16,392 matches
-
a voinței sociale prin manipularea celor indeciși și a acționarilor absenți. Dreptul de vot trebuie să se exprime în concordanță cu rațiunea pentru care este conscarat dreptul subiectiv de vot și să nu se exprime atunci când abținerea este obligatorie. Votul abuziv este dictat de un interes personal opus interesului acționarilor societății 384. Transferul dreptului de vot prin mijloace legale (vânzarea acțiunilor, reprezentarea acționarului în baza art. 125 din L.S.C.) este nul numai în cazul în care scopul transferului a fost acela
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
nr. 11/2000. Bodu S., "Cauza în contractul de societate", în R.R.D.A., nr. 1/2005. Buzoianu S. (I), Papadopol B. (II), "Discuții în legătură cu existența în dreptul român actual a daunelor cominatorii", în Dreptul, nr. 7/2004. Catană R.N., "Manifestarea și consecințele exercitării abuzive a prerogativelor asociaților sau acționarilor societății comerciale", în R. R.D.A., supliment nr. 1/2007. Catană R.N., "Admisibilitatea acțiunii în dizolvarea societății comerciale pentru neînțelegeri grave între asociați", în R.D.C., nr. 2/1998, p. 63. Căpățînă O., "Constituirea societăților comerciale cu
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
convențiile) acționari a se vedea I. Turcu, Tratat teoretic și practic de drept comercial, vol. II, Editura C.H. Beck, București, 2008, pp. 644 și urm; M. Cozian, F. Deboissy, A. Viandier, op. cit., pp. 308 și urm. 190 În legătură cu votul interesat, abuziv, a se vedea, R.N. Catană, Dreptul societăților comerciale. Probleme actuale privind societățile pe acțiuni. Democrația acționarială, ed. Sfera Juridică, Cluj Napoca, 2007, pp. 20 și urm.; C. Duțescu, Drepturile acționarilor, ed. a 3-a, București 2010, pp. 308 și urm.; R.N.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Dreptul societăților comerciale. Probleme actuale privind societățile pe acțiuni. Democrația acționarială, ed. Sfera Juridică, Cluj Napoca, 2007, pp. 20 și urm.; C. Duțescu, Drepturile acționarilor, ed. a 3-a, București 2010, pp. 308 și urm.; R.N. Catană, " Manifestarea și consecințele exercitării abuzive a prerogativelor asociaților sau acționarilor societății comerciale", în Revista Română de Drept al Afacerilor, supliment nr. 1/2007, pp. 139-161; I. Turcu, op. cit., pp. 655-669. 191 I.L. Georgescu, op. cit., pp. 428-429. 192 Pentru opinia că, în anumite condiții și hotărârea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
convențiile) acționari a se vedea I. Turcu, Tratat teoretic și practic de drept comercial, vol. II, Ed. C.H. Beck, București, 2008, pp. 644 și urm; M. Cozian, F. Deboissy, A. Viandier, op. cit., pp. 308 și urm. 384 În legătură cu votul interesat, abuziv, a se vedea, R.N. Catană, Dreptul societăților comerciale. Probleme actuale privind societățile pe acțiuni. Democrația acționarială, ed. Sfera Juridică, Cluj Napoca, 2007, pp. 20 și urm.; C. Duțescu, Drepturile acționarilor, ed. a 3-a, București 2010, pp. 308 și urm.; R.N.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Dreptul societăților comerciale. Probleme actuale privind societățile pe acțiuni. Democrația acționarială, ed. Sfera Juridică, Cluj Napoca, 2007, pp. 20 și urm.; C. Duțescu, Drepturile acționarilor, ed. a 3-a, București 2010, pp. 308 și urm.; R.N. Catană, " Manifestarea și consecințele exercitării abuzive a prerogativelor asociaților sau acționarilor societății comerciale", în Revista Română de Drept al Afacerilor, supliment nr. 1/2007, pp. 139161; I. Turcu, op. cit., pp. 655-669. 385 I.L. Georgescu, op. cit., pp. 428-429. 386 Pentru opinia că, în anumite condiții și hotărârea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
și școlile de hipnoză, dintre smintiții Comunei din Paris și cei din spitalele Nancy sau Salpetriere. Unii puneau o problemă, ceilalți păreau a da o soluție. Prin apropierea stării colective de cea hipnotică, ați putea crede că Le Bon transpunea abuziv relațiile individuale la nivelul relațiilor sociale. Cîtuși de puțin! De fapt, practica hipnozei era o practică de grup. Așa ne-o descrie Freud, povestindu-ne ce a văzut în clinicile lui Bernheim și Liebeault: Fiecare pacient care face pentru prima
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dintre poeziile lui Alecsandri, cel mai statornic și fecund colaborator. Câtă vreme a stat sub înrâurirea fraților Hurmuzachi, „foaia” era scrisă într-o frumoasă limbă românească și se bucura de o largă răspândire în toate provinciile românești. Mai târziu, încercările abuzive ale lui I. G. Sbiera de a impune sistemul fonetic preconizat de Aron Pumnul aveau să grăbească sfârșitul revistei. I.H.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
