16,167 matches
-
disciplina/perspectiva adoptată) și „metodologia cercetării pedagogice” (cînd perspectiva este explicit strict pedagogică). Trebuie să precizăm însă că nu întotdeauna aceste distincții sînt și efective, nu pur și simplu didactice și epistemologice. În realitatea cercetării, foarte puține investigații sînt strict pedagogice, de foarte puține ori apelăm la o perspectivă și la o metodologie strict pedagogice, iar aceasta se întîmplă, de fapt, cînd procedăm la studii cu obiective foarte limitate și strict precizate. De altfel, chiar și din punct de vedere metodologic
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
să precizăm însă că nu întotdeauna aceste distincții sînt și efective, nu pur și simplu didactice și epistemologice. În realitatea cercetării, foarte puține investigații sînt strict pedagogice, de foarte puține ori apelăm la o perspectivă și la o metodologie strict pedagogice, iar aceasta se întîmplă, de fapt, cînd procedăm la studii cu obiective foarte limitate și strict precizate. De altfel, chiar și din punct de vedere metodologic, trebuie să observăm că unele metode sînt de fapt universale, aplicabile oricărui domeniu investigat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
să observăm că unele metode sînt de fapt universale, aplicabile oricărui domeniu investigat și oricărei situări disciplinare, altele sînt specifice tuturor disciplinelor socioumane (antropologice). În cele din urmă, trebuie să recunoaștem că este foarte dificil să vorbim despre metode exclusiv pedagogice. În plus, fiind unul dintre fenomenele antropologice complexe cele mai intens abordate, educația a fost și unul dintre primele domenii care s-au deschis abordărilor ce încercau să iasă din cadrul strict disciplinar și, să spunem, disciplinat, deschizîndu-se unor demersuri mai
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
asupra fenomenelor lumii naturale, sociale și culturale). În această accepție recentă, disciplinaritatea și transdisciplinaritatea nu mai sînt niște „inamici”, ci mai degrabă un fel de „complici” (Nicolescu, 1999)1. 1.3. Specificul cercetării educației și modelele de cercetare Specificul cercetării pedagogice este, prin urmare, acela că urmărește, atunci cînd este și pe cît este posibil, abordarea educației „ca educație”. Dar distincțiile pot fi extinse legitim la orice fel de investigație a educației; indiferent de eventuala alocare „parohială”, cercetătorii vorbesc despre patru
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
școlară) poate avea inițiativa, participînd în deplină armonie la ameliorarea educației. Este un model ideal, dar cam utopic, de altfel, pretutindeni în lume! 1.4. Principalele tipuri de cercetare a educației Educația poate fi deci investigată fie din perspectiva disciplinelor pedagogice, fie din cea a altor discipline izolate ori asociate într-o formulă sau alta. Atunci cînd adoptăm cea dintîi perspectivă, ne situăm în domeniul cercetării pedagogice propriu-zise ori stricto sensu. Însă, chiar dacă adoptăm această perspectivă îngustă și rarisimă, întîlnim de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
tipuri de cercetare a educației Educația poate fi deci investigată fie din perspectiva disciplinelor pedagogice, fie din cea a altor discipline izolate ori asociate într-o formulă sau alta. Atunci cînd adoptăm cea dintîi perspectivă, ne situăm în domeniul cercetării pedagogice propriu-zise ori stricto sensu. Însă, chiar dacă adoptăm această perspectivă îngustă și rarisimă, întîlnim de fapt o enormă diversitate de cercetări și, drept consecință, o diversitate la fel de mare de tentative de a face ordine în privința lor, de a le clasifica. Din
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cercetarea transversală, cercetarea longitudinală și cercetarea interculturală; (c) cercetarea cantitativă și cercetarea calitativă; (d) cercetarea constatativă și cercetarea experimentală. În cele ce urmează, le vom discuta pe scurt pe fiecare dintre acestea. 1.4.1. Cercetarea fundamentală versus aplicativă Cercetarea pedagogică fundamentală contribuie la constituirea pedagogiei ca știință, este teoretică și intens conceptualizată și presupune formularea unor teorii, legi și modele care caută să aducă noi informații științifice, să explice sau s. optimizeze fenomenul pedagogic în ansamblul său. Cercetarea pedagogică aplicativă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
1. Cercetarea fundamentală versus aplicativă Cercetarea pedagogică fundamentală contribuie la constituirea pedagogiei ca știință, este teoretică și intens conceptualizată și presupune formularea unor teorii, legi și modele care caută să aducă noi informații științifice, să explice sau s. optimizeze fenomenul pedagogic în ansamblul său. Cercetarea pedagogică aplicativă, pe de altă parte, urmărește investigarea empirică prin metode științifice a unui domeniu al cîmpului educațional în vederea cunoașterii și optimizării acestuia. 1.4.2.Cercetarea transversală, longitudinală, interculturală/transculturală Aceste tipuri de cercetare pedagogică
