159,180 matches
-
cetățean. Sofiștii au evidențiat deosebirea dintre dreptul natural și dreptul pozitiv, care, fiind creat de oameni, avea un caracter convențional. Cel mai cunoscut a fost Protagoras din Abdera. Susținător activ al democrației, a scris tratate asupra constituției și statului. Pentru ca cetățenii să poată participa la viața politică, trebuia ca ei să o învețe și să o înțeleagă. Protagoras considera statul ca fiind sursa moralei și a legii. În timp ce vechea generație de sofiști erau profesori de retorică, noua generație (Lycophron, Alkidamant, Thrasymachos
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
generație de sofiști erau profesori de retorică, noua generație (Lycophron, Alkidamant, Thrasymachos, Critias) sunt tot mai implicați în luptele politice. Mai mult, aceștia susțin ideea că oamenii sunt egali de la natură și că legile sunt create pentru a apăra interesele cetățenilor. Școlile filozofice care au evoluat după sofism sunt: Concepțiile acestor școli conțineau elemente de dialectică sau de metafizică și de materialism. Deși în privința relativității legilor umane se situa în tradiția sofiștilor, Socrate respinge ideea dreptului celui mai tare și considera
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
în primul rând pe filozofie. Dacă la Socrate, omul de stat era conștient de ignoranța sa, Platon impune ca politicianul să fie înțelept ca un filozof erudit. Statul ideal era preconizat sub forma unui organism perfect și în care fiecare cetățean se identifică prin interesele sale. Conform ideilor lui Platon, societatea este divizată în trei categorii: Cele trei categorii corespundeau celor trei elemente ale sufletului uman: rațiunea, voința și afectivitatea. Platon nu considera "democrația" forma ideală de guvernare, deoarece excesul de
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Omul era privit ca un animal politic ("zoon politikon"), iar "statul" ca fiind o operă artificială a omului, nu ca un produs al contractului, ci ca o consecință a evoluției naturale. În acest polis-ul lui Aristotel nu sunt considerați cetățeni: sclavii (considerați instrumente cuvântătoare), meșteșugarii și agricultorii (munca fiind asociată sclaviei), străinii, femeile. Unul dintre meritele marelui gânditor o constituie "teoria celor trei puteri", de unde mai târziu avea să evolueze ideea separației puterilor în stat. Astfel, în concepția sa, statul
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
devin: tiranie, oligarhie și democrație (demagogie). Apărută în perioada de decadență a gândirii elene, Școala Stoică (fondată de Zenon) reprezintă o relativă continuitate pe linia doctrinelor lui Platon și Aristotel, cu deosebirea că optimismul este înlocuit de pesimism, iar activismul cetățenilor prin pasivitate. De asemenea, spiritul civic se transformă în individualism. Stoicismul prezintă trei mari perioade: Zenon critica sclavia și alte instituții social-politice ca: judecata, comerțul, banii. Avea o atitudine negativă față de familie și considera că un cetățean trebuie să aparține
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
pesimism, iar activismul cetățenilor prin pasivitate. De asemenea, spiritul civic se transformă în individualism. Stoicismul prezintă trei mari perioade: Zenon critica sclavia și alte instituții social-politice ca: judecata, comerțul, banii. Avea o atitudine negativă față de familie și considera că un cetățean trebuie să aparține unui stat mondial unic ("cosmopolis"), condus de înțelepți (ca și la Platon), în care nu va exista sclavie, bani sau justiție. Pentru stoici, libertatea poate fi atinsă doar de cei înțelepți și reprezenta posibilitatea omului de a
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
A încercat să prognozeze unele aspecte ale viitorului omenirii și contradicțiile cu care se confruntă aceasta, motiv pentru care poate fi considerat unul dintre primii viitorologi antici. În scrierile sale ("De republica", "De legibus" și "De officiis"), Cicero ierarhizează datoriile cetățeanului astfel: față de patrie, față de semeni și în ultimul rând față de genul uman. Stoic în concepție și respingând acel "otium" al epicurienilor, Cicero este adept al teoriei lui Polybius despre guvernarea mixtă, susținând necesitatea echilibrului în stat și prevenirea răsturnărilor, schimbărilor
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
natural, de aceea unul din rolurile societății este de a proteja și garanta proprietățile dobândite de membrii acesteia, lucru care stă la baza încrederii ("fides"). Având drept scop apărarea proprietății, statul ("res publica") este o "res populi", adică activitatea tuturor cetățenilor. Cicero consideră importantă realizarea echilibrului dintre "libertas" ("libertatea poporului"), "potestas" ("puterea autentică a magistraților") și "auctoritas" ("a oamenilor de bine"). Preia de la Aristotel cele șase forme simple de organizare a statului: monarhia - tirania, aristocrația - oligarhia, "politeia" - democrația. Cei mai de
