16,713 matches
-
pe care o poartă împotriva bolii sale, ar trebui să devină un deziderat explicit și concertat. Mai întâi, se pune problema realizării unei ecologii psihice pentru degajarea terenului de întreaga zgură interioară acumulată. în acest scop, exersarea capacității de a ierta pe alții și a se ierta pe sine devine esențială (Descamps, 1990). Desigur că în funcție de expertiza lui, psihologul clinician va rula un anumit tip de psihoterapie. în plus, așa cum arată B. Lipton (2009), exponent ilustru al epigeneticii, întrucât viteza de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sale, ar trebui să devină un deziderat explicit și concertat. Mai întâi, se pune problema realizării unei ecologii psihice pentru degajarea terenului de întreaga zgură interioară acumulată. în acest scop, exersarea capacității de a ierta pe alții și a se ierta pe sine devine esențială (Descamps, 1990). Desigur că în funcție de expertiza lui, psihologul clinician va rula un anumit tip de psihoterapie. în plus, așa cum arată B. Lipton (2009), exponent ilustru al epigeneticii, întrucât viteza de procesare a inconștientului este sfidător de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să vadă pierderea ce o va suferi căci certându-se cu prietenul care i a luat mingea, a doua zi nu se va mai putea juca cu el. Părintele îl poate sprijini pe copil să soluționeze problema și să-și ierte prietenul, salvându-și prietenia. Numai astfel părinții și școala ajută copilul în construirea capitalului social, a unor relații cu cei din generația sa care-l vor acompania de-a lungul întregii vieți. Capitalul social e definit ca „totalitatea relațiilor pozitive
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să-ți fac o tălmăcire a acestor slove mai iscusită. Eu sunt un om care voi să mă țin după mode și acum trece cineva de mare autor când vorbește în termenii bancului faro. Scu în limba românească înseamnă noblețe (iartă-mă, dragul meu clasic, că nu zic nobilitate, pentru că aici noblețea se potrivește mai bine cu boblețea); așa, scu înseamnă noblețe, adică este de o putere cu acel vestit De europenesc. G. va să zică Ghindă și A., As; așadar, G.A
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios, cu flori vii și parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel vâsc parazit care într-o zi a cășunat uscarea și putrezirea mândrului copac. Iertați-mă, domnilor, dacă, insistând asupra acestei comparări împrumutate din regnul vegetal voi adăugi că rolul arheologului este [...] de a culege împrejuru-i [al copacului] cu o pietoasă îngrijire, toate frunzele cele veștede, toate florile cele ofilite, toate poamele cele svântate și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un om foarte simpatizat de toată lumea. A avut un fel aparte a lui de a se purta cu oamenii. Și când au ieșit partizanii ăia dintr-o livadă a unei femei - mama Aldeoaia, o femeie excepțională, D-zeu s-o ierte! -, unul dintre partizani zice: "Băi, e dom' Petrică, lasă-l să treacă! Grăbește calul, nea Petrică, că nu-i bine să". C. I.: Dar nu erați singura familie care s-a evacuat. S. Ț.: Nu numai noi, erau și alții
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am sărit de pe scaun și i-am zis ăluia cu mustăți: bre, te văd om serios dar când ți-oi șterge una, te pierd de mușteriu! Ce mă tot ciocănești? Și s-o liniștit, s-o liniștit pentru că nu-l iertam!" Atunci s-au convins și cei care s-au dus cu el la Socola că ceva nu este în regulă. M-am întâlnit cu el la Salcia, că a plecat înaintea mea. Când ne-am reîntâlnit l-am întrebat câți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la activ, că suntem niște criminali notorii. Pe lângă asta, pe acolo la Jilava erau sergenți care nici măcar să scrie nu știau. Când l-a văzut pe unul că doarme în patul de pe rândul doi suprapus - părintele Cornel, Dumnezeu să-l ierte!, un om, un preot extraordinar, era bolnav și era întins acolo - gardianul a chemat șeful de cameră și l-a întrebat ce-i cu ăla acolo. I s-a răspuns că e bolnav: "Bolnav?! De la ora 5 dimineață până la ora
