24,313 matches
-
de situația problematică. Ele țintesc controlul trăirilor emoționale în raport cu factorii de stres. Dintre tehnicile de coping axate pe aspectele emoționale ale situațiilor problematice, sunt enumerate: reevaluarea pozitivă, prin care persoana încercată se găsește mai puternică, mai capabilă, în urma experienței; minimalizarea amenințării, când persoana se convinge pe sine că „nu a fost atât de rău”, „nu s-a întâmplat nimic catastrofal””; evitarea prin fugă de situație, când persoana poate bea, fumează, doarme, face cumpărături, face totul ca să uite; autoacuzarea, când persoana se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
față de mediu. Condițiile de mediu pot veni în întâmpinarea nevoilor, facilitând satisfacerea lor sau pot crea bariere în satisfacerea nevoilor provocând organismul la rezolvarea problemei. Gravitatea, intensitatea reacției de stres a individului ține de elementul-surpriză (apariția neașteptată a stimulului), severitatea amenințării așa cum o resimte persoana, măsura în care persoana se simte lipsită de putere, lipsită de control asupra situației stresante, intensitatea, proximitatea și durata expunerii la situație. Selye descrie trei faze ale stresului: faza de șoc, faza de contrașoc (când se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de orice emoție, dezumanizată. Tulburările de stres posttraumatic pot apărea în intervalul de două săptămâni, până la șase luni de la producerea evenimentului traumatic. în cazul copiilor, există cel puțin patru situații adverse care le pot induce sindromul de stres posttraumatic: o amenințare sau o vătămare serioasă adusă copilului; amenințarea sau vătămarea serioasă a vieții cuiva pe care copilul îl iubește; distrugerea neașteptată a căminului copilului sau distrugerea comunității din care face parte; să fie martor la rănirea gravă sau uciderea din accident
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
posttraumatic pot apărea în intervalul de două săptămâni, până la șase luni de la producerea evenimentului traumatic. în cazul copiilor, există cel puțin patru situații adverse care le pot induce sindromul de stres posttraumatic: o amenințare sau o vătămare serioasă adusă copilului; amenințarea sau vătămarea serioasă a vieții cuiva pe care copilul îl iubește; distrugerea neașteptată a căminului copilului sau distrugerea comunității din care face parte; să fie martor la rănirea gravă sau uciderea din accident, prin violență fizică a unei alte persoane
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
limitele unor distanțe sociale sănătoase sunt mereu depășite, stresul social poate spori și genera conflicte. Pe de altă parte, interacțiunile cu persoanele semnificative din viața noastră (partener de viață, copil, părinte, șef) conțin întotdeauna și un stres social. Dispariția sau amenințarea unui pericol planând asupra uneia dintre persoanele semnificative induce stres socioemoțional. Stres fizic. Este cauzat de imposibilitatea sau dificultățile de satisfacere a nevoilor de bază ale individului, precum și a acelor nevoi artificiale, care țin de mediul creat de civilizație și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în rândurile autorităților, dar și a personalului de îngrijire. Astăzi, probabil că există un mai bun potențial reactiv la nivelul comunităților față de catastrofele naturale care par destul de frecvente în ultimii ani. în ciuda unei politici statale colectiviste, în perioada comunismului, sub amenințarea permanentă și consecutiv politicilor de urbanizare și industrializare forțată, s-a petrecut o rupere a țesutului social existent tradițional în satele din România. Oamenii au devenit indiferenți față de dificultățile vecinilor, față de ceea ce se întâmplă într-o altă familie din comunitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
forțelor exterioare. În acest sens, "retragerea la moșie" rămâne un topos al acestor narațiuni de viață, notat cu atenție de biografi. El semnifică un regim de acțiune poetică, o tensiune între chemarea literară și activitatea publică, metabolizând chiar difuz o amenințare politică. Despre Gheorghe Tăutu, Lepturariul reține, ca o micro- constelație de teme, retragerea la moșie, insatisfacția față de puterea politică și creația supusă constrângerii: Repauzând tată-său părăsi studiile și se ocupă cu economia câmpului pe o parte de moșie ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
I.: Așa ziceau? S. Ț.: Da, da, deci eu cred că erau pregătiți pentru o eventuală exterminare totală, dar noi o priveam ca și cum mi-ați spune acum " Foaie verde trestie, / Am să-ți spun o chestie". Ne era indiferentă chiar amenințarea asta teribilă, care în mod normal ar fi trebuit să te pună pe gânduri. C. I.: Îmi povesteați despre "regele Bălții", comandant de colonie penitenciară care făcea demonstrații de putere cu deținuții pentru copiii lui. S. Ț.: Da, da, "regele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu sora mea, mai avea și el vreo 15 hectare. Vasile Dima era, cum se spunea atunci, țăran mijlocaș, adică nu avea o proprietate care să necesite deportarea. Avea până în 30 de hectare. Dar a fost presat cu cote, cu amenințări, cu bătăi administrate nevesti-sii. După aceea, în scurt timp a fost băgat la pușcărie, dar nu pentru faptul că ar fi refuzat să dea cotele. A rămas acasă soția lui, adică sora mea, cu 4 copii, și a fost persecutată
