17,300 matches
-
p. 428); f) paralela: "constă în existența a două descrieri, fie consecutive, fie intersectate, prin care se face asocierea, sub raport fizic sau moral, a două obiecte cărora li se arată asemănările sau deosebirile"; g) tabloul: "anumite descrieri animate de pasiuni, de acțiuni, de evenimente sau de fenomene fizice sau morale" (p. 431). Dacă, pentru P. Fontanier, descrierea, în general, "constă în a așeza în fața ochilor un obiect și a-l face cunoscut prin detalierea circumstanțelor sale cele mai interesante", "ea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
încercările de transcriere a elanurilor sentimentale, cât și în reflecțiile pesimiste, trezite de spectacolul curgerii timpului și de moarte. Volum după volum - Poezii (1883), cu prefața lui Al. Macedonski, Nopți albe (1887, 1898), Zile negre (1888), Poezii (1892, 1897) -, afișând pasiuni răvășitoare, versurile nu fac decât să capteze, în discursivitate fadă și într-o mecanică sterilă, naivități. Un macabru artificios învăluie reprezentările morții. Masca damnării, gesticulația agonică (Spasm, Danțul spânzuratului, Așternutul morții) nu revelă crisparea interioară și atmosfera halucinantă din Maurice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
pentru a culege valorile culturii și a putea întemeia cu ajutorul lor un eon privilegiat care să ne mîntuie pe fiecare și pe toți. O astfel de strădanie, ce corespunde acelui "om puternic" văzut de C. Dimitrescu-Iași ca "un vulcan de pasiuni animat de un ideal", corespunde pe deplin condiției poetului și condiției profesorului. Și poezia, și educația transformă știința în conștiință, luminează obscuritatea ce ne înconjoară, ne purifică, ne conduce în abisul adevărului, din boboc ne face floare, din crisalidă devenim
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
termenul de personalitate ca ideal al educației. Ca și alți teoreticieni, el face distincție între individualitate și personalitate. Dacă individualitatea este "eul senzorial", aspectul biologic al făpturii umane, personalitatea este "eul spiritual", la care se ajunge prin dominarea simțurilor și pasiunilor: "Adevărata personalitate a omului zace în fundul cel mai adînc al vieții spirituale, și nu e dezvoltată decît în măsura în care ajutăm sufletul să pună stăpînire asupra simțurilor și pasiunilor" (1, p. 105). Cum ar putea educația să asigure dominarea "eului spiritual"? Pentru
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
umane, personalitatea este "eul spiritual", la care se ajunge prin dominarea simțurilor și pasiunilor: "Adevărata personalitate a omului zace în fundul cel mai adînc al vieții spirituale, și nu e dezvoltată decît în măsura în care ajutăm sufletul să pună stăpînire asupra simțurilor și pasiunilor" (1, p. 105). Cum ar putea educația să asigure dominarea "eului spiritual"? Pentru a răspunde la această întrebare Foerster analizează două tipuri de educație care se confruntau în primii ani ai acestui secol: a) educația autoritară caracterizată prin constrîngere, rigorism
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în care vor fi angajați elevii nu trebuie să fie neapărat plăcută. Obișnuirea din vreme cu ocupații neplăcute, aprecia acest pedagog, se constituie într-un exercițiu de dominare a simțurilor, care va apăra mai tîrziu ființa umană de subordonarea față de pasiunile violente. Întrucît a propus ca modalitate de educație autoconducerea clasei de elevi însușirea normelor morale prin interrelații cu alții Foerster este considerat ca un pedagog social. După cum vom vedea, pedagogul român G. G. Antonescu a fost puternic influențat de Foerster
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de numeroși psihologi ai vremii, printre care: H. Wallon, Ch. Bühler, W. Köhler. Toate aceste observații fac să apară o legitimă întrebare: prin ce s-a impus totuși Maria Montessori în fața lumii pedagogice din prima jumătate a secolului XX? Prin pasiunea cu care s-a angajat în numele umanismului să atragă atenția contemporanilor săi asupra copilului, asupra drepturilor sale și a necesității de a i se crea condiții pe măsura vîrstei lui, glasul ei era o continuare a glasului îndepărtat a lui
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a angajat în numele umanismului să atragă atenția contemporanilor săi asupra copilului, asupra drepturilor sale și a necesității de a i se crea condiții pe măsura vîrstei lui, glasul ei era o continuare a glasului îndepărtat a lui J.-J. Rousseau; pasiunea sa amintea de căutările zbuciumatului Froebel; îndemnul ei a fost auzit însă pentru că trăia într-o altă epocă, care îngăduia unei categorii mai largi de oameni să se aplece cu grijă asupra primilor ani ai copilăriei. Materialul didactic confecționat de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