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
cum susținea și Aristotel), dar acesta nu poate exista fără participarea divinității. De aceea ar trebui ca statul să fie subordonat Bisericii și trebuie să contribuie nu numai la asigurarea cerințelor materiale, ci și spirituale ale membrilor săi, astfel încât fiecare cetățean să fie un bun creștin. Mai mult, papa, ca reprezentant suprem al divinității, are dreptul să sancționeze monarhii, teză care avea să aibă o importanță deosebită în evoluția relațiilor politice medievale. În ceea ce privește individul, acesta trebuie să se supună legilor instituite
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Deo, per populum", deci doctrina tomistă se apropie de o viziune democratică. Un alt reprezentant al scolasticii este Dante Alighieri. În lucrările sale, "Despre monarhie", "Banchetul", "Divina Comedia", supune discuției raportul dintre stat și Biserică. Omul este o ființă socială, cetățean al lumii, responsabil pentru faptele sale, iar statul apare ca urmare a predeterminării naturii în raport cu forțele supranaturale. Relațiile politice reprezintă pentru autor un domeniu al activității oamenilor. Susținând că scopul statului este omul și că puterea statală trebuie să fie
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Centrală, spațiul balcanic. Credincioșii se integrează într-o comunitate în care cetatea musulmană se prezintă ca o teocrație. Cartea de bază, Coranul, este și cod juridic. Puterea executivă, în același timp civilă și canonică, aparține doar divinității, față de care toți cetățenii sunt egali, deci doar teoretic există un fel de "democrație". Unul dintre primii mari filozofi arabi, Al-Farabi, a scris și câteva tratate de politică: "Despre concepțiile locuitorilor orașului virtuos", "Aforismele omului de stat", "Politica civilă". Orașul este imaginat ca un
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
ar trebui să fie înțeleasă prin renunțarea la idoli și aparențe, prin renunțarea la impresiile imaginative ale lui Platon și Aristotel. După Machiavelli, statul se întemeiază pe relațiile dintre guvernanți și guvernări, iar scopul principal al acestuia o constituie siguranța cetățenilor și garantarea proprietății private. Autorul consideră că forma optimă de organizare statală este republica, nu monarhia. Critică creștinismul, susținând că doctrina acestuia este contrară spiritului politicii, deoarece lasă loc liber abuzurilor conducătorilor autoritari care ar profita de slăbiciunea poporului. Lui
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Bodin. În lucrarea "Metoda pentru cercetarea ușoară a istoriei" își exprimă concepțiile politice, iar în "Șase cărți despre republică " pe cele juridice. Susține că statul apare independent de voința omului și că numai capii de familie pot avea calitatea de cetățeni. Un accent deosebit îl pune pe conceptul de suveranitate a statului, care ar consta în dreptul de realizare a următoarelor activități: Jean Bodin consideră trei forme al suveranității: Conform teoriilor sale, suveranul nu se supune decât legilor divine și legilor naturii
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
trebuie să se dedice profesiei sale, să fie întreprinzător și bun gospodar, care ulterior va sta la baza societății actuale din Europa Occidentală. La Calvin, cea mai bună formă de guvernare este republica, o formă de stat la care toți cetățenii sunt obligați să participe. Primele lucrări în care sunt preconizate idei utopice sunt "Republica" lui Platon și "Politica" lui Aristotel. În aceeași direcție se încadrează și "Leviathanul" lui Thomas Hobbes, "Al doilea tratat" al lui John Locke și "Contractul social
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
numiți astfel: Sunt suprimate deosebirile dintre sexe: femeile iau parte cu drepturi egale la adunarea poporului; ele servesc în armată, luând parte alături de bărbați la exerciții militare zilnice. Regimul economic preconizat este asemănător comunismului: totul este în proprietatea statului, iar cetățenii ar trebui să lucreze în acele direcții care corespund aptitudinilor lor. Prin faptul că susținea încrederea în puterea rațiunii, situarea omului în centrul existenței sociale, disocierea statului de biserică, iluminismul reprezintă în primul rând o continuare a umanismului. Deosebirea dintre
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
nedreptățile sociale și abuzurile din partea nobililor. Secretar și continuator al doctrinei lui Bacon, Thomas Hobbes a considerat statul bazat pe concepții materialist-mecaniciste. Referindu-se la contractul social, el prezintă apariția și activitatea statului ca efect al voinței, manifestată de toți cetățenii lui prin însăși constituirea sa. Totuși statele însele, în relațiile lor reciproce, se află în continuare în stare naturală; ele nu se supun niciunor norme de drept pozitiv. În operele sale, a cuprins trei mari sfere de cercetare: Spre deosebire de Grotius
