16,175 matches
-
ouest- Nanterre- La défense ) La solicitarea lui Pierre Gélinet, pe atunci director la postul de radio „France Culture”, a inițiat în octombrie 1997 emisiunea săptâmânală „Cultures d'islam”. Apoi, a participat, ca autor și ca cercetător, la numeroase dezbateri și seminare consacrate raporturilor dintre islam și Europa, si a colaborat la numeroase reviste că „Esprit” sau „Communication”. De asemenea Meddeb a colaborat la două filme - „Caligrafia arabă” 1986, al lui Mohamed Charbagi, și „Oglinzi din Tunis” (1993) . De asemenea a tradus
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
superior ca asistent. Parcurge toate treptele ierarhiei universitare: șef de lucrări (1950-1951); conferențiar (1951-1966), profesor (1966-1980), participând activ la toate formele procesului de învățământ până în 1980, când s-a pensionat, după care a fost numit profesor consultant. A activat în cadrul Seminarului de Geografie Fizică a României mai întâi, iar din 1949 devine titularul disciplinei de Geomorfologie, creând la Iași o adevărată școală de geomorfologie aplicată. A uimit prin veridicitatea și credibilitatea argumentelor etalându-le cu har și cu entuziasm contagios. A
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
de profesor de geografie o începe ca suplinitor la Gimnaziile „Ștefan Vodă” și „Alexandru cel Bun” din Iași. Din 1938 este numit profesor la cel mai renumit liceu din Moldova, Liceul Internat, până în 1940. Între 1940 și 1943 predă la Seminarul Pedagogic Universitar dar după război revine la Liceul Internat unde este remarcat datorită calităților sale profesionale și numit asistent la Catedra de Geografie a României din Universitatea Ieșeană. După o întrerupere a activității didactice din cauza războiului, timp în care a
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
școală de elită a vremii „Liceul Național” din Iași pe care îl absolvă în iulie 1908; devine apoi student al Universității din Iași, Facultatea de Litere, specialitatea Geografie, obținând licența în anul 1911. În paralel cu studiile universitare, urmează la Seminarul Pedagogic Universitar, activitate pe care o încheie cu brio susținând ca temă finală lucrarea „Însemnătatea pedagogică a desenului în cartografie”, temă apropiată de preocupările studiilor sale. În 1912, susține examenul de capacitate în urma căruia este consacrat profesor de geografie ca
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
pentru studiul acesta nou pe atunci, către care nu te putea nimeni orienta, ci doar te puteai bizui pe propriile îndemnuri. Ștefan Popescu va trece de la Râmnicu Sărat la Iași tot ca profesor de geografie, la Școala Comercială și la Seminarul Pedagogic Universitar păstrând însă, și o catedră de matematică la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași. În această calitate, Ștefan Popescu se preocupă de probleme în legătură cu didactica geografiei, probleme noi și cu totul necesare pe atunci, când Geografia începea a
Ștefan D. Popescu () [Corola-website/Science/324688_a_326017]
-
nici personal, nici cu studenții cercetări de teren, poate și datorită organismului său șubred. Munca intensă i-a vlăguit puterile și numai după trei ani de activitate, moare, tocmai când începuse o nouă și rodnică activitate. Ca profesor la un seminar pedagogic univesitar își dedică o mare parte a preocupărilor sale stabilirii și fixării unei metodologii de abordare a geografiei în învățământ. Cea dintâi lucrare a lui este o critică a programelor analitice, urmată de o serie de articole în revista
Ștefan D. Popescu () [Corola-website/Science/324688_a_326017]
-
istoric român, . Timp de 40 de ani a fost preot slujitor la Biserică Banu din Iași. Este tatăl Zamfirei Mihail, lingvist și filolog român. Născut la 29 iunie 1905, în Cornova-Orhei, decedat la 11 octombrie 1994 în București. A terminat seminarul teologic la Chișinău (1916- 1926), Facultatea de Teologie din Chișinău (1926-1930) și de Istorie din Iași (lic. 1932), cu doctoratul în Teologie la Cernăuți Suceava (1945); A făcut multe călătorii de Studii în Iugoslavia, Bulgaria, Grecia și Turcia (1930 - 1932
Paul Mihail () [Corola-website/Science/326018_a_327347]
-
