15,855 matches
-
se mai dezbate și de ce... Situație tipică, o capcană legislativă în care au căzut, în necunoștință de cauză, majoritatea parlamentarilor prezenți”, a mai spus Marius Pașcan. Kelem Hunor, declarație pe această temă Deputatul PMP consideră că prin actul respectiv se statuează introducerea unui nou criteriu alternativ în baza căruia unitățile sanitare din România sunt obligate să asigure personal de specialitate medicală sau socială cunoscător al limbilor minorităților naționale. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat, joi, că prin contestațiile depuse de PNL
ALTERCAȚIE ÎN PARLAMENT pe tema unui proiect de lege adoptat de curând by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/102497_a_103789]
-
din cuprinsul dispozițiilor 25 art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuției de serviciu se realizează 'prin încălcarea legii'". "Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului." Trebuie prevederea legală să fie expresă? Răspunde tot Curtea: "Comportamentul interzis trebuie impus
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
Decizia nr. 53/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Totodată, prin Decizia nr. 270/2008 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008), Curtea a statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituție „stabilește competența Curții de a soluționa în fond orice conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritățile p ublice, iar nu numai conflictele de competență născute între acestea". Prin urmare, potrivit jurisprudenței
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
colaborării dintre Parlament și Guvern, iar pe de altă parte, cele două norme instituie obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice (Decizia Curții Constituționale nr. 515/2004). Totodată, prin Decizia nr. 1.056/2007, instanța de contencios constituțional a statuat că „această obligație a Parlamentului este în consonanță cu dispozițiile constituționale ale art. 138 alin. (2), care prevăd că Guvernul are competența exclusivă de a elabora proiectul bugetului de stat și de a-l supune spre aprobare Parlamentului. În temeiul
Klaus Iohannis contestă la CCR tăierile de taxe ale lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102715_a_104007]
-
din data de 17.10.2016 rezultă că la dezbateri a participat secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Publice, ceea ce, aparent, ar acoperi lipsa punctului de vedere al Guvernului la acel moment. Prin Decizia nr. 515/2004, Curtea Constituțională a statuat că angajarea Guvernului și acoperirea cerinței prevăzute de art. 111 alin. (1) teza finală din Constituție operează numai atunci când reprezentantul Guvernului își exprimă acordul, fără echivoc, față de amendamentele adoptate. Însă, în cazul de față, această cerință jurisprudențială nu poate fi
Klaus Iohannis contestă la CCR tăierile de taxe ale lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102715_a_104007]
-
prevederilor art. 212 alin. (1) și alin. (3) din Codul de procedură penală„. Observând, totodată, că există unele decizii ale Curții Constituționale pronunțate asupra unor texte din Codul penal, care nu și-au găsit până în prezent conformitatea legislativă potrivit celor statuate de instanța de contencios constituțional, în special decizia nr. 603/2015 prin care s-a constat că „sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională", iar „sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din
Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Ce modificări sunt în Ordonanța de Urgență-PROIECT by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103389_a_104681]
-
și regimul executării acestora se reglementează prin lege organică. 3) Se depășesc limitele motivelor din preambul Deși în preambul se invocă existența deciziilor Curții Constituționale nr. 603/2015 și 405/2016, modificările ce se doresc a fi operate depășesc cele statuate de instanța de contencios constituțional. Prin decizia Curții Constituționale nr. 603/2015 s-a constatat că sintagma „raporturi comerciale" din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. 1 din Codul penal este neconstituțională. Însă, prin proiectul de ordonanță de urgență se înlătură
Modificare Cod penal și grațiere. DNA, punct de vedere categoric transmis MJ by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103350_a_104642]
-
autorităților și instituțiilor statului." În considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 573/2011 (M. Of. 363/25.05.2011), referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 741 din Codul penal de la 1968, se reține că în jurisprudența Curții s-a statuat în mod constant că situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rezonabil (a