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Colegiul Districtual (în ) (numit, până în 2007, birou districtual) este organul de conducere al unui consiliu districtual, organism reprezentativ al cetățenilor unui district din Belgia. Colegiul Districtual este ales de către plenul consiliului districtual dintre membrii săi, iar consiliul, la rândul său, este ales direct de către cetățeni. Colegiul districtual este alcătuit din președintele și asesorii districtului, cunoscuți anterior sub numele de membri
Colegiu Districtual (Belgia) () [Corola-website/Science/337200_a_338529]
-
până în 2007, birou districtual) este organul de conducere al unui consiliu districtual, organism reprezentativ al cetățenilor unui district din Belgia. Colegiul Districtual este ales de către plenul consiliului districtual dintre membrii săi, iar consiliul, la rândul său, este ales direct de către cetățeni. Colegiul districtual este alcătuit din președintele și asesorii districtului, cunoscuți anterior sub numele de membri ai biroului sau vicepreședinți. Antwerpen este singura municipalitate belgiană care a implementat ca formă de subdiviziune administrativă districtele. Acestea au fost înființate pe 1 ianuarie
Colegiu Districtual (Belgia) () [Corola-website/Science/337200_a_338529]
-
24 de ani din Oakland, California, este acuzat de o fărădelege pe care nu a comis-o, de noua versiune a ctOS-ului - ctOS 2.0 - care îl clasifică ca și suspect. Realizând că sistemul îi nedreptățește pe ascuns pe cetățenii inocenți din San Francisco, el decide să colabereze cu grupul de hackeri DedSec pentru a doborî sistemul ctOS 2.0, și pe Blume, corporația din spatele cortinei. Marcus se alătură grupului DedSec și lucrează împreună cu Sitara (Tasya Teles), Wrench (Shawn Baichoo
Watch Dogs 2 () [Corola-website/Science/337203_a_338532]
-
prezent, nu s-a găsit nicio groapă comună cu un număr mare de victime tinde să confirme poziția celor care au raportat un număr mai redus de victime. În același timp, există relatări care susțin că printre victime au fost cetățeni dominicani, de origine haitiană. Cu toate acestea, este foarte dificilă determinarea locului de naștere al unei victime cu identitate necunoscută. Numele atribuit tragediei s-ar referi la faptul că, pentru a-i identifica pe civilii haitieni dintre dominicani, poliția lui
Masacrul Pătrunjelului () [Corola-website/Science/337252_a_338581]
-
corelație deplasare spre roșu - distanță, în prezent numită legea lui Hubble, a fost formulată de către Hubble și Humason în 1929 și a devenit baza pentru modelul modern al . Slipher a murit în Flagstaff, Arizona și este îngropat acolo în Cimitirul Cetățenilor.
Vesto Slipher () [Corola-website/Science/337291_a_338620]
-
organizează deschiderea frontierelor dintre țările europene semnatare. Pentru cetățenii europeni și membrii lor de familie, libera circulație în Uniunea Europeană decurge pe de o parte din directiva 2004/38/CE. Teritoriul astfel delimitat este de obicei « Spațiul Schengen », de la numele satului luxemburghez Schengen, unde a fost semnat acordul dintre cele
Convenția de la Schengen () [Corola-website/Science/337312_a_338641]
-
țărilor exterioare spațiului. Deși, în teorie, nu mai există controale la frontierel interne din Spațiul Schengen, acestea pot fi puse în aplicare , în mod temporar, dacă se dovedesc necesare pentru menținerea ordinii publice sau a securității naționale. De acum înainte, cetățenii străini care dispun de o viză de lungă durată pentru una din țările membre pot circula în mod liber în interiorul acestei zone. După Acordul de la Schengen care datează din 1985, va fi semnată în 1990; aceasta va intra în aplicare
Convenția de la Schengen () [Corola-website/Science/337312_a_338641]
-
a declarat șeful poliției din Berlin. Din lipsă de dovezi, Naved B. a fost eliberat din arestul poliției în seara zilei de 20 decembrie. Pe 21 decembrie, poliția a demarat o urmărire la nivel național, după ce documentele personale ale unui cetățean tunisian au fost găsite în cabina camionului. Anchetatorii au găsit o suspendare de expulzare eliberată pe numele lui Anis Amri, în vârstă de 24 de ani. Bărbatul a folosit și numele de Ahmed A. Mai târziu în aceeași zi, poliția
Atentatul din Berlin (2016) () [Corola-website/Science/337315_a_338644]
-
de azil a acestuia a fost respinsă de Germania în iunie 2016. Cu toate acestea, Germania nu a reușit să-l retrimită înapoi în țara sa natală, Tunisia contestând de-a lungul mai multor luni că acesta ar fi un cetățean al său. Parchetul antiterorist german a dat miercuri publicității un aviz pentru darea în urmărire, însoțit de o recompensă în valoare de 100.000 de euro pentru prinderea acestuia. Potrivit Radio Mosaique, suspectul a fost acuzat, de asemenea, de furt
Atentatul din Berlin (2016) () [Corola-website/Science/337315_a_338644]