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Cercetarea pedagogică fundamentală contribuie la constituirea pedagogiei ca știință, este teoretică și intens conceptualizată și presupune formularea unor teorii, legi și modele care caută să aducă noi informații științifice, să explice sau s. optimizeze fenomenul pedagogic în ansamblul său. Cercetarea pedagogică aplicativă, pe de altă parte, urmărește investigarea empirică prin metode științifice a unui domeniu al cîmpului educațional în vederea cunoașterii și optimizării acestuia. 1.4.2.Cercetarea transversală, longitudinală, interculturală/transculturală Aceste tipuri de cercetare pedagogică sînt specifice studiilor comparative în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pedagogic în ansamblul său. Cercetarea pedagogică aplicativă, pe de altă parte, urmărește investigarea empirică prin metode științifice a unui domeniu al cîmpului educațional în vederea cunoașterii și optimizării acestuia. 1.4.2.Cercetarea transversală, longitudinală, interculturală/transculturală Aceste tipuri de cercetare pedagogică sînt specifice studiilor comparative în care sînt comparați fie aceiași indivizi de-a lungul unei perioade de timp, fie diferite grupuri la diferite nivele de vîrstă sau în funcție de anumite caracteristici, fie are loc compararea unor loturi de subiecți ce provin
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
are loc compararea unor loturi de subiecți ce provin din diferite culturi. Studiile transversale vizează compararea unor grupuri de subiecți cu privire la diferite aspecte care ne interesează în același moment. Asemenea studii ne pot oferi informații asupra schimbărilor dintr-o variabilă pedagogică de-a lungul timpului sau a diferențelor dintre diferite grupuri în ceea ce privește o caracte ristică analizată. De exemplu, vom putea testa eficiența unei metode de predare la elevii de școală primară, de gimnaziu și de liceu. Dacă variabila pedagogică ar fi
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
o variabilă pedagogică de-a lungul timpului sau a diferențelor dintre diferite grupuri în ceea ce privește o caracte ristică analizată. De exemplu, vom putea testa eficiența unei metode de predare la elevii de școală primară, de gimnaziu și de liceu. Dacă variabila pedagogică ar fi autonomia în învățare, am putea descoperi că aceasta este mai eficientă în cazul elevilor de liceu și mai puțin eficientă în cazul elevilor de școală primară. Sau am putea investiga atitudinea cadrelor didactice față de descentralizarea în educație, realizînd
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
grupului intervenim printr-un „tratament” de tipul aplicării unui program educațional, se impune existența unui grup de control pentru a fi siguri că efectele obținute sînt datorate tratamentului, și nu altor factori exteriori; vorbim în acest caz despre un experiment pedagogic ce se poate întinde de la cîteva luni la cîțiva ani. Dacă însă asupra grupului nu intervenim printr-un „tratament”, atunci existența unui grup de control nu mai este necesară. Unele studii longitudinale au arătat că vizionarea îndelungată a violenței la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
studiilor cantitative au un grad mai ridicat de obiectivitate comparativ cu cele obținute în urma studiilor calitative, al căror grad de obiectivitate este mai redus. 1.4.4. Cercetarea constatativă versus experimentală Cercetarea constatativă își propune obținerea unor informații privind fenomenele pedagogice investigate, precum și verificarea unor relații și corelații între aspectele analizate. Metodele de cercetare folosite de cele mai multe ori sînt chestionarul și interviul, dar și alte metode, cum ar fi observația, focus grupul etc. Într-o clasificare înrudită, aceste cercetări mai sînt
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
început, intervenția în desfășurarea fenomenului investigat urmată de măsurarea efectelor respectivei intervenții. 1.5. Cercetarea între observațional și experimental Ultima distincție discutată ne obligă totuși să adîncim puțin cei doi mari versanți ai cercetării științifice în general și ai celei pedagogice în particular: „observaționalul noninterveționist” și „experimentalul intervenționist”. În general, experimentul este considerat un fel de culme, de regină, o apoteoză a cunoașterii științifice. Foarte mulți teoreticieni, metodologi și cercetători chiar afirmă că nu există știință, în sensul deplin al termenului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nesigură. Deosebit de cunoașterea empirică, care e un rezultat al simplei observații, prin apelul la 2.1. Nu tot ce scriem e cercetare științifică! În ciuda aparențelor și a ceea ce cred mulți dintre începătorii domeniului, nu tot ceea ce se scrie în literatura pedagogică înseamnă totodată cercetare științifică a educației. Ar trebui să fie limpede că, de pildă, rapoartele de activitate realizate de cadrele didactice, referatele despre cărți și chiar cele metodice nu sînt cercetări propriu-zise, chiar dacă sînt redactate cu rigoare didactică și chiar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
învățămînt și programele pentru toate profilurile universitare ce asigurau cadre didactice pentru învățămîntul gimnazial și liceal. A rezultat din acest studiu o disproporție cantitativă uriașă între pregătirea „de specialitate” (matematică, fizică, istorie, literatură etc.) și cea psihopedagogică și de practică pedagogică. Ultimele două categorii ocupau abia 5% din totalul orelor de curs. Deci pregăteam specialiști destul de buni în diverse domenii ale științei și culturii, nu însă și profesori la fel de bine pregătiți. Era o situație ciudată pentru un sistem care trimitea peste