independenței oferă valoroase perspective teoretice și practice; aceasta mai ales în condițiile în care școlaritatea majorității tinerilor se prelungește, astăzi, pînă la 16-18 ani și cînd există pericolul unei educații care să cultive o dependență excesivă a adolescenților față de adulți. Pasiunea cu care a scris și activat pe tărîm pedagogic Maria Montessori este demnă de toată prețuirea. Ca și alți contemporani ai săi însă stimulați în efortul lor de cele mai umaniste intenții ea a supraapreciat posibilitățile educației în viața societății
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
prezent la întreaga viață a claselor sale, dar o prezență care asigură acesteia libertatea, adică creează condiții pentru manifestarea energiei orientate spre creșterea puterii spiritului. "Libertatea gîndită", spre care educatorul își conduce elevii, înseamnă pentru Ad. Ferrière stăpînirea instinctelor și pasiunilor, victoria rațiunii prin captarea și canalizarea acestora (10, p. 20). Comparativ cu ceilalți reprezentanți ai educației noi, teoria acestui pedagog asupra educației social-morale este, poate, cea mai limpede exprimată și, în același timp, cea mai realistă. Copilul nu se poate
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
omul aparține lumii minerale. Corpul eteric este "viața din corpul fizic", căruia îi sînt proprii forța de creștere și cea de reproducere (comune lumii vegetale și animale). Corp astral este "corpul" sufletesc, sau, altfel spus sînt forțele psihice pulsiuni, dorințe, pasiuni ascunse pînă la pubertate, dar manifestîndu-se acum, împreună cu capacitatea de a judeca. Corpul astral se conturează în jurul vîrstei de 14 ani. Eul este considerat ca unitate a viețuirii trupului și sufletului, întrucît eul trăiește în trup și suflet, în Eu
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și patru luni fiecare. De la șapte la nouă ani domină tendința de imitare; de la nouă la doisprezece ani apare nevoia copilului de a se dezvolta sub autoritatea educatorului, în perioada șapte-paisprezece ani, forțele psihice "astrale", încă ascunse, stimulează manifestarea pulsiunilor, pasiunilor și a sentimentelor. La vîrsta pubertății forțele astrale pregătesc apariția Eului, în cursul celei de-a treia perioade de șapte ani. Devenirea ființei umane este marcată și de procesul reîncarnării, proces prin care eul spiritual etern pune, îndată după pubertate
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
secundar și superior), făcea precizarea că "școlile elementare vor putea fi organizate pe baza principiului politehnismului, în sensul că în ele s-ar învăța mai multe feluri de meserii" (35, p. 29). Același interes pentru școala rurală, interes sporit prin pasiune și spirit polemic, a manifestat și CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU (1868-1957). Fără să fi fost sociolog prin formație, fără să fi făcut cercetări de teren, Motru a întreprins, în unele din lucrările sale, ample analize sociologice asupra realităților românești din primele patru
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sociale. Spre deosebire de alți adepți ai experimentalismului în pedagogie din acea perioadă, care se limitau la cercetarea unor individualități desprinse de condiționările sociale, el ținea să integreze experimentul pedagogic în realitatea socială specifică școlii românești (48). Deși a îmbrățișat cu toată pasiunea ideea experimentului pedagogic, Tăbăcaru a lărgit prea mult sfera "pedagogiei experimentale" pînă la limitele unei pedagogii practice, mulțumindu-se, cel mai adesea, să-și întemeieze afirmațiile nu pe experimentul propriu-zis, ci pe observație. Poate nici împrejurările nu i-au fost
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
filosofiei occidentale 15. Acest eveniment, desigur provocator, putea, oare, să justifice excomunicarea lui Lupasco? În orice caz, se instaurează tăcerea în relațiile dintre Breton și Lupasco. Mathieu a făcut cunoștință cu Lupasco în 1953, prin intermediul lui Cioran, ca urmare a pasiunii cu care Mathieu i-a citit cartea Principiul antagonismului și logica energiei 16. Așa a început o prietenie exemplară care a durat peste trei decenii. Trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului: Mathieu e cel care îi deschide
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fără rațional, ca și raționalul fără transrațional, eșuează în irațional. 9. DIALOGUL ÎNTRERUPT : FONDANE, LUPASCO ȘI CIORAN România era, evident, legătura matricială a marilor români din Paris, de la Brâncuși la Eliade. Fondane, Lupasco și Cioran erau prieteni apropiați. Filosofia era pasiunea lor comună. Dar, cum vom vedea ulterior, exista între ei o legătură încă și mai puternică, cu rădăcini în adîncimile inconștientului. ROMÂNII DIN PARIS Fondane era mai mare cu doi ani decît Lupasco. La scurt timp după publicarea, în 1935
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
să-l cunoască. Așa a început una din prieteniile intelectuale și spirituale exemplare ale acestui secol. Prietenia lor, scurtă prin voia destinului, dar de o mare intensitate, acoperă toate aspectele vieții și se prelungește în moarte și chiar dincolo de moarte. Pasiunea vieții lor era înțelegerea ființei, dincolo de hazardurile timpului și ale istoriei. Cioran l-a cunoscut pe Fondane mult mai tîrziu, datorită lui Lupasco, și dacă a ținut să-l întîlnească a fost mai degrabă pentru a-l întreba despre Șestov