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ceva ce au făcut, ci pentru ceva ce se putea sau, la fel de bine, putea să nu se petreacă în viitor! Iar băieții ăștia nu aveau nicio treabă cu așa ceva. Prall era profesor de biologie, s-a spânzurat, Dumnezeu să-l ierte!, Herzog era inginer mecanic și Schmidt, la fel. C. I.: Prall s-a spânzurat în lagăr? S. Ț.: Nu, nu, când a ajuns acasă! Acasă s-au spânzurat ăștia doi. Că și Hoprich, care era profesor de limbă germană, s-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pentru prima dată în viața lor. Eram la prășit și săpând a rămas un fir de iarbă lângă porumb, iar sergentul care ne păzea l-a chemat și i-a zis: "Vezi firul ăla de iarbă?" "Vă rog să mă iertați, îl culeg imediat!" Nu, nu, nu îl scoți cu dinții!" Cu dinții nu-l scot, îl scot cu mâna!" "Nu! Îți rup mâna cu care vrei să-l scoți. Scoți iarba aia cu dinții acum dacă nu vrei să mori
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe tractor și s-a dus. După câteva zile a venit din nou la brigada noastră. S-a dus la Ștefan Vasile, i-a căzut în genunchi, l-a prins de picioare și i-a spus: "Te rog să mă ierți! Pentru greșeala pe care am făcut-o Dumnezeu m-a pedepsit! Iartă-mă!" Ștefan Vasile era un bărbat cât ușa și cu o prestanță deosebită. S-a uitat la el și n-a spus niciun cuvânt. Sergentul s-a ridicat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nou la brigada noastră. S-a dus la Ștefan Vasile, i-a căzut în genunchi, l-a prins de picioare și i-a spus: "Te rog să mă ierți! Pentru greșeala pe care am făcut-o Dumnezeu m-a pedepsit! Iartă-mă!" Ștefan Vasile era un bărbat cât ușa și cu o prestanță deosebită. S-a uitat la el și n-a spus niciun cuvânt. Sergentul s-a ridicat și a stat deoparte. Deci, și-a dat seama că a făcut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
niciun rost! Hai să bem ceva!", zice Roșca. Auzi, să mă duc să beau cu el! I-am zis: "Roșca, hai să ne vedem fiecare de drumurile noastre și cu asta Dumnezeu să te aibă în pază și să te ierte!" C. I.: Și ați reușit să vă reînscrieți? S. Ț.: Da de unde!? M-am dus la Securitatea Iași și i-am întrebat: "pentru ce m-ați condamnat pe mine, pentru "planul Valev"?! Iată, "planul Valev" este public! L-ați spus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
soluție singulară sinuciderea. Că din cauza situației mizerabile în care erai pus după detenție ajungeai la disperare și la gesturi ultime. Păi, Prall era profesor de biologie, dar s-a spânzurat că nu-și găsea loc de muncă, Dumnezeu să-l ierte! La fel și Hoprich, care era profesor de limbă germană, s-a spânzurat. Cum am aflat de Hoprich? Eu i-am trimis o scrisoare la Daia în care i-am spus că soția mea a murit. A fost o scrisoare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
destin sunt și vise premonitorii și se petrec lucrurile într-adevăr așa cum ai visat. Mi-am visat soția moartă lângă un pârâu și eu m-am aplecat deasupra ei și plângeam. Ea a deschis ochii și a spus să o iert că pentru tot ceea ce mi se întâmplă ea nu poartă nici o vină. Socrii mei înnebuniseră: spuneau că eu am omorât-o, că am vorbit cu doctorii s-o lichideze. Un zbucium total. S-au dus la primărie și au spus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că nu aduce banii sau cine știe ce altceva. Dar mama, ca martor, a spus că nu a întârziat niciodată nici cu corespondența și nici cu banii. O singură dată a întârziat cu niște bani de la fratele meu dar mama l-a iertat ca să nu-și piardă omul pâinea. Conviețuirea cu sovieticii C. I.: Mi-ați spus că una din camerele de la doamna Lucica era rechiziționată. Cine a locuit în acea cameră rechiziționată de ruși? R. R.: Au locuit câte un ofițer sau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Lasă, mă, că ăsta a plecat că nu avea pregătire, era mai mult pus de partid, dar de acum vor veni oameni cu pregătire, ingineri agronomi, cu studii. Și taci din gură, că vine unul Răileanu Dumitru". Dumnezeu să-l ierte, c-a murit. Era un bărbat frumos și elegant, dar cam afemeiat. El m-a filat, că m-a văzut că-s mai vioi și mai disciplinat - că dacă ai fost în armată erai mai sprinten și cu respect față de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
