16,371 matches
-
că s-au întărit bine, atunci pun și greutatea zidurilor. Tot așa a făcut și Hristos: a lăsat să se întărească bine temelia proorocilor în sufletele ascultătorilor, să se întărească învățătura lor; când a văzut că dogmele cele sfinte sunt întărite ca să poată ține cugetarea cea nouă, atunci a trimis pe apostoli, care pe temelia proorocilor au ridicat zidurile Bisericii. De aceea și apostolul n-a spus: fiind zidiți pe temelia apostolilor, ci 108 deasupra fiind zidiți, adică zidiți peste ceva
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
era, pentru filozof, dovada că pentru a-și menține libertatea în pofida oricăror constrîngeri omul trebuie să aibă o referință transcendentă, în care să-și înrădăcineze această libertate. Nivelul său psihosomatic și comunitar. Iar asigurarea acestei libertăți nu face decît să întărească treptat impresia că religia are condiția opiniei, nu a adevărului, că ea ține de individual, nu de Universalul spre care, în fond, conduce. Poate părea și mai grav că, odată cu statuarea laică a libertății religioase, Adevărul ultim nu mai are
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
secularizării decît cea a secularizării tari, în care politicul și sfera publică nu admit nici o referire la religie. în țările musulmane, unde reperele religioase impregnează cultural societatea, teoria separării fără comunicare între cele două sfere ar fi contraproductivă, respinsă, ar întări poziția fundamentaliștilor. Puși în fața alternativei secularizare dură ori fundamentalism, oamenii l-ar alege pe cel din urmă, căci el dă impresia fidelității față de vocabularul cultural al societății respective. E cazul Iranului, unde regimul șahului s-a prăbușit, fiind înlocuit de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că Europa modernă stă pe o importantă temelie de gîndire a polarelor în tensiune. în modernitatea tîrzie, curentele relativiste preferă să anuleze această tensiune, dizolvînd-o într-un discurs de toleranță confuză, fără articulare, a diversității. Pe de altă parte, se întăresc totuși anumite ipostaze ale tensiunii productive între poli : raportul între stat și o societate civilă puternică, dialogul între religie și laicitate sau, poate mai surprinzător, dialogul între creștinism și alte religii. Chiar funcționarea democrației cere, în fiecare moment, un efort
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
particulare ale lumii, El le susține pe toate de departe cu privirea sa, dîndu-le o convergență discretă, de profunzime, spre Sine însuși, fără a știrbi în vreun fel libertatea ființelor particulare. Situarea nordică pe care Cusanus o dă imaginii Atotvăzătorului întărește de altfel simbolismul ei polar. Or, modul de prezență al transcendenței în societățile actuale poate sugera ceva din condiția ei polară. Pe scena noastră publică, absolutul divin nu mai e asociat cu puterea, fie că e vorba de puterea politică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Leonardo Avritzer (2005). Chiar dacă instituțiile democrației liberale reprezintă o realizare importantă, acestea trebuie, totuși, amendate și completate cu inovații, al căror scop nu este numai acela de a permite accesul la putere sectoarelor excluse ale societății, dar și pentru a întări noi forme de participare și reprezentare politică, așa cum sunt mișcările sociale sau rețelele globale de advocacy. Totuși aceste inovații instituționale nu apar de la sine. Acestea sunt rezultatul unor dispute și conflicte care pot uneori să transgreseze instituțiile liberale în funcție
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
-o (tip de mobilizare sau clientelism). Prin urmare, vom lua în discuție în acest capitol o parte dintre cazurile în care populismul are un efect, pozitiv sau negativ, asupra democrației. Expresia "efect pozitiv" se referă la cazurile în care populismul întărește calitatea democrației, în timp ce expresia "efect negativ" înseamnă că populismul slăbește calitatea acesteia. Având în vedere faptul că multe dintre aceste efecte sunt simple aserțiuni sau sunt extrase din studii care întrebuințează diferite definiții ale populismului, ele vor fi tratate drept
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Mai mult, acolo unde autorii au analizat aceste efecte, ei au fost încurajați să meargă mai departe și să includă orice alte efecte negative sau pozitive, care le-au ieșit în cale. Pe scurt, anticipăm faptul că populismul tinde să întărească participarea politică, slăbind însă contestarea publică a puterii (Rovira Kaltwasser, 2012). Dacă ne raportăm la cele două dimensiuni ale poliarhiei propuse de Dahl, se poate crede că populismul mărește gradul de participare politică a cetățenilor prin includerea grupurilor marginalizate ale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să susțină formarea unor importante coaliții politice și sociale (coaliții care urmează adesea liniile de demarcație dintre clase) și care furnizează astfel un element cheie care dinamizează evoluția sistemelor de partide și a modurilor de reprezentare asociate. (5) Populismul poate întări transparența și