cu adevărat doar la capătul filosofiei, pe ruinele ei”. Cu toate acestea, corolarul comun al tuturor abordărilor scoate în evidență caracterul specific filosofiei, și anume, devalorizarea acesteia atunci cănd devine modă, atunci cănd - așa cum precizează Heidegger -, este “răstălmăcită și utilizată abuziv, în conformitate cu imperativele zilei, pentru a sluji cine știe ce intenții cu totul străine de ea”.De aceea, legitimitatea filosofiei rezidă în interogarea “privitoare la extraordinar, la ceea ce se află în afara ordinii obișnuite”. În acest sens, este întemeiată afirmația lui Nietzsche, potrivit căreia
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
lucrare clasică Misiunea Universității 1, Ortega y Gasset sublinia rolul major al studenților în construcția unei uni versități, pornindu-se de la principiul just al creării unor asemenea instituții pentru studenți, ci nu pentru profesori, cum se întâmplă astăzi, în mod abuziv, la noi, profesorii nemaifiind în slujba elevilor săi. Această disfuncționalitate vine pe fondul atribuirii unor prerogative profesorale autoritare, în dauna unui echilibru firesc între dascăl și student. Introducerea legii lustrației, ca o prelungire a actului de condamnare publică a comunismului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și explicații la aspecte economice, demografice, de structură socială, de mentalitate. Observațiile și tezele lui au fost folosite ulterior de unii dintre cei ce s-au ocupat de familie și de evoluția societății. Ele apar suprasolicitate și, printr-o generalizare abuzivă, încadrate într-o viziune dogmatică economic-evoluționistă, decretată ulterior ca singura științifică, la Fr. Engels (1940/1950). Ideea eronată a evoluției întregii omeniri de la forme nestructurate familial la familia de tip monogamic - datorată unor factori economici - are ca sursă un viciu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
necesar. Mulți autori americani (printre care Gelles, 1997; Campbell, 1995), relevând consecințele negative ale unei atare situații pe multiple planuri, o consideră îngrijorătoare. Cred totuși, referindu-mă la ultima constatare, că e îndreptățită distincția dintre violența normală (îmbrânceala) și violența abuzivă (pumni repetați, lovirea cu picioarele etc.), distincție ce figurează în unele lucrări de specialitate. Nici o varietate de violență nu e bună și normală - păguboasă este și cea pur verbală -, dar din moment ce nu putem trăi într-o lume de îngeri, deosebirea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și cea pur verbală -, dar din moment ce nu putem trăi într-o lume de îngeri, deosebirea dintre a împinge, a smuci de mână și a snopi în bătaie e fundamentală. Să nu uităm însă că uneori violența „normală” este preludiul celei abuzive, de la mici tachinări fizice și verbale ajungându-se la agresivitate maximă. De fapt, distincția violență normală-violență abuzivă a fost lansată în discuția despre socializarea (și abuzul copiilor) și se potrivește mai bine respectivei realități; am considerat însă că are o
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
împinge, a smuci de mână și a snopi în bătaie e fundamentală. Să nu uităm însă că uneori violența „normală” este preludiul celei abuzive, de la mici tachinări fizice și verbale ajungându-se la agresivitate maximă. De fapt, distincția violență normală-violență abuzivă a fost lansată în discuția despre socializarea (și abuzul copiilor) și se potrivește mai bine respectivei realități; am considerat însă că are o oarecare acoperire și pentru violența domestică în general. Femeile sunt victime ale agresivității bărbaților în toate mediile
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pare nu numai falsă epistemic, ci și nocivă social. E adevărat că soluția structurală a reducerii multor rele sociale, inclusiv a violenței familiale, este eradicarea sărăciei și o mai echitabilă distribuire a resurselor socioeconomice, dar până atunci, lupta împotriva consumului abuziv de alcool trebuie să preocupe statul și societatea civilă. Alcoolismul este și un flagel al societății românești. Restrângerea violenței în familie - este utopic obiectivul de a o eradica - presupune și preocupare, folosind toate mijloacele posibile de a limita alcoolismul. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cultural (multiculturalismul) cu drepturile omului sau cu ceea ce R. Boudon numește „ireversibilitate axiologică” (vezi, pe larg, Iluț, 2004). În contextul domestic, nu numai femeile sunt agresate. De fapt, luate împreună, în cazul actelor de violență normală și al celor grav abuzive, balanța agresională înclină doar cu puțin de partea bărbaților. Problema este, așa cum s-a sugerat deja, că bărbații sunt agresați de soțiile lor mai mult verbal, iar când e vorba de forță fizică, numai cu acte minore. În plus, cel
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la școală, să muncească în casă și să nu se joace); folosesc copiii mai degrabă să-și satisfacă propriile nevoi (să se mândrească cu ei, să fie cuminți în orice împrejurare, astfel încât părinții să nu aibă nici o problemă). e) Părinții abuzivi nu sunt prea îngrijorați de rănile fizice și psihice pe care le pot provoca, mergând pe ideea „se mai întâmplă, ce mare lucru că i-am dat câteva palme”. Bazându-se pe literatura clasică relevantă a violenței familiale, N. Mitrofan