Modificare Cod penal și grațiere. DNA, punct de vedere categoric transmis MJ by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103350_a_104642]
-
în mod direct corupția ca pe un risc și o vulnerabilitate importantă. Totodată, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea Constituțională a statuat că „urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare." Invocarea Directivei UE 2016/343 și a Consiliului din 9 martie 2016 ca temei al fundamentării proiectului de OUG
Modificare Cod penal și grațiere. DNA, punct de vedere categoric transmis MJ by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103350_a_104642]
-
de grațiere colectivă Potrivit art. 73 alin. 3 lit. i) din Constituție, acordarea grațierii colective se reglementează prin lege organică. În același sens sunt și dispozițiile art. 2 din Legea nr. 546/2002 privind grațierea și procedura acordării grațierii, care statuează că grațierea colectivă poate fi acordată, de către Parlament, prin lege organică. Precedentele acte de grațiere au fost legi: Legea nr. 137/1997 și Legea nr. 543/2002. 4) Dispozițiile actului normativ excedează motivelor notei de fundamentare În Secțiunea a 2
Modificare Cod penal și grațiere. DNA, punct de vedere categoric transmis MJ by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103350_a_104642]
-
legislativă prin diviziunea de competențe prevăzută de art. 75 din Constituție, în cadrul căreia fiecare dintre cele două Camere este, în cazurile expres definite, fie prima Cameră sesizată, fie Cameră decizională. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat următoarele: „În ceea ce privește competența de a dezbate și a adopta proiectele de legi și propunerile legislative, dispozițiile art. 75 alin. (1) din Constituție stabilesc calitatea de primă Cameră sesizată, respectiv Cameră decizională, în funcție de materia de reglementare care face obiectul legiferării. Întrucât
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010). De asemenea, prin Decizia Curții Constituționale nr. 710/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Curtea Constituțională a mai statuat și că "Art. 75 din Legea fundamentală a introdus, după revizuirea și republicarea acesteia în octombrie 2003, soluția obligativității sesizării, în anumite materii, ca primă Cameră, de reflecție, a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaților și, pe cale de consecință
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
condițiile legii care îi reglementează activitatea". În mod corespunzător, legea prevede și modificarea Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului. Astfel, art. II pct. 1 prevede modificarea art. 19 alin. (1), lit. (e) din Legea nr. 340/2004, statuând că prefectul „verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local, ale președintelui consiliului județean sau ale primarului". Art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede că în procesul de
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
respectării Constituției, a supremației sale și a legii, întrucât nu respectă cerința de claritate a normei juridice impusă de respectarea normelor de tehnică legislativă. De altfel, necesitatea evitării paralelismului legislativ reiese și din bogata jurisprudență a Curții Constituționale, care a statuat că paralelismul legislativ nu respectă principiul legalității, iar prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă intervin situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității juridice, în componenta privind claritatea și previzibilitatea legii (Decizia nr. 1360/2010, publicată în Monitorul Oficial al
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
condiție a însumării a 6 luni, fie chiar și neconsecutive. În raport cu durata mandatului, astfel cum este stabilită de art. 63 alin. (1) din Constituție, termenul de 6 luni apare ca derizoriu și în contradicție cu jurisprudența Curții Constituționale ce a statuat că asigurarea unei indemnizații și a altor drepturi de natură să prevină deturnarea opțiunii politice către interese de ordin personal poate apărea ca o garanție a independenței parlamentarului. În aceeași măsură însă obținerea unor astfel de drepturi nu trebuie să
Klaus Iohannis retrimite în Parlament Legea pensiilor speciale by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103522_a_104814]
-
României, apoi în mass media, acesta a avut constant manifestări publice prin care actul de justiție a fost diabolizat, justiția fiind prezentată ca fiind un factor nociv pentru democrație. Cu toate că prin deciziile Inspecției judiciare și ale Plenului C.S.M. s-a statuat că afirmațiile acestuia din spațiul public nu au fundament și constituie o diseminare de informații tendențioase, acesta a continuat să lanseze afirmații denigratoare, urmărind să inducă ideea că justiția este abuzivă. Inspecția judiciară, în rapoartele întocmite, a remarcat că acesta
