15,944 matches
-
localnicilor vor fi încununate de succes în urma aprobării lui Nicolae Iorga care era pe atunci ministru. Din 7 iunie 1932, la Titu începe să funcționeze ca unitate extrabugetară ""Școala de mecanică agricolă , morărit și si panificație<nowiki>"</nowiki>" în Titu Gară. În momentul înființării era singura și cea dintâi școală cu un asemenea profil din întreaga țară. Ca școală inferioară de meserii, își începe activitatea într-un local propriu, pus gratuit la dispoziție de inginerul Goga Ionescu, inițiatorul principal și directorul
Goga Ionescu () [Corola-website/Science/337183_a_338512]
-
(n. 21 iunie 1858, Torino - d. 31 martie 1928, Milano) a fost un sculptor italiano-francez. a fost fiul unui șef de gară. Familia s-a mutat în 1870 la Milano. Între 1879 și 1881 a terminat stagiul militar în Pavia. În acest timp, de asemenea, a început să ia lecții de pictură. Din 1882 a studiat la "Accademia di Brera" din Milano
Medardo Rosso () [Corola-website/Science/337206_a_338535]
-
pe trasee schimbate și uneori mai lungi. De asemenea, au intrat în circulație noi servicii de autobuz, precum linia 20 spre Eksterlaar sau linia 28 către Merksem. În 1975 a fost inaugurată prima secțiune din ramura vestică a premetroului, Groenplaats - Gara Antwerpen-Centraal. După contractarea rețelei din anii 1950 și 1960 și devierile temporare cauzate de lucrările din anii 1970 la sistemul de premetrou, în anii 1980 au apărut și primele extinderi limitate ale rețelei. Pe 3 septembrie 1982, linia a fost
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
15 mai 1908, a început să circule un tramvai cu aburi al Căilor ferate vicinale ale Provinciei Antwerpen de la Vlaams Hoofd și până la Hamme, iar de la 1 februarie 1910 până la Baasrode. În Vlaams Hoofd era în funcțiune la acea vreme gara Antwerpen-Linkeroever, situată în locul în care în ziua de azi se află intrarea în tunelul pietonal Sint-Anna. Pe 1 septembrie 1931, calea ferată vicinală a fost electrificată până la Temse, iar în 1937 până la Hamme. În 1959, aceasta a fost prima linie
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
Podul Mexic. În 1935, serviciul a fost prelungit de la Podul Noorderlaan și până la Noorderplaats. În 1955, troleibuzele au fost înlocuite cu autobuze pentru ca linia să poată fi prelungită până la Piața Regina Astrid. Linia 6 a fost lansată în 1938, între Gara Antwerpen-Sud și strada "Gijselsstraat", de-a lungul cheiurilor și a străzii "Brouwersvliet". Troleibuzele au înlocuit aici tramvaiul 6, care se bloca adesea pe străduțele înguste din nordul orașului și în traficul din zona cheiurilor portului. Linia a funcționat până pe 30
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
premetroului. Astfel, în martie 2006, Antwerpen avea 11 linii de tramvai, din care patru în premetrou. Aceste schimbări au afectat și liniile și . Traseul liniei 12 a fost scurtat: tramvaiele circulă acum între Sportpaleis și bucla de pe strada "Montignystraat" (la Gara de Sud), fostul punct terminus al liniei 24, în timp ce linia 24 a preluat traseul liniei 12 către cimitirul Schoonselhof din Hoboken. Pe 29 aprilie 2006 a fost inaugurat un nou traseu de-a lungul Amerikalei, până la noul punct terminus de la
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
de Justiție. Acest punct terminus este deservit de linia 12, care nu mai circulă pe strada "Brederodestraat". Stația nu este una nouă: până în 1965, ea era folosită de liniile 1 și 3, dar pe atunci în acel loc se găsea Gara Antwerpen-Sud. Pe 2 mai 2007, linia a fost și ea extinsă de la Piața Lambermont până la punctul terminus de la Bolivarplaats. Pe 27 octombrie 2007, rețeaua a fost extinsă pe linia între cartierele Luchtbal (stația „Metropolis”) și Kiel (stația „Olympiadepoort”). Nu a
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
era alcătuită din următoarele linii*: Pe 1 septembrie 2012, diverse linii au fost prelungite, unite sau eliminate. A fost înființat și un traseu nou, linia . Aceasta folosea itinerarul prin tunel al liniei 11, iar linia 11 a fost scurtată până la gara Berchem. Liniile scurtate 4 (Hoboken - Marnixplaats) și 8 (Groenplaats - Silsburg) au primit același număr 4, în așteptarea unirii lor într-una singură, în 2013. Linia 2 nu mai ajungea în Linkeroever ci în Merksem. Prin triunghiul subteran de tuneluri de la
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
Berchem. Liniile scurtate 4 (Hoboken - Marnixplaats) și 8 (Groenplaats - Silsburg) au primit același număr 4, în așteptarea unirii lor într-una singură, în 2013. Linia 2 nu mai ajungea în Linkeroever ci în Merksem. Prin triunghiul subteran de tuneluri de la Gara Centrală circulau de acum tramvaiele a câte două linii pe fiecare latură, iar prin tunelurile adiacente tunelurilor tramvaiele a patru linii. A fost efectuată și o reorganizare a liniilor regionale care a făcut ca autobuzele circulând dinspre zona metropolitană de
