență printre noi ... premiile ar putea să fie mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
lector inițiat, care e mai mult critic decât cititor. Textul e de fapt o provocare. E vorba, însă, de o provocare cu sânge rece, calculată, spre deosebire de revolta clocotitoare din Fluxul conștiinței. Mai toți autorii Desperado își doresc critici de bun simț, tradiționali, profunzi, mai degrabă tematiști decât deconstructiviști. Textul Desperado, deși provocator, nu a creat un discurs critic Desperado de care să se declare mulțumit. Relația cu lectorul Autorului Desperado îi place să creadă că lectorul e implicat în discurs. Toate
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]