responsabilitatea (accountability) democrației formulând o serie de probleme și de politici publice în limbaj politic (mai degrabă decât în cel economic sau juridic). (6) Populismul poate revitaliza dimensiunea conflictuală a politicii, revigorând astfel atât opinia publică, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și nu respectă anumite libertăți și drepturi fundamentale înscrise în constituția belgiană, cum ar fi: libertatea de expresie sau dreptul de a nu fi discriminat pe criterii etnice sau în baza afilierii religioase. Numeroși politicieni utilizează aceste argumente pentru a întări necesitatea unui cordon sanitar care să izoleze VB-ul, afirmând că: "Prin programul și practicile sale, Blocul Flamand face dovada unei slabe adeziuni la principiile democratice fundamentale și la drepturile omului înscrise în constituție (Geys, 2008: 51). Reprezentanții VB resping
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
analiza impactului pe care aceste partide îl au asupra societății. În definitiv, ascensiunea partidelor populiste nu afectează numai politicile și sistemul de partide, dar și atitudinea și comportamentul votanților. Partidele populiste fie canalizează sentimentele de neîncredere și insatisfacție politică, fie întăresc aceste sentimente cu discursul lor anti-establishment. Cercetările existente sugerează faptul că acest din urmă efect este în general mai puternic în cazul cetățenilor care încep să voteze partidele populiste (Bélanger și Aarts, 2006; Van der Brug, 2003). Totuși, în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
consacrate. Din moment ce exitul nu este posibil, ei pot să-și manifeste îngrijorările doar votând partidele populiste. Hooghe et al. (2009) demonstrează că alegătorii care au o încredere scăzută în politică sunt mult mai înclinați să susțină VB-ul, fapt care întărește ipoteza că acest tip de electorat își utilizează votul pentru a trimite un mesaj partidelor consacrate. De asemenea, 44% dintre votanții cu un nivel scăzut de încredere în politică, susțin că nu ar vota niciodată dacă votul nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
bogați, pătura de jos a clasei de mijloc sau populația rurală și clasa muncitoare urbană, adesea neafiliată vreunui sindicat. Segmentul electoral, minoritar (dar nu în sens etnic) specific Partidului Reformei s-a conturat și, într-un oarecare sens, s-a întărit, ca urmare a opoziției sale timpurii față de consensul transpartinic cu privire la multiculturalismul sponsorizat de stat, care a existat în politica federală încă de la începutul anilor '70. Această opoziție și-a găsit expresia în constituirea unei identități a "poporului" care se sprijinea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Maning Centre for Building Democracy - Centrul Manning pentru Construcția Democrației. Având în vedere poziția sa anterioară, potrivit căreia bunul simț al oamenilor simpli trebuie să aibă întâietate, ne-am putea aștepta ca acest centru să găzduiască anumite abordări care să întărească procedurile democrației directe și ale voinței suverane a poporului. Cu toate acestea, pe site-ul de internet al Centrului Manning se afirmă că misiunea sa este să "pună la dispoziția următoarei generații de lideri politici, mai cu seamă a acelora
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
liberă, de urmărirea unei agende de dreapta de către administrația conservator-progresistă în mai multe provincii importante ale Canadei anglofone (Ibbitson, 1997; Laird, 1998; Laycock, 2001) și de eforturile susținute ale guvernului liberal pentru eliminarea deficitelor și datoriei. Toate aceste dezvoltări au întărit dimensiunea conflictuală a politicii. Dacă Partidul Reformei a jucat un rol pozitiv în "revitalizarea opiniei publice", acest lucru reprezintă o chestiune de preferință ideologică: cetățenii afiliați dreptei considerând că așa stau lucrurile, iar cei afiliați mișcărilor de stânga sau de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ale "poporului" și pe cele ale "elitei" înscrise în acest tip de populism. Este suficient să suspendăm specificitatea acestor definiții și logica populismului de dreapta iese la iveală; de asemenea, este suficient ca imaginile poporului și ale elitei să fie întărite pentru ca succesul populismului să crească spectaculos. Oricum ar sta lucrurile, legitimitatea publică a elementelor de bază ale democrației reprezentative reprezintă miza principală. Liderii Partidului Reformei au vrut să scoată numeroase decizii privind alocarea resurselor financiare din sfera deciziei politice, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mexicanilor cu privire la alegerile din 2006, cu privire la IFE, și chiar la democrație. Perredistas au devinit din ce în ce mai îndepărtați de politică. Pentru a contracara PRD-ul, după alegerile din 2006 congresul mexican a înlocuit 6 din cei 9 consilieri ai IFE și a întărit prerogativele acestei instituții de monitorizare și sancționare a campaniilor media negative. Însă, aceste reforme au contribuit foarte puțin sau chiar deloc la restabilirea încrederii perredistas în procesul electoral: 18% considerau că direcția este una greșită, 18% considerau că este bunp