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
tramvaiele a patru linii. A fost efectuată și o reorganizare a liniilor regionale care a făcut ca autobuzele circulând dinspre zona metropolitană de sud a Antwerpenului (Lier, Boechout, etc.) să se conecteze cu liniile de tramvai 7 și 15 la Gara Berchem, și nu în autogara centrală din Rooseveltplaats, precum anterior. Acest lucru a dus la eliminarea circulației autobuzelor de pe traseul comun cu liniile de tramvai 7 și 15. Liniile regionale 640, 642 și 650 au primit trasee diferite prin Merksem
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
vara anului 2017 este prevăzută și finalizarea rampei de ieșire din tunelul Reuzenpijp de pe strada "Frankrijklei". Autobuzele interurbane 420, 421, 422 și 423 ale De Lijn nu vor mai ajunge până în Piața Franklin Roosevelt, ci vor avea stația terminus în fața gării Antwerpen-Berchem. Următoarele extensii ale rețelei au fost stabilite prin proiectul Brabo II, a cărei execuție este prevăzută între 2014 și 2018. Realizat: În execuție: Inițial, construcția unei linii de tramvai către cartierul Leugenberg din Ekeren era plănuită pentru 2007-2012. Deoarece
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
bulevardul "Frankrijklei" va fi pusă în funcțiune și va urma tunelul din Piața Operei, în timp ce la suprafață nu va mai putea circula nici un tramvai. Tramvaiul va circula de la stația de premetrou Astrid, via bulevardele "De Leien", către Piața Bolivar și Gara de Sud. Tramvaiul va circula începând din strada "Herentalsebaan", via premetrou, tot de la stația Astrid și de-a lungul "De Leien", "Brederodestraat" și "Kiel", până la "Schoonselhof", unde va înlocui fosta linie 24. Tramvaiele și vor circula de la Piața Regina Astrid
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
pentru vatman. Din acest motiv, pentru a putea permite circulația tramvaielor în ambele sensuri ale traseelor, au fost prevăzute bucle de întoarcere în toate punctele terminus ale liniilor, precum și în tunelurile de premetrou, sub Palatul Sporturilor și Piața Roosevelt, la Gara Centrală, pe bulevardul "Koninklijkelaan" din Berchem, în Piața Leopold (Banca Națională), piețele Marnix și Lambermont, la Gara de Sud (strada "Montignystraat"), la podul "Stenenbrug" (pe "Turnhoutsebaan", la începutul drumului european E313), sub piața "Groenplaats", la fostele capete ale linilor 5
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
fost prevăzute bucle de întoarcere în toate punctele terminus ale liniilor, precum și în tunelurile de premetrou, sub Palatul Sporturilor și Piața Roosevelt, la Gara Centrală, pe bulevardul "Koninklijkelaan" din Berchem, în Piața Leopold (Banca Națională), piețele Marnix și Lambermont, la Gara de Sud (strada "Montignystraat"), la podul "Stenenbrug" (pe "Turnhoutsebaan", la începutul drumului european E313), sub piața "Groenplaats", la fostele capete ale linilor 5 (Piața Wim Saerens) și 10 ("Schotensesteenweg") și pe bulevardul "Frans de l'Arbrelaan" din Merksem. De asemenea
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
a decis să continue cu evacuarea geniștilor, în vreme ce unitățile de gardă se retrăgeau spre port. Distrugătoarele "Vimiera" și "Whitshed" le-au înlocuit pe "Vimy" și "Keith" și au preluat majoritatea infanteriștilor marini și a gărzilor irlandeze și galeze. [[File:Boulogne gare maritime bateau cpa.jpg|thumb|O fotografie din perioada interbelică a clădirii "Gare Maritime" din Boulogne, în care se observă cheiul folosit de distrugătoarele britanice pentru evacuare]] Distrugătoartele HMS "Venomous" și HMS "Wild Swan" au continuat avacuarea restului forțelor rămase
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
infanteriști francezi, 200 trupe auxiliare, 120 de geniști și 150 de civili. Printre militari, în special în rândul geniștilor, se aflau soldați care nu erau înarmați. Când depozitele au intrat sub focul germanilor, Windsor Lewis și-a mutat oamenii în gara feroviară a portului ("Gare Maritime") și a ordonat ridicarea unor baricade din saci de nisip. Din acest adăpost, militarii aliați au reușit în seara zilei de 24 mai să respingă asaltul amfibiu al germanilor, în ciuda sprijinului acordat de tirul Panzerelor
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
autobuze interurbane ale regionalei din provincia Antwerpen a societății flamande de transport public De Lijn. Tot în această stație opresc și tramvaiele orășenești ale liniilor , , și . Prin stația de premetrou Opera, aflată nu departe de piață, trec tramvaiele liniilor , , și . Gara Antwerpen-Centraal este situată și ea la mică distanță de Piața Franklin Roosevelt.