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
bine pregătiți. Era o situație ciudată pentru un sistem care trimitea peste 90% dintre absolvenți în învățămînt. Două studii comparative - avînd în atenție procesul de formare și perfecționare în domeniul medical și pe cel de formare a învățătorilor în liceele pedagogice - ne arată că în acele sectoare lucrurile erau mult mai bine gîndite. Viitorii medici învățau în spital aproape jumătate din timpul didactic total, iar pregătirea psihope dagogică și practica școlară a celor ce se dedicaseră meseriei de învățător trecea de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
zeci de țări din întreaga lume - sau altădată - un studiu comparativ istoric al modului în care a evoluat procesul de formare didactică în România modernă, cu o atenție specială acordată perioadei interbelice și instituției sale esențiale în această privință, Seminarul pedagogic universitar 1. Fără a intra aici în detalii, amintesc doar că cele două investigații comparative ne-au condus la ideea că „în altă parte” sau „altădată” procesul era conceput mult mai coerent, era mai performant, pentru simplu motiv că-și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
domenii. Soluțiile erau variate - de la instituții de învățămînt separate pentru cele două mari activități, trecînd printr-o mai bună alocare a timpului de pregătire între pregătirea de specialitate, psihopedagogică și de practică școlară și sfîrșind cu instituții de genul seminariilor pedagogice, care adăugau dimensiunile psihopedagogică și de practică școlară unei pregătiri „de specialitate” inițiale. 1.Am prezentat această instituție în capitolul „Formarea profesorilor și reforma educației - o istorie mai veche decît veacul” (Antonesei, 2005, pp. 108-134). Toate investigațiile prezentate succint pînă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
care însemna și o descreștere proporțională a calității și deci a eficienței! Soluția cea mai bună, dar și cea mai scumpă era separarea completă a instituțiilor de formare didactică de cele de pregătire doar academică. Următoarea era revenirea la Seminarul pedagogic universitar, după modelul interbelic, dar care era perfect funcțional în cîteva țări europene. Prin acesta, Universitatea asigura pregătirea academică, iar seminarul adăuga pregătirea psihopedagogică și practica aferentă absolvenților ce doreau să urmeze o carieră didactică. Cea de-a treia soluție
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
studiu. În fine, cea de-a patra soluție, cea mai economică, dar și mai puțin satisfăcătoare calitativ, propunea o realocare a timpului în interiorul planurilor de învățămînt existente ce viza o creștere a ponderii cantitative a pregătirii psihopedagogice și a practicii pedagogice. Inutil să mai precizez că, în cei cîțiva ani cîți au mai rămas pînă la Revoluție, beneficiarii studiului n-au apelat la vreuna dintre soluțiile propuse! De altfel, lucrurile au mers aproape la fel de prost și în primul deceniu postrevoluționar, începînd
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ne permit să stabilim ceea ce am putea numi itinerarul cercetării, calea pe care aceasta trebuie s-o urmeze indiferent de tema educativă supusă investigației, deci cadrele generale, „scenariul” oricărei cercetări. Într-o formulare succintă, etapele parcurse în elaborarea unei cercetări pedagogice sînt următoarele: 1.alegerea, definirea temei de cercetare și trecerea în revistă a literaturii de specialitate; 2. formularea obiectivului și a ipotezelor cercetării; 3. stabilirea lotului de subiecți; 4. precizarea variabilelor și operaționalizarea acestora; 5. prezentarea instrumentelor folosite; 6. prezentarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
tehnicile sale. b)Metode descriptive: -metode centrate pe analiza conduitei: observația, studiul de caz; -metode centrate pe colaborarea persoanei: ancheta realizată prin intermediul chestionarului sau interviului; -metode și tehnici centrate pe relațiile din cadrul unui grup: tehnicile sociometrice; -metode de măsurare: testele pedagogice. c)Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și experimentul cu caz unic. Reiterăm o afirmație introductivă, potrivit căreia relația dintre metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare are un caracter dinamic, iar abordarea statică a acestora ar aduce deservicii cercetătorului. Iată cîteva exemple
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
precum și apartenența lor la o categorie sau alta a clasificării sînt modificate: -Evoluția educației interculturale în România secolului XX constituie o temă de cercetare istorică, pentru realizarea căreia pot fi utilizate ca metode analiza documentelor/analiza de conținut (pentru lucrări pedagogice, documente legislative, produse curriculare), dar și studiul de caz sau interviul (pentru a afla poziția unor actori educaționali în privința reprezentării elementului intercultural în spațiul educațional). În acest fel, interviul și studiul de caz capătă noi valențe, servind la culegerea de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]