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mai puțin decît Ființa; ba mai mult încă, doar Ființa nu poate intra în cu-noaștere; căci, dacă ar intra, adio cunoaștere! Din fericire pentru noi, ea nu intră"15. Recunoaștem bine aici tonalitatea schimburilor între Lupasco și Fondane, vibrînd de pasiune pentru ființă și cunoaștere. Lupasco scrie în mărturia sa: "Pentru Fondane [...] eu logicizam, închideam în universul contradicției, esențialmente logic, tocmai lucrul prin care credea că scapă de logic pentru a ajunge în acea oază de libertate metalogică, care era Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Științe și filosofie moderne: gîndirea complexității), Paris, Albin Michel, 1990. 47 Gilles Gaston Granger, L'irrationnel (Iraționalul), Paris, Odile Jacob, 1998. 48 David Gross, On the Uniqueness of Field Theories (Despre unicitatea teoriilor cîmpului), in A Passion for Physics (O pasiune pentru fizică), Proceedings of the G.F. Chew Jubilee, September 29, 1984, World Scientific Publishing Company, 1985, pp. 128-136. 49 Edgar Morin, La Méthode, vol. I La Nature de la Nature (Natura naturii), Paris, Seuil, 1977; vol. II La Vie de la Vie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
că țesutul cerebral este unul Jogging de la A la Z II 77 dintre cei mai mari consumatori de oxigen din organism, practicarea joggingului este exact mijlocul necesar de „aprovizionare” a structurilor cerebrale; previne și combate depresia (vârstnicii fiind cunoscuți pentru „pasiunea” lor pentru această stare; previne instalarea efectelor bolilor de inimă și a celor asociate diabetului (boli cu risc mare de manifestare la vârsta a III a). O altă întrebare, pe care ar putea să și-o pună cineva ar fi
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
pierderea acumulărilor anterioare, iar pentru a evita acest aspect se poate apela și la jogging acvatic, pentru menținerea, spre exemplu, a capacității aerobe dobândite). Experiența noastră anterioară în atletismul de performanță ne permite să aducem în discuție desele momente, când, pasiunea pentru mișcare și alergare „nu lăsa” un sportiv să aștepte vindecarea corectă și totală a unei leziuni și îl împinge din nou în acțiune, fapt Dan Iulian Alexe 126 ce determină fie o reapariție a leziunii, fie o complicare a
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
poate oferi informații inclusiv despre instalarea stării de oboseală sau a celei de supraantrenament (stări care pot apărea fie ca urmare a dorinței inițiale prea mari a practicanților de a atinge anumite efecte în timp scurt, fie ca urmare a pasiunii exagerate pentru astfel de activitate fără a urma o dozare particularizată). Astfel, cercetările din domeniu fiziologiei sportive au evidențiat modificări pe durata a mai multor zile ale valorilor pulsului în cazuri de supraantrenament. Datorită cercetărilor efectuate de-a lungul anilor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Concepția noastră riscă să fie viciată de acel orgoliu cultural care face din Franța țara Luminilor și a Rațiunii, opusă prea empiricei și cețoasei Anglii, prea metafizicei și nebuloasei Germanii, precum și excesului de misticism slav, subtilității retorice italiene sau sumbrei pasiuni hispanice. Concepția noastră este de asemenea viciată de infiltrarea perfidă a naționalismului în neo-europenismul francez, care, silit să cedeze Germaniei prim-planul economic, rezervă Franței rolul hegemonic de Călăuză politică și de Apărător al păcii, care veghează asupra turmei europene
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
armonizant. Observația e încă valabilă. Ori de câte ori echilibrul puterilor se află în pericol, cultura nu întârzie să dea semne de slăbiciune, în timp ce se străduie a-și descoperi noi resurse de vitalitate. În spațiul ei se întâlnesc nu numai idei, ci deopotrivă pasiuni, interese, contradicții, a căror depășire e un secret pe care nimeni nu l-a deținut vreodată în întregime. Gradul de integrare socială își pune sigiliul asupra valorii unei comunități. Cu cât mai armonioasă, mai deplină acea integrare, cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Europei și chiar dincolo de această zonă, în Siberia și Caucaz. Evenimente extraordinare se plasează la un capăt și la altul. Lectura unuia și a celuilalt (un plural ar fi totuși preferabil aici) dezvăluie dramatism opțional. Intelighenția îți trăiește cu lucidă pasiune rolul ce și l-a adjudecat anevoie, în cadrul unui proces evolutiv care implică o treptată radicalizare, însă și nesiguranță, reveniri, confuzie. La un capăt se situează formarea de programe ideologice, la altul disoluția lor. De la Revoluția franceză, lumea a trăit
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]