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
făcut semne, ai vorbit cu alfabetul surdo-mut!" N-am spus nimic, am tăcut din gură. Asta era pe la ora două și jumătate și m-au ținut până la ora zece, când am plecat de acolo, numai într-o panică și sub amenințări. Ori gardianul, ori brigadierul, ori șeful din escortă, ori vreun soldat din escortă îmi tot repetau: "să vezi ce-o să-ți facă!" Eu eram tânăr, credeam toate prostiile, toate anomaliile. C. I.: V-a lovit cineva? S. M.: Nu, n-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
neputință de a face construcții pe locurile lor de case, conform reglementărilor comunale. În asemenea împrejurare se văd case ruinate, acoperite cu stuh și răgoz în mijlocul orașelor sau locuri virane adesea cuibul tuturor infecțiilor, ceea ce pe de o parte avem amenințare de incendii, iar pe de altă parte suferă igiena și salubritatea publică. Pe lângă acestea o atare prohibiție aplicată locuitorilor comunelor urbane este un mare inconvenient pentru îmbunătățirea și înfrumusețarea orașelor, mai ales pentru Vaslui, care, de la răscumpărarea besmenului (embatic) a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ar lipi o scrisoare injurioasă la poartă sau la fereastra unui om onest sau la curtea gospodarului (Domnului), sau la biserică, el va suferi o pedeapsă mai aspră decât pentru cazurile de mai sus; 34. Rugămintea prințului este adeseori o amenințare; 35. Judecătorul unui oraș nu este obligat a se supune prințului pentru a tortura sau spânzura pe cineva ce-l știe nevinovat. Această tortură și această moarte sunt crime. Este mai bine ca judecătorul să se lepede de slujba sa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care toți preoții din Eparhie trebuiau să o plătească fiind una din „resursele pentru ținerea Episcopilor". Darea aceasta se aduna la Episcopie prin trimiși ai episcopului și nu prea convenea preoților. Uneori, ea putea fi scoasă doar cu „cărți și amenințări domnești". Iată un document în acest sens: „Noi Duca Voievod datam cartea Domniei mele părintelui și rugătorului nostru, sfinției sale lui Calistru Episcopul de Huși, și pre cine va trimite, oamenii sfinției sale, să fie volnici cu cartea Domniei mele, să aibă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unitate și frățietate - în numele boierilor din ținutul Vaslui se plângeau Sfatului ocârmuitor și solicitau radierea îndatorărilor (căpătăierilor) din catagrafia întocmită la 1845, unde fuseseră trecuți la un loc cu țăranii birnici. Neprimind satisfacții, la începutul anul 1846 boierii revin, cu amenințări la adresa ocârmuirii, fapt pentru care, din dispoziția domnitorului, T. Durmuz și T. Sion, membri ai delegației, sunt arestați, în timp ce T. Rășcanu, ajutat de prieteni, reușește să scape. Subliniind activitatea remarcabilă, revoluționară, dinaintea anului 1848 trebuie să amintim că la moșia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scurt. Dogmatismul și limbajul dur (specifice jurnalismului catolic) erau considerate drept lipsă de moderație și folosite uneori împotriva altor catolici, fără a distinge persoanele de opinii sau idei. Lipsa moderației nu era principalul pericol al momentului; chiar opusul constituia o amenințare: permisivitatea catolicilor. Uneori era necesar ca principiile să fie expuse pe un ton apăsat; în caz contrar, publiciștii puteau deveni părtași la greșeală, nedându-i importanța cuvenită. Fără îndoială, trebuia să existe milă față de oameni, dar o milă cerebrală, ordonată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ziarele care pretindeau a fi catolice și de fapt nu erau. Episcopatul era îndemnat să ia măsurile necesare pentru ca ziarele să respecte Magisteriul 88. Exista un avertisment difuzat sub egida Sfântului Scaun, în care erau menționate publicațiilor în cauză. Această amenințare era făcută în contextul "crizei moderniste", când unii dintre autorii blamați de Vatican au publicat în ziare catolice. Apendicele cuprindea și o scrisoare deschisă către Marchizul Filippo Crispolti. Era un răspuns la un opuscul pe care-l scrisese acesta, în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu fidelitate doctrina Bisericii, în ciuda dificultăților și a criticilor la care a fost supus de moderniști 148. Tonul instrucțiunilor a fost dur, dar trebuie să ținem cont de faptul că aceeași severitate răzbătea și din partea publicațiilor liberale față de Biserică, iar amenințarea modernismului punea în pericol însăși existența credinței 149. Prin normele și concepția referitoare la presă s-a oferit publicului elementele necesare prin care să poată caracteriza și categorisi publicațiile, în funcție de mesajul creștin și de valorile exprimate de Biserică; cititorii trebuiau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