a fost o instituție de învățământ care pregătea clericii musulmani pe teritoriul României. Seminarul musulman a fost înființat în Babadag, în 1610, prin donația testamentara a comandantului militar din zonă, generalul Gâzi Ali Pasă care a finanțat și construcția moscheii din Babadag, unde este înmormântat. Seminarul continua activitatea celei mai vechi din Dobrogea, aflată
Seminarul musulman din Medgidia () [Corola-website/Science/326338_a_327667]
-
învățământ care pregătea clericii musulmani pe teritoriul României. Seminarul musulman a fost înființat în Babadag, în 1610, prin donația testamentara a comandantului militar din zonă, generalul Gâzi Ali Pasă care a finanțat și construcția moscheii din Babadag, unde este înmormântat. Seminarul continua activitatea celei mai vechi din Dobrogea, aflată la Babadag și înființată în anul 1484, în timpul sultanului Baiazid al II-lea. Seminarul a funcționat sporadic până după Războiul de Independență al României, cănd Dobrogea a revenit României În 1880, Mihail
Seminarul musulman din Medgidia () [Corola-website/Science/326338_a_327667]
-
militar din zonă, generalul Gâzi Ali Pasă care a finanțat și construcția moscheii din Babadag, unde este înmormântat. Seminarul continua activitatea celei mai vechi din Dobrogea, aflată la Babadag și înființată în anul 1484, în timpul sultanului Baiazid al II-lea. Seminarul a funcționat sporadic până după Războiul de Independență al României, cănd Dobrogea a revenit României În 1880, Mihail Kogălniceanu se pronunță pentru admiterea că limbi de studiu și a celor folosite de principalele minorități. Plecând de la acest principiu, autoritățile române
Seminarul musulman din Medgidia () [Corola-website/Science/326338_a_327667]
-
învețe pe copii limba turcă, chiar și în școlile românești frecventate de copii musulmani. În programul Școlii normale de învățători și institutori din Constantă, creată în 1883, figură că obligatoriu studiul limbilor turcă și bulgară. Ținând seama de existență fostului seminar din Babadag, Legea de organizare a Dobrogei din 9 martie 1889, art. 21, hotărăște: "„Se va înființa în orașul Babadag un seminar musulman cu menirea de a forma capii moscheelor și a preda principiile religiunii musulmane. Această școală se va
Seminarul musulman din Medgidia () [Corola-website/Science/326338_a_327667]
-
din Constantă, creată în 1883, figură că obligatoriu studiul limbilor turcă și bulgară. Ținând seama de existență fostului seminar din Babadag, Legea de organizare a Dobrogei din 9 martie 1889, art. 21, hotărăște: "„Se va înființa în orașul Babadag un seminar musulman cu menirea de a forma capii moscheelor și a preda principiile religiunii musulmane. Această școală se va întreține de stat”." În 1901, Spiru Haret a mutat seminarul la Medgidia, într-un local pus la dispoziție în mod gratuit de
Seminarul musulman din Medgidia () [Corola-website/Science/326338_a_327667]
-
martie 1889, art. 21, hotărăște: "„Se va înființa în orașul Babadag un seminar musulman cu menirea de a forma capii moscheelor și a preda principiile religiunii musulmane. Această școală se va întreține de stat”." În 1901, Spiru Haret a mutat seminarul la Medgidia, într-un local pus la dispoziție în mod gratuit de comunitatea musulmană locală. Seminarul oferea ore de arabă și de interpretare a Coranului, pe lângă alte materii legate de educarea și păstrarea tradițiilor minorității turco-tătare. Absolvirea acestui seminar conferea
Seminarul musulman din Medgidia () [Corola-website/Science/326338_a_327667]
-
de a forma capii moscheelor și a preda principiile religiunii musulmane. Această școală se va întreține de stat”." În 1901, Spiru Haret a mutat seminarul la Medgidia, într-un local pus la dispoziție în mod gratuit de comunitatea musulmană locală. Seminarul oferea ore de arabă și de interpretare a Coranului, pe lângă alte materii legate de educarea și păstrarea tradițiilor minorității turco-tătare. Absolvirea acestui seminar conferea dreptul de a fi numit în clerul musulman. Odată cu instaurarea regimului socialist în România, acesta nu
Seminarul musulman din Medgidia () [Corola-website/Science/326338_a_327667]
-
mutat seminarul la Medgidia, într-un local pus la dispoziție în mod gratuit de comunitatea musulmană locală. Seminarul oferea ore de arabă și de interpretare a Coranului, pe lângă alte materii legate de educarