16,077 matches
-
vastității hotarului și a absenței hotarului propriu. Vedem deci cum în esența oricărei hotărâri rezidă această ambiguitate a preluării în proiect. Căci orice hotărâre în privința a ceva sau a cuiva poate să se manifeste ca o cuprindere care îmbrățișează și sporește sau ca una care înghite anihilând. Ea poate acționa ca limită acceptată sau ca limită impusă; ea poate defini, spori și împlini sau poate mutila, uniformiza și desființa. De aceea, pentru că în orice hotărâre se joacă destinul de ființă al
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
proiect. Căci orice hotărâre în privința a ceva sau a cuiva poate să se manifeste ca o cuprindere care îmbrățișează și sporește sau ca una care înghite anihilând. Ea poate acționa ca limită acceptată sau ca limită impusă; ea poate defini, spori și împlini sau poate mutila, uniformiza și desființa. De aceea, pentru că în orice hotărâre se joacă destinul de ființă al cuiva, pentru că în joc sunt hotarele lucrurilor, ale mele sau ale celuilalt, orice hotărâre se naște în raza răspunderii și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
puțini cei care pot coborî până la acest temei pentru a răspunde provocării fricii. Căci frica are de partea ei cel mai puternic aliat: faptul de a fi. De aceea faptului de a fi trebuie să i se opună un grad sporit de ființă pentru a înfrânge frica. Libertatea este gradul sporit de ființă care face cu putință înfrângerea fricii. Cel care poate ajunge la condiționarea libertății ca formă supremă de necondiționare este eroul. Pentru că șantajul faptului de a fi nu mai
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
răspunde provocării fricii. Căci frica are de partea ei cel mai puternic aliat: faptul de a fi. De aceea faptului de a fi trebuie să i se opună un grad sporit de ființă pentru a înfrânge frica. Libertatea este gradul sporit de ființă care face cu putință înfrângerea fricii. Cel care poate ajunge la condiționarea libertății ca formă supremă de necondiționare este eroul. Pentru că șantajul faptului de a fi nu mai funcționează în cazul lui și pentru că frica își pierde astfel
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
un blocaj al trecerii, o maladie a pasajului: voi rămâne mereu dincoace, pe teritoriul unei cunoașteri incapabile să se mântuie în act. „Ce e de făcut?“ rămâne o simplă întrebare, o infinită cădere pe gânduri. În nehotărâre, întrebarea aceasta își sporește miza, și cu cât febrilitatea căutării răspunsului devine mai mare cu atât ea se înfundă mai adânc în spațiul purei ei interogativități. Căci răspunsul la această întrebare nu e un simplu răspuns înlăuntrul unui sistem de concepte; nu e un
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ei vor deveni liberi. Puterea este raportul de comandă-supunere care se instituie în sfera educării libertății. Ea reprezintă un scenariu inițiatic. Misterul supunerii, în jurul căruia gravitează puterea, nu se poate naște decât în virtutea recunoașterii că altcineva te poate conduce și spori pe drumul dobândirii libertății. Supunerea este prima formă a libertății, pentru că ea se naște din însăși recunoașterea premiselor ei. Libertatea care își ignoră posibilitatea propriului început - ca supunere - se anulează din capul locului ca libertate. Pentru a sfârși ca emancipare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cel mai supus se recunoaște drept cel mai neliber, și astfel drept cel ce dorește mai crâncen libertatea. Cel mai supus va fi și cel mai grabnic eliberat, pentru că, recunoscând cel mai mult autoritatea, el va fi cel mai mult sporit în libertatea lui. El este cel mai liber în supunerea sa, pentru că vede cel mai adânc în ea condiția deplină a eliberării sale. Dar dacă orice putere este putere în vederea eliberării înseamnă că prin însăși esența ei puterea se îndreaptă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
vede cel mai adânc în ea condiția deplină a eliberării sale. Dar dacă orice putere este putere în vederea eliberării înseamnă că prin însăși esența ei puterea se îndreaptă pas cu pas spre propria ei anulare. Ca „instanță sporitoare“ (auctoritas), ea sporește libertatea celui supus și se diminuează pe sine ca putere. Diferența dintre cel ce comandă, ca liber, și cel ce se supune în vederea propriei lui eliberări se șterge treptat și cei doi se desfac din cercul puterii și rămân, unul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nu poate avea loc decât în virtutea încrederii: sunt încredințat că delegarea hotărârii mele nu se întoarce împotriva libertății mele, ci, dimpotrivă, că această renunțare nu face decât să creeze cadrul în care libertatea mea, în toate celelalte privințe, va fi sporită. Eu și ceilalți asemenea mie ne delegăm hotărârea în privința noastră pentru a putea fi în cele din urmă mai liberi. Această concesionare a libertății nu se poate face decât într-o privință anume a vieții mele; ea reprezintă o concesionare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
acumulate depunerile de libertate ale generațiilor succesive, ea este mai liberă - și deci mai puternică - decât fiecare individ în parte. Prestigiul și autoritatea legii vin din gradul de libertate pe care ea îl închide în sine. Tocmai în virtutea gradului său sporit de libertate ea poate să educe și să devină sporitoare. Pentru că în ea este acumulată, prin transferuri succesive, libertatea multora și a tuturor, ea poate, la rândul ei, să transfere libertate. Hotărând în privința tuturor, fiind „cea mai liberă“, ea dă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de greșeli intenționate"202. Exista încă o coincidență ciudată. Majoritatea covîrșitoare a celor mai importanți istorici unguri revizioniști proveneau din teritorii pierdute în favoarea statelor succesoare, cu multe rude rămase acolo. Mulți arhivari au avut soarta aceasta, ceea ce făcea să le sporească amărăciunea. Oamenii aceștia au trăit multă vreme în sărăcie, ca refugiați. Ei nu alcătuiau numai o audiență receptivă, ci erau și suporteri ai unui revizionism total 203. Datorită devotamentului său față de România, reacția lui Iorga a asigurat faptul că pînă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe averile evreilor. Mult prea mulți birocrați îi sprijineau pe goga-cuziști. "Reexaminarea" a 800.000 de cetățenii ale evreilor însemna o muncă inutilă care favoriza corupția. Lăncierii, miliția partidului cuzist, care era alcătuită din o mie de membri, și-a sporit rîndurile în cîteva săptămîni la cîteva zeci de mii de duri înarmați. Un val scandalos și fără precedent de jaf, distrugeri turbate, șantaj și teroare a cuprins întreaga țară. Pe măsură ce excesele creșteau în intensitate, Iorga a primit o scrisoare în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ci națiuni sacre și civilizații originale!" "Pot oare națiunile și popoarele să fie distruse?" întreba el. "Națiunile sînt forme organice ale omenirii!" Imperialismul distruge națiunile mici. Iorga considera înființarea unui "Protectorat ceh" drept o ofensă, dar continua afirmînd că poți spori mărimea și trupul lui Behemoth, dar acesta nu va fi în stare să poarte încărcătura. În toamna lui 1939, Iorga a inaugurat în "Neamul românesc" un serial reluat de alte mari cotidiene intitulat Originile statelor mici. A inițiat și o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un „front” cultural propriu. Congresul pentru Libertatea Culturii (CLC) a fost fondat În iunie 1950 la Berlin. Conceput ca replică la Mișcarea pentru pace organizată de Moscova cu un an Înainte, Congresul a coincis cu Începutul războiului din Coreea, ceea ce sporea Însemnătatea gestului. Inaugurarea la Berlin - și nu la Paris - a fost premeditată: din start, Congresul intra În luptă culturală cu Sovietele. Congresul pentru Libertatea Culturii a fost fondat sub patronajul lui Bertrand Russell, Benedetto Croce, John Dewey, Karl Jaspers și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
țărilor europene. Prin simpla Înlăturare a impedimentelor ce stânjeneau comerțul internațional, guvernele din Vestul postbelic au reușit să depășească stagnarea din deceniile anterioare 1. Beneficiarul suprem a fost Germania de Vest, a cărei parte din exportul mondial de mărfuri a sporit de la 7,3% În 1950 la 19,3% doar zece ani mai târziu, redând economiei germane locul de frunte pe care-l ocupa În comerțul internațional Înainte de Marea Criză din 1929. În cei patruzeci și cinci de ani de după 1950
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au construit noi universități În zone „verzi”, la marginea orașelor de provincie: Colchester și Lancaster În Anglia, Aarhus În Danemarca. Când primul val post-secundar a sosit, noile universități, cu o arhitectură rece, erau măcar construite și pregătite să satisfacă cererea sporită de locuri pentru studenți - și de posturi pentru doctoranzii tot mai numeroși, care sperau la o catedră. În loc să deschidă aceste noi universități publicului larg, factorii de decizie din Învățământul britanic au decis să le integreze În vechiul sistem de elită
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erau conduse de la vârf fără a lua În seamă reacțiile angajaților. Managerii puteau să sancționeze, să umilească sau să concedieze personalul după dorință. Salariații nu se bucurau de respect, opiniile lor nu erau ascultate. Din ce În ce mai multe voci solicitau o inițiativă sporită din partea lucrătorilor, mai multă autonomie profesională, chiar autogestiune (self-management). Aceste probleme nu mai fuseseră pe agenda conflictelor de muncă În Europa de pe vremea Frontului Popular, În 1936. Sindicatele și partidele politice le scăpaseră din vedere, ocupate fiind cu revendicări tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Austria a fost constrânsă de opoziția internă să renunțe la energia nucleară, nimic nu-i Împiedica În schimb pe vecinii ei comuniști să construiască reactoare nucleare În Cehoslovacia, să proiecteze baraje gigantice pe Dunăre (În Cehoslovacia și Ungaria) sau să sporească sistematic producția și poluarea aerului o sută de kilometri mai la nord, În Nowa Huta, orașul siderurgic model al Poloniei. Cu toate acestea, costurile morale și umane ale degradării mediului și poluării industriale galopante nu au trecut neobservate În blocul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În timp ce Danemarca și Marea Britanie erau bogate, ceea ce Însemna un aport net pozitiv la bugetul comunitar. Ca și la următoarea rundă de extindere din 1995, când Austria, Suedia și Finlanda au intrat În ceea ce devenise Între timp Uniunea Europeană, noii membri au sporit bogăția și influența Comunității aflate În expansiune, fără a-i mări costurile sau a intra În competiție cu membrii existenți În domenii sensibile. Cu totul alta era situația noilor membri din sud. Grecia era, ca și Irlanda, mică și săracă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
50. O vreme, strategia a avut un oarecare succes. Nivelul de trai din Cehoslovacia, Ungaria și Polonia a crescut În anii ’70, cel puțin după criteriul consumului. Numărul de automobile și de televizoare - bunurile durabile definitorii pentru acea epocă - a sporit constant: În Polonia, numărul de mașini personale raportat la numărul de locuitori a crescut Între 1975 și 1989 de patru ori. La sfârșitul anilor ’80, În Ungaria existau patru televizoare la fiecare zece oameni, iar În Cehoslovacia cifrele erau similare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
urmat după cinci luni de Inițiativa de Apărare Strategică („Războiul Stelelor”) - care a determinat un protest sovietic, pe motiv că SUA Încălca Tratatul privind Rachetele Antibalistice din 1972. Ajutorul militar oficial și sprijinul secret pentru Afganistan și America Centrală au fost sporite sistematic. În 1985, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 6%, o creștere fără precedent pe timp de pace8. Reagan avertizase Încă din septembrie 1981 că lipsa unui acord verificabil asupra armelor nucleare Însemna, În practică, o cursă a Înarmării pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un cetățean ca oricare altul, lider nerecunoscut al unei organizații nerecunoscute - pentru a negocia Încetarea protestelor muncitorești. Inițial refractar, Wa³êsa a acceptat În cele din urmă. El Îi putea influența pe greviști - autoritatea morală a Solidarității nu făcuse decât să sporească În anii de după 1981 -, dar nu putea rezolva problemele fundamentale ale țării: rata anuală a inflației se apropia acum de 1.000%. Au urmat patru luni de contacte neoficiale sporadice Între sindicatul Solidaritatea și guvern, ceea ce a Înmulțit cererile publice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
producție internă disponibil. Românii erau nevoiți să folosească becuri de 40 W (atunci când aveau curent electric) pentru ca energia electrică să poată fi exportată În Italia și Germania. Carnea, zahărul, făina, untul, ouăle și multe altele erau strict raționalizate. Pentru a spori productivitatea, s-au introdus norme fixe de muncă obligatorie duminicile și de sărbători (o corvoadă, cum i se spunea În Evul Mediu). Consumul de benzină a fost redus la minimum: În 1986 a fost lansat un program de creștere a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
atât la profilul receptorului potențial precum și la scopul textului în cauză. În cazul nostru, un text informativ în esență, dar care este pus de către autorul său într-un tipar poetic inspirat, în care metaforele, jocurile de cuvinte, ironia sau subînțelesurile sporesc, indubitabil, plăcerea lecturii. În consecință, am optat, pe alocuri, pentru o traducere liberă, pornind de la premiza că cititorul acestui text este unul avizat și instruit în ale francofoniei, capabil să aprecieze întreaga încărcătură poetică pe care textul o transmite din
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
toate "noilor cavaleri", adică celor care s-au îmbrăcat cu "armele luminii" despre care vorbește apostolul Pavel, în căutarea harului dumnezeiesc. În secolul al XVI-lea, marii pictori venețieni precum Iacopo Robusti, supranumit Tintoretto, sau Paolo Caliari, zis Veronese, au sporit fastul în reprezentarea nunții din Cana. Leonardo da Vinci a pictat una din cele mai celebre Cine în frescele din trapeza mânăstirii dominicanilor din Santa-Maria-della-Grazie din Milano. Mănăstirea Champmol în apropiere de Dijon, ctitorită de Filip cel Îndrăzneț în anul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]