distribuie 15.000 25.000 de exemplare cifre considerabile pentru acea vreme. I.3.2.2. Presa din Italia în prima jumătate a secolului al XX-lea La începutul secolului al XX-lea, Vaticanul a considerat comunismul un factor de amenințare a stabilității sistemului politic. S-au întreprins diferite inițiative comune ale catolicilor și liberalilor, pentru a evita revoltele și pentru a crea un regim bazat pe principii acceptate de ambele părți. Colaborarea dintre liberali și catolici s-a reflectat și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a unei ierarhii catolice românești ducea la "revendicarea" de către Biserica catolică din Ungaria a autorității "spirituale" asupra comunității catolice din România; într-o perioadă de exacerbare a tensiunilor politice și a atitudinilor revizioniste, faptul acesta reprezenta un pericol pentru România. Amenințarea a fost evitată de către elita politică românească, ce a venit în întâmpinarea Vaticanului; astfel, s-a semnat Concordatul cu România, în ciuda opoziției Bisericii Ortodoxe Române (care vedea în acest act un atac asupra ei, ca instituție națională). Relațiile cu Vaticanul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din 18 ianuarie 1924, adresată noului nunțiu apostolic de la București, arhiepiscopul Netzhammer a relatat momentul înfințării ziarului și i-a cerut acestuia să dispună fie mutarea redacției din casa parohială de la Bărăție, fie plata unei chirii: "Având în vedere această amenințare, am evacuat două dintre cele mai frumoase camere din Baratzia, cerute pentru redacție, în ciuda faptului că ziarul ținea de responsabilitatea românilor uniți și în ciuda faptului că toată această situație reprezenta un mare inconvenient pentru casa noastră parohială. În prima zi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
motive rog cu umilință Nunțiatura Apostolică din București fie să evacueze redacția Albinei (care ar putea fi instalată și în casa parohială a românilor uniți din Str. Polonă), fie să se aranjeze plata chiriei către episcopie"972. Când pomenea de "amenințări", arhiepiscopul se referea la faptul că în momentul de debut al ziarului, pentru a-l convinge să accepte ca redacția să funcționeze în casa parohială din Bărăție, nunțiul menționase că în caz de refuz, îl va înștiința pe Sfântul Părinte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
că nu se poate plăti o chirie cum s-ar fi cerut în altă parte. Exc. Sa îmi dădea de înțeles că îi va scrie Sf. Părinte în cazul în care ar fi primit un refuz. Având în vedere această amenințare, am evacuat două dintre cele mai frumoase camere din Baratzia, cerute pentru redacție, în ciuda faptului că ziarul ținea de responsabilitatea românilor uniți și în ciuda faptului că toată această situație reprezenta un mare inconvenient pentru casa noastră parohială" (ASV, Fondul Archivio
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de departe, de teamă să n-o sperie, dacă i-ar apuca genunchii" și fără să mai aștepte îi spuse cu vorbe iscusite: "Domnițo, ori că ești zeiță, ori că ești femeie, eu te rog în genunchi!" (6.141-149)48. Amenințarea necunoscutului, a elementului exterior, a celui care înaintează în poziție exterioară trebuie să fie înconjurată. Integrarea străinului este realizată prin caracterul sacru al ospitalității, chiar dacă acesta ar fi pirat. Prima privire este aparența. Străinătatea străinului se manifestă pe chipul, veșmintele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cel al locuinței. Orice străin prin alteritatea sa neliniștitoare posedă această dimensiune numinoasă în care Rudolf Otto vedea esența sacrului. Necunoscutul generează teamă și înfiorare, chiar dacă aduce și o deschidere către lumea exterioară, chiar dacă aduce cuvinte noi. El este totodată amenințare și dar154. Odiseea cunoaște astfel de situații teoxenice. Pretendenții știu că "zeii adesea, sub fel de fel de înfățișări, colindă pribegi orașele ca să cunoască dreptatea și ticăloșia lumii" (Odiseea, 17, 485-487)155. Iar întoarcerea lui Ulise, ultimul dintre pretendenți, ia
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
anumite detalii pot fi citite în modul simbolic. Acest pitic, plasat într-un raport invers proporțional cu "găinile grase cât oile"382 care își face apariția dintr-un pateu, răspund desigur reprezentărilor unui Ev Mediu livresc dar aduce și unele amenințări, rejucând, la modul monstruos 383, nașterea și constituind un ecou pentru mama monstruoasă cu coarnele și coada ei. Locul ospitalității care ar trebui să fie castelul este de fapt un loc al lipsei. Prea plinul induce un vid. Multiplele atenții
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]