bineînțeles, cum să nu fi știut?! Ei știau absolut totul, fiecare pas. C.I.: Dar cine a denunțat, cine a informat Securitatea? D.V.: Tot prieteni de-ai noștri denunțau, tot prieteni. Cei mai buni prieteni devin turnători odioși atunci când sunt stimulați. Iertați-mă că lovesc atât de murdar în acest cuvânt sfânt numit prietenie, dar ferească-vă Dumnezeu să aveți prieteni așa cum am avut eu, de pildă. Să crezi în minunea sufletească a unor prieteni și după aceea să citești notele informative
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu diavolul, că devin informatori ai Securității. Acest fapt i-a durut și i-a transformat în niște mucenici, toată viața au regretat, chiar dacă nu au respectat ce scria în acel contract odios. De pildă, marea majoritate a preoților noștri, iertați-mă că vă spun și să mă ierte și preoții, pentru că am întâlnit mulți dintre ei adevărați mucenici, au fost forțați să spună și ce mărturisesc cei care se duceau la spovedanie: dacă spun ceva despre Partid, despre guvern. Bieții
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fapt i-a durut și i-a transformat în niște mucenici, toată viața au regretat, chiar dacă nu au respectat ce scria în acel contract odios. De pildă, marea majoritate a preoților noștri, iertați-mă că vă spun și să mă ierte și preoții, pentru că am întâlnit mulți dintre ei adevărați mucenici, au fost forțați să spună și ce mărturisesc cei care se duceau la spovedanie: dacă spun ceva despre Partid, despre guvern. Bieții preoți erau nevoiți să-și vândă sufletul diavolului
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
foamei. Sau un alt aspect al foamei, când o foarte mare personalitate a culturii române, fost preot și mare poet, plângea și răzăluia cu lingura în butoiul în care fusese ciorba pentru deținuți, adusă pe câmpul pe care lucram noi. Iertați-mă că vă spun lucruri din acestea, sunt prea amare... C.I.: Eu cred că tocmai aceste lucruri trebuie spuse. Aceste lucruri trebuie denunțate public. D.V.: Trebuie spuse dar mă doare inima când mi-aduc aminte de ele. C.I.: Cine era
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
colectivă sau cei care s-au răsculat împotriva slugilor bolșevicilor de la noi din țară, care căutau să facă ordine pe placul lor, adică o dezordine pe placul lor și care săvârșeau atâtea crime și atâtea ticăloșii. Toți acești oameni, și iertați-mă că le-am spus oameni, toți acești monștri au adus o adevărată pată pe adevărata denumire de fost deținut politic. C. I.: Profitori au fost tot timpul. D.V.: Dar am întâlnit și oameni, cu adevărat foști deținuți politici, de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dă Dumnezeu și în felul lui de a pune întrebările mă atinge într-un anumit mod, îl părăsesc imediat, nu mă interesează nici interviu nici absolut nimic. Ei, pe dumneavoastră nu vă pot părăsi, pentru că sunteți un om care trăiți. Iertați-mă, nu este o laudă deșartă, ăsta sunteți dumneavoastră, cred, și recunoașteți cinstit că așa este, pentru că așa mi-ați apărut mie... C.I.: Domnule Vacariu, sunt în stare să vă ascult 12 ore numai să-mi vorbiți despre toate aceste
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
după mine era strigat și Popa Dumitru, și invers. După detenție a fost preot la biserica Sf. Ioan, de pe lângă Filarmonica Iași. Este singurul om cu care am ținut legătura mai strâns, pentru că eram ca frații. A murit, Dumnezeu să-l ierte!, iar la înmormântare au fost de-au slujit 27 de preoți. C. I.: Ce gardieni ați avut pe la Salcia? Andone Ioan? Grecu, Regele Bălții? Vă spun ceva numele acestea? D. B.: Or fi fost, numai că nu i-am reținut și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
repeta insistent să fim moderați, să nu ne repezim în mâncarea aceea insuficientă, că facem ocluzii intestinale. Păi, Gherman Octavian a murit săracul din cauză că a mâncat prea mult porumb crud și a făcut ocluzie intestinală. Nici acum nu-mi pot ierta că i-am luat cămașa aceea bleu. Agache era un doctor excepțional, știu ce spun, că doar am făcut și anatomie și fiziologie și chimie și mai ales alimentație, nu pot spune că eram străin de materie. Dar te ajuta
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]