18,714 matches
-
aducă ceva nou, să-și depășească predecesorii și însăși generația lui, dar important este să facă ceva ce numai și numai el poate da lumii, să nu poată fi reprodus. După ce dă pe gâtul uscat de tutun o jumătate de pahar de vin alb, revine : Chiar, cum vă explicați faptul că, deși vânzările, după cum spuneți, nu mai sunt la fel ca în anii trecuți, sălile sunt încă arhipline ? — Domnule Vasile, dumneavoastră sunteți o vedetă, n-a negat nimeni acest fapt ! Și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lui Claude Romano Și eu am fost student odată sau Un tango de adio. Să-mi cânte un cobzar povestea vieții mele Și-n cântul de foc să uit de visuri grele, S-adorm cu capul beat pe masa cu pahare, Să uit că am iubit, să uit de-a ei chemare. Celebre în acei ani au fost și : Garoafa ce mi am pus la butonieră, Plâng trei corzi de balalaică, Să-mi dai batista ta ca amintire, Ai adormit, crâșmare
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mai lipsite de dragoste. Mergea din cafenea în cafenea, stătea ore în șir privind în gol, gândindu-se la cum să iasă din acea stare de amorțeală și depresie continuă, care simțea că îi va aduce degrabă sfârșitul. Sorbea câteva pahare de vin și nici măcar nu se amețea. „Pe ce cale s-o mai iei, când le-ai făcut pe toate ?“, se întreba. Ce alegeri să faci, când ai ajuns într-un punct la care nimeni nu a cutezat nici să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
dansăm Și de toate să uităm, Beți și voi, fiți vioi Nu știi mâine ce va fi cu noi. Apoi dizeurul cobora de pe scenă pentru a se amesteca printre mese, alături de un violonist, și fura de pe masa unor clienți un pahar de vin, din care lua o înghițitură zdravănă, stârnind hohote de râs și aplauze, apoi îl ridica în aer : „Sus paharul și vinul noi să-l sorbim/ Și să ne unim, veseli toți să fim/ Zi, țigane, din strună, cum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cobora de pe scenă pentru a se amesteca printre mese, alături de un violonist, și fura de pe masa unor clienți un pahar de vin, din care lua o înghițitură zdravănă, stârnind hohote de râs și aplauze, apoi îl ridica în aer : „Sus paharul și vinul noi să-l sorbim/ Și să ne unim, veseli toți să fim/ Zi, țigane, din strună, cum știi frumos/ Valsul cel duios și delicios“, iar în timp ce începea să danseze printre mese, violonistul făcea un adevărat spectacol cu instrumentul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
îndră zneau chiar să urce pe scenă pentru a-l îmbră- țișa, a-i dărui flori, a-i cere autografe și a-l felicita, îl revedea din nou în spatele sălii, la o masă, pe tatăl său, zâmbind și sorbind un pahar de vin în cinstea lui. Nu mai era singur, i se alăturase și Fernic, tânăr ca în ziua în care se cunoscuseră la Răcaru, elegant, la costum, cu piciorul întreg, fără baston, aplaudându-l neîncetat : — Așa, amice, așa ! Arată -le
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ajutat, fie și cu un gând bun. Atât și nimic mai mult, iar nici acesta nu a venit de cele mai multe ori. Unde au fost zecile de actori cu care a stat la băute ? Unde au fost prietenii lui eterni de pahar, cântăreții, compozitorii, textierii și amicii care nu se mai desprindeau de la mesele sale ? Cum l-au văzut puțin tăvălit, s-au dezis de el, de parcă nu l-ar fi cunoscut niciodată. Cristi e tot mai mâhnit și mai rece. Ceva
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
curgeau șiroaie de lacrimi, pe care Cristi nu le-a văzut niciodată. Și a fost mai bine așa, căci mila l-ar fi dărâmat cu siguranță. Așa a stat Cristi luni întregi, revenindu-și. Timp în care niciun amic de pahar, niciun prieten, apropiat sau vreo admiratoare care îi promisese și cerul, și luna nu l-a vizitat. Uitaseră de el cu toții, ca și cum nici n-ar fi existat vreodată. Iar publicul, după câteva întrebări legate de dispariția sa și alte zvonuri
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
o senzualitate sălbatică până în cele mai simple mișcări și priviri. Atât de frumoasă, dar atât de fru- moasă, încât ți-era teamă s-o atingi, să n-o murdărești cumva, să n-o zgârii, să nu se spargă ca un pahar de cristal în mâna ta grosolană. Nici dacă v-aș pune să desenați formele unei femei ideale nu v-ar ieși, v-ar depăși imaginația. Șoldurile savuroase și talia ca a unui copil, picioarele lungi și catifelate, cu o piele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
O lampă galbenă, ca o ciupercă, având capul acoperit de un material textil cu forme de flori. Aici călătorea cu mintea în cele mai frumoase lumi pe care le cunoscuse. Era la premierele pieselor sale preferate, era apoi la un pahar de vin cu actorii pe care îi iubea, povestind vrute și nevrute, și, din când în când, era întrerupt pentru a da un autograf unei femei frumoase sau unei puștoaice, căreia ochii îi sticleau, îndrăgostită pe loc de Cristi. Sau se plimba
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
-l savureze relaxat, secundă cu secundă. Ca de obicei, a făcut semn cu mâna dreaptă către orches- tră pentru a începe. În spatele sălii, la o masă, ca întotdeauna, tatăl său, cu lacrimi în ochi. Fernic îl însoțea, sorbind dintr-un pahar de vin roșu, iar lângă el Pribeagu, entuziast, aștepta cântecul. Maică-sa și Pițu tocmai se așezau. Domnișoara Coincidență intra pe ușă cu un ofițeraș neamț și îi zâmbea. Mihail Sebastian împreună cu Mircea Eliade și Camil Petrescu își rezervaseră loc
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
-le la iveală sufletele calde, pentru ultima oară. Spune-le că, deși timpul nostru s-a scurs, atât cât a fost, domnișorule Cristian, spune-le că ne-am distrat al naibii de bine ! — Arată-le vocea ta caldă, Cristi, ridică taică- su paharul de vin. Arată-le vocea ta pe care eu nu am auzit-o niciodată ! Fernic se ridică în picioare și îl salută : — Să bem pentru viață ! Piesa începe. Ultima melodie cântată de Cristian Vasile vreodată. Ultimul tango al Bucureștiului. Epilog
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
trimis la canal? În principiu, oricine era bănuit nu numai de acțiuni anticomuniste efective, dar și, În genere, de atitudine ostilă. Era de ajuns un denunț sau o vorbă nepotrivită. O anecdotă cu iz anticomunist, rostită Între prieteni la un pahar, se putea solda cu o condamnare de ani de zile, și chiar cu moartea, fiindcă la canal se mai și murea. Important era „să-ți ții gura“. Unele categorii au fost Însă mai lovite decât altele. Elita politică interbelică, În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
specific bucureștean. Dintre localurile cândva cu nume simbolice, mai supraviețuiește doar „Capșa“ (cofetărie și restaurant), frecventată de elita bucureșteană și, de la un moment dat, În special de scriitori și artiști. Bucureșteanului Îi plăcea să iasă și să zăbovească la un pahar sau În fața unei cafele și, mai ales, la o discuție prelungită, „punând țara la cale“. Era un oraș animat și vesel. Și cât se poate de cosmopolit. Localurile cele mai cunoscute purtau variate nume europene, precum Hugues, Riegler, Giovanni, Fialkovski
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
grăbit; trebuia s-ajungă la facultate pe la opt ca să vândă o mare cantitate de narcotice unui grup important de boboci. Când m-a întrebat dacă am o pipă pe care i-aș putea-o împrumuta, am deschis seiful. A golit paharul de punch, fredonând cântecul zombilor Time of the Season. - Ce-i înăuntru? întrebă el, lungindu-și gâtul, apoi: E tare sombreroul. - Aici îmi țin banii și armele. Am luat din seif pipa de cristal pe care sub nici o formă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
probleme de adaptare la orarul celor care locuiau în casa asta. Așa că după ce Marta a ieșit din bucătărie ca s-o aducă pe Sarah (care învăța o a doua limbă cu ajutorul diapozitivelor) m-am ridicat și mi-am turnat un pahar mare de suc de portocale proaspăt stors și l-am combinat cu o jumătate de sticlă de Ketel One rămasă după petrecere și ascunsă cu dibăcie printre sticlele de ulei de măsline din capătul raftului. Era un mic miracol că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
sacadat, să se calmeze. - Nu am chef de asta acum. Hai s-o lăsăm moartă. - Mi se pare rezonabil, am murmurat, amabil, întorcându-mă la ziare. Am încercat să sorb o înghițitură bună, dar sucul s-a revărsat peste buza paharului, așa că l-am pus pe masă cu mâna tremurândă. Înfuriată de tonul meu relaxat, Jayne se dezlănțui încă o dată. - E ilegal, Bret. Doar pentru că s-au consumat în casa noastră... - O reședință privată! am urlat și eu. - ... nu înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cu atâta speranță, o expresie care friza nebunia, încât am vrut să mă desprind primul. Dar atunci Jayne mă împinse cu blândețe, zicând: - Suntem invitați la Allen, duminică. N-am putut să refuz. - Cred că o să fie... am sorbit din pahar, minunat. Nemaipomenit. De îndată ce plecă să-l aducă jos pe Robby, stomacul meu a erupt și mi-am lăsat cocteilul pe masă, fugind degrabă spre cea mai apropiată baie, așezându-mă pe colac exact în momentul premergător diareei care plesni apa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
aromele alcoolului și excrementelor împănându-se într-o duhoare care mă izgoni din baie aproape la fel de rapid pe cât intrasem. Când am ajuns înapoi în bucătărie, Jayne turna apă fierbinte în boluri de ceramică și Robby stătea la masă sorbind din paharul meu și strâmbându-se. - Mami, sucul ăsta de portocale are un gust ciudat. Nu mai avem Tropicana? - Robby, dragă, nu vreau să bei Tropicana, zise Jayne. Marta a stors suc proaspăt. E lângă chiuvetă. - Ăsta e proaspăt, bombăni el. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ăsta de portocale are un gust ciudat. Nu mai avem Tropicana? - Robby, dragă, nu vreau să bei Tropicana, zise Jayne. Marta a stors suc proaspăt. E lângă chiuvetă. - Ăsta e proaspăt, bombăni el. Am rămas în cadrul ușii până când Robby lăsă paharul jos și se duse spre storcătorul de fructe. (Sucul la cutie era strict interzis deoarece favorizează cariile și celulita.) În timp ce mă îndreptam spre masă Robby se întoarse și mă văzu, făcându-se la fel de subtil că nu mă vede, înainte de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
așteptat, copiii, cu toții puțin nelămuriți, au început să vocifereze, astfel încât costumele au fost interzise (părinții obosiți au pledat pentru un compromis: „doar un pic înfricoșător?“ - care a fost respins). Asta l-a dezamăgit profund pe Robby, așa că în timp ce Jayne verifica paharele care fuseseră în spălătorul de vase, am încercat să-mi consolez fiul. La modul părintesc, l-am asigurat că a merge necostumat era probabil în interesul tuturor, oferindu-i ca exemplu povestea propriei mele experiențe de Halloween din clasa a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
bancă în timp ce colegii mei evoluau în fața copiilor extaziați. Mă așteptam ca Robby să mă găsească instantaneu mult mai interesant decât ar fi crezut înainte. O tăcere stânjenitoare puse stăpânire pe bucătărie. Toată lumea îmi ascultase povestea. Jayne ținea în mână un pahar de margarita spart și mă privea ciudat. Am remarcat pe rând că și ceilalți - Sarah, Marta, Robby, chiar Victor - mă priveau ciudat. Robby, arătând cu totul confuz, spuse în sfârșit ceva, calm și cu atât de multă demnitate de cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Fiecare femeie pe care o întâlnește se udă de plăcere. Are drăguțul obicei de a linge fețele femeilor în public și de a-și freca degetele de sexul lor pe sub masă, la Balthazar, în timp ce le strecoară droguri ca OxyContin în pahare. I-o trage uneia atât de puternic încât îi sparge osul pelvian. Fute o semifaimoasă actriță TV în culise, doar cu câteva minute înainte ca ea să apară în talk-show-ul Live with Regis and Kelly. Își flexează bicepșii și se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în timp ce conduceam pe străzile umbrite. Am trecut pe lângă un câmp cultivat cu cartofi. Am trecut pe lângă un hambar și pe lângă niște cai care pășteau în vecinătate. La porțile campusului agentul de pază și-a înclinat cascheta și eu am ridicat paharul de cafea în timp ce mă lăsa să trec. Prima oară când am remarcat acel 450 SL crem a fost în acea după-amiază caldă, senină, de Halloween. Staționa lângă bordura trotuarului, chiar în afara parcării și am zâmbit când am trecut pe lângă mașină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
metal și sticlă, studenți mahmuri se bronzau la soare. Trecând prin curte m-am oprit în fața unei noi instalații de artă să-l ajut pe un student să dea cep unui container de bere (și am ras și eu un pahar). Jucătorii de fotbal în tricouri cu sigla DKNY au trecut prin curte în pas alergător spre terenul de joc și, cu excepția unor suporteri care stăteau sub copertina băncilor de rezerve (unde mi-am lăsat teancul cu Informatorii, punându-l pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]