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
poate presupune că populiștii de dreapta, deși puternici, au doar un efect moderat asupra calității democrației într-o democrație flexibilă și liberală ca cea din Austria. În mod special, ipoteza enunțată și în introducere că partidele populiste de dreapta ar întări participarea politică, dar ar slăbi dezbaterea publică va fi studiată pentru cazul Austriei. Studiul va fi în primul rând empiric, nu normativ, bazat pe efectele pozitive și negative ale partidelor populiste asupra calității democrației, așa cum am presupus în capitolul introductiv
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a constituției puterea plebiscitară pentru a eluda, apoi pentru a dizolva legislativul controlat de opoziție. De asemenea, el a pus la punct noi regulamente electorale care i-au asigurat propriei mișcări o majoritate strivitoare în adunarea constituantă. Noua constituție a întărit puterile executive pe mai multe direcții semnificative. Mandatul prezidențial a fost mărit și s-a permis realegerea președintelui. Acesta avea puterea de dizolva congresul, controla carierele militare și putea solicita organizarea unor referendumuri populare sau a unor adunări constituante. Refacerea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din funcție a în jur de 200 de judecători. O lege pentru reforma justiției a fost adoptată în 2004 și aceasta permitea guvernului să numească 12 noi judecători la Curtea Supremă, ceea ce a însemnat un sprijin pentru chavismul care își întărea astfel controlul și asupra sistemului juridic. În bună parte exilate la periferia instituțiior oficiale ale regimului, forțele opoziției au apelat tot mai mult la metode aflate în afara cadrului instituțional pentru a critica conducerea lui Chávez. O serie de proteste civice
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Partidului Civic Democrat (ODS), o facțiune a OF orientată spre piața liberă, în timp ce în Slovacia o mulțime eterogenă de votanți au ales să voteze cu Mișcarea pentru o Slovacie Democratică (HZDS), o ramură a VPN care susținea nevoia de a întări locul Slovaciei în cadrul federației Cehe și Slovace. Liderul ODS Vaclav Klaus și liderul HZDS Vladimir Mečiar au negociat imediat un acord pentru a rupe legătura oficială dintre cele două republici la 1 ianuarie 1993. Lipsindu-i doar un loc în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
condițiile slabei consolidări democratice din Slovacia, la începutul anilor 1990, prin intensificarea discursului inițial al lui Mečiar, în calitatea sa de apărător împotriva pericolelor reprezentate de cei din afară, fie ei comunități internaționale, etnici unguri sau slovaci neloiali. Dar naționalismul întărit prin recurgerea la populism nu a fost invincibil, iar Slovacia transmite încurajatorul mesaj că cetățenii pot deveni conștienți de limitele populismului și că, uneori, vocea poporului poate revoca un guvern aflat pe punctul de a se prăbuși din pricina populismului. Capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de consiliere individuală și de grup a elevilor și părinților s-au Înregistrat progrese vizibile În timp scurt pe linia adaptării și integrării copiilor cu CES În colectivul clasei. Experiența practică a cadrelor didactice din primii ani de integrare a Întărit ideea că intervenția membrilor echipei de caz fără a exista coerență și corelație Între obiectivele urmărite În demersurile realizate de fiecare nu are eficiența scontată, progresele Înregistrate de elevi fiind uneori considerate nesemnificative. De aceea, programul de intervenție personalizat (PIP
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
după un număr oarecare de asocieri stimulul neutru devine stimul condiționat: sunetul, doar el singur, declanșează salivația. Spunem că salivația a devenit o „reacție condiționată”. Se constată, în plus, că reacția condiționată sfârșește prin a dispare dacă omitem să o întărim prin asocierea sunet/hrană: este vorba despre anularea răspunsului. După cum remarcă Pavlov, individul rămâne capabil să se adapteze unui mediu în perpetuă schimbare tocmai datorită faptului că relația stabilită este temporară. Invers, dacă comportamentul învățat rămâne neschimbat în ciuda schimbărilor importante
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Skinner înglobează în examinarea relației răspuns-întărire situațiile și interacțiunile care preced, însoțesc și succed imediat comportamentul, ansamblul constituind ceea ce el numește „contingențele întăririi”. O analiză comportamentală precizează întotdeauna: - Caracteristicile răspunsului: verbale, motrice și emoționale; - modalitățile de manifestare ale consecințelor care întăresc: pozitive, negative sau neutre; - circumstanțele în care survine răspunsul: stimulii discriminativi. Aceste interrelații sunt infinit mai complexe decât cele care unesc stimulul și răspunsul în primele formulări de tip S→R. Figura 1. Schema S-O-R-C și retroacțiunile sale Stimul Organism
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]