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cum ar fi contrastul dintre impulsivitate și timiditate, inteligență și infirmitate fizică, frustrare, depresie și nevoia de afirmare. Cred că este potrivit aici să ne reamintim deosebirea dintre violența normală (trasul de păr, lovirea palmelor cu bățul etc.) și cea abuzivă (bătaia cu pumnii și picioarele, rănirea). Și în societățile tradițional-rurale din centrul și estul Europei, ultima era puțin frecventă în socializarea și educarea copiilor, dar prima era prezentă în aproape orice familie, desigur și din România. Teoriile care pun un
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în legătură cu evitarea abuzului fizic față de copii, folosirea recompenselor și a privilegiilor în loc de constrângeri și pedepse corporale este că exact acolo unde e mai multă violență, sunt și mai puține mijloace economico-sociale de a o asana. Aceasta deoarece familiile cu practici abuzive față de copii sunt semnificativ mai expuse șomajului și sărăciei; izolate social, fără prieteni, firav prinse în rețeaua de rude și viața comunitară; situate în vecinătăți nesigure social (cu o rată mare de infracționalitate); sunt preponderent monoparentale (sau cu un soț
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fie caracteristice părintelui agresor sexual (timiditate, inabilități de comunicare, deficiențe emoționale, stimă de sine), în contrast cu reprezentarea populară, studiile atent elaborate relevă că majoritatea nu numai că nu sunt bolnavi psihic, dar nici măcar nu se poate construi un portret-robot de personalitate abuzivă. Mai degrabă o combinație între nemulțumiri, frustrări personale determinate de situații de stres (șomaj, insatisfacții profesionale și probleme la locul de muncă, pierderea unei ființe dragi, insucces în relațiile sexuale și afective) și consumul de alcool conduce la acte sexuale
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unei ființe dragi, insucces în relațiile sexuale și afective) și consumul de alcool conduce la acte sexuale cu copii. Aceștia din urmă, mai ales de la o anumită vârstă, sunt și ei ființe erotice și uneori cooperează. În ordine ierarhică, relațiile abuzive sexuale sunt între: tată vitreg și fiică, tată natural și fiică, frate și soră, unchi și nepoată. Spre deosebire de alte fenomene negative intrafamiliale, inclusiv bătaia, abuzul sexual la copii nu este asociat cu rasa, etnia sau statutul socioeconomic (Finkelhor, 1995) și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
relațiile incestuoase frate-soră și, în creștere, de cele soră-soră, frate-frate. Concepția curentă despre aceste relații este că ele sunt în cvasitotalitate consimțite, că e o joacă de explorare sexuală. Unele cercetări arată însă că o pondere însemnată o au actele abuzive sau, oricum, există o diferență mare de vârstă între frate (17-18 ani) și soră (10-11 ani), ceea ce înseamnă inegalitate de putere (Russell, 1986). Tema relațiilor sexuale dintre frați și surori rămâne încă un domeniu puțin studiat, probabil și pentru că - dată
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
suferă fizic și emoțional momentan, dar rămân cu traume psihice și dificultăți în relațiile afective și erotice și pe termen lung. Efectele nu sunt însă insurmontabile. Asistența psihologică este deosebit de importantă. Terapeuții neprofesioniști sau prea entuziaști cu privire la monstruozitatea actelor sexuale abuzive față de copii au produs și anumite efecte negative. Dorind cu orice preț să descopere în copilăria mică a unor pacienți episoade de abuz, au indus acestora false amintiri. Au avut loc procese celebre de acuzare a părinților sau bunicilor pe
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca atare, după toate normele optimului social, susținut de atuul că, în afara calculului rece, funcționează ca suport genetic altruismul consangvin. O serie de cercetări demonstrează că la majoritatea familiilor, chiar dacă nu sunt ferite de neînțelegeri și probleme, răspunsul nu este abuziv, ci unul de solidaritate și înțelegere autentică. Într-o investigație recentă, M. Warr și C. Ellison (2000), punând în paralel temerile și îngrijorările față de siguranța propriei persoane în fața criminalității (atacuri fizice pe stradă, răpiri, violuri etc.) și îngrijorarea și preocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că nu de puține ori entuziasmul unor reușite nu are temei științific. Astfel, în SUA - activitatea e acum în vogă la noi în țară -, după ce în anii ’60 s-a considerat că e bine ca, din familiile cu mare risc abuziv, copiii să fie mutați în centre de plasament sau la familii în regim de întreținere (foster), la sfârșitul anilor ’70 mișcarea a fost inversă: s-a estimat că e mult mai eficient pentru dezvoltarea mentală și emoțională a copiilor, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]