De ce a sesizat Kovesi CSM. DNA, comunicat oficial by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103566_a_104858]
-
rămânând nemodificate. "La elaborarea propunerii de modificare a art. 297 alin.(1) a fost avută în vedere detalierea sintagmei 'îndeplinește prin încălcarea legii', utilizate în dispozitivul deciziei instanței de contencios constituțional, prin paragraful 60 din Decizia nr. 405/2016: 'Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația
Proiect modificare Cod Penal. Cum arată documentul și ce schimbări sunt aduse by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/101400_a_102692]
-
unei dinaștii... Sau vindem în interes revanșard comunist și de reflex sovietic, cutumele unei Case Regale egalate de o constituție a României, istorică? Justiția română, indiferent de nivelul ei, nu poate constata decât ceea ce se cunoaște și Istoria deja a statuat: că Mircea Grigore Lambrino este fiul biologic al lui Carol al II-lea și, drept consecință, Paul Lambrino îi este nepot biologic. Până aici nu este nimic de comentat sau de contestat. În definitiv, legile biologice și natura umana nu
Monarhiștii, text despre ”statutul impostorului Paul de România” by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101584_a_102876]
-
2007 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituțională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În același sens, menționăm și Decizia Curții Constituționale nr. 990/2008 privind constituționalitatea dispozițiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
2008) - referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menționate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, întrucât Constituția nu prevede în această situație o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri. Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale (exprimate, în cazul de
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
dispozițiile art.246 și art.248 din Codul penal din 1969, precum și cele ale art.297 din Codul penal, care folosesc o exprimare generală, fără a arăta în mod limitativ acțiunile sau omisiunile prin care se săvârșește această infracțiune. 'Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația
Abuzul în serviciu- Motivarea CCR by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101033_a_102325]
-
cu privire la noțiunile de vătămare a drepturilor sau intereselor legitime, îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu și folos necuvenit, care au fost considerate constituționale. Citește și: Elena Udrea, despre Laura Codruța Kovesi: Nu știe DREPT "Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat pe de o parte că reglementările privitoare la noțiuni nu reprezintă o problemă de domeniul jurisdicției constituționale. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a constatat că 'previzibilitatea legii ține de conținutul textului în discuție, de domeniul de aplicare, de destinatar
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
la sfaturi lămuritoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de un subiect activ calificat, de un profesionist care trebuie să dea dovadă de prudență în exercițiul profesiei sale'", se mai precizează în comunicat. DNA arată că CCR a statuat în mod constant în analiza de constituționalitate a dispozițiilor abuzului în serviciu că "previzibilitatea și predictibilitatea unei norme presupun că destinatarul acesteia are reprezentarea unei astfel de calități în virtutea căreia este obligat să-și modeleze conduita". Prin urmare, faptul că
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
de control, potrivit legii, "are indubitabil un înțeles univoc, legiuitorul nefiind obligat, pentru a consfinți caracterul constituțional, să procedeze la o enumerare exhaustivă a acestora". În plus, având în vedere că legea în sine are caracter de generalitate, CCR a statuat că "împrejurările în care se comite o faptă antisocială și încadrarea acesteia într-o infracțiune ori alta nu este atributul instanței de contencios constituțional, fiind de competența exclusivă a judecătorului de drept comun să interpreteze și să aplice legea". Citește
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor", a statuat Curtea Constituțională. "Este evident că avem de-a face cu un conflict între puterile statului în contextul în care Senatul încalcă, pe de o parte, dezlegări date de instanțe judecătorești și, pe de altă parte, comite un exces de putere
UNJR, scrisoare pentru Iohannis. De ce îi solicită să sesizeze CCR by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101175_a_102467]