Piața Franklin Roosevelt (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337372_a_338701]
-
și este cel mai vechi dintre depourile din rețeaua Metrorex, fiind deschis o dată cu primul segment de metrou, în 1979. Depoul este construit în totalitate în subteran, trenurile de metrou fiind introduse în rețea prin intermediul unei linii ferate ce venea de la Gara Cotroceni. A fost conceput de o echipă de arhitecți formată din Ileana Papina (șef proiect), Ioan Novițchi și tehnician Marcela Oreste. Construcția, realizată prin săpătură deschisă, din beton armat cu compartimentări din cărămidă, are o suprafață de aproximativ și 3
Depourile Metrorex () [Corola-website/Science/337381_a_338710]
-
de la puțul de extracție sarea era transportată cu carele sau pe șaua cailor, ambalată în saci făcuți din piele de bivol. - după 28.09.1884, dată inaugurării căii ferate Adjud-Târgu Ocna, sarea a fost transportată de la gura de extracție la gara Târgu Ocna cu carele. După deschiderea funicularului ("Teledinamicul") la 1 februarie 1885 și până la 30 octombrie 1896, sarea a fost transportată la magazia Salinei până la rampă de sare din stația CFR Târgu Ocna cu funicularul. În toamna anului 1896 se
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
în Sjenica, în sud-vest, cu cel puțin -33°C, iar circulația pe Dunăre și pe Sava a fost întreruptă. În capitala Belgrad, zeci de migranți blocați de închiderea rutei Balcanilor s-au refugiat într-un depozit dezafectat în apropiere de gară, din cauza temperaturilor care au atins -15°C în noaptea de 8 spre 9 ianuarie. Acești migranți refuză să intre în centrele oficiale de primire pentru a fi trimiși în țările din care au intrat în Serbia (Bulgaria sau Macedonia). În
Valul de frig din Europa din ianuarie 2017 () [Corola-website/Science/337430_a_338759]
-
(în , în ) este o gară din Bruxelles, Belgia. Ea este poziționată pe linia 26, între gările Haren și Evere. este situată în municipalitatea Evere, în vecinătatea graniței administrative cu Orașul Bruxelles, la intersecția șoselelor Chaussée de Haecht/Haachtsesteenweg și Avenue Jules Bordet/Jules Bordetlaan. Gara
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
(în , în ) este o gară din Bruxelles, Belgia. Ea este poziționată pe linia 26, între gările Haren și Evere. este situată în municipalitatea Evere, în vecinătatea graniței administrative cu Orașul Bruxelles, la intersecția șoselelor Chaussée de Haecht/Haachtsesteenweg și Avenue Jules Bordet/Jules Bordetlaan. Gara este construită sub nivelul străzii. La nivelul străzii se găsesc ultimele
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
gară din Bruxelles, Belgia. Ea este poziționată pe linia 26, între gările Haren și Evere. este situată în municipalitatea Evere, în vecinătatea graniței administrative cu Orașul Bruxelles, la intersecția șoselelor Chaussée de Haecht/Haachtsesteenweg și Avenue Jules Bordet/Jules Bordetlaan. Gara este construită sub nivelul străzii. La nivelul străzii se găsesc ultimele stații ale liniei de tramvai și liniei de autobuz , operate de MIVB-STIB, care oferă o conexiune cu transportul regional. Autobuzele liniilor 45 și 69 opresc și ele la Gara
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
Gara este construită sub nivelul străzii. La nivelul străzii se găsesc ultimele stații ale liniei de tramvai și liniei de autobuz , operate de MIVB-STIB, care oferă o conexiune cu transportul regional. Autobuzele liniilor 45 și 69 opresc și ele la Gara Bordet. În dreptul gării există și o stație a operatorului flamand de transport De Lijn. În această stație opresc autobuzele liniilor 270, 271 și 272, precum și serviciul de maxi-taxi la comandă 471. Haltă a SNCB-NMBS, Bordet este un punct de oprire
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
sub nivelul străzii. La nivelul străzii se găsesc ultimele stații ale liniei de tramvai și liniei de autobuz , operate de MIVB-STIB, care oferă o conexiune cu transportul regional. Autobuzele liniilor 45 și 69 opresc și ele la Gara Bordet. În dreptul gării există și o stație a operatorului flamand de transport De Lijn. În această stație opresc autobuzele liniilor 270, 271 și 272, precum și serviciul de maxi-taxi la comandă 471. Haltă a SNCB-NMBS, Bordet este un punct de oprire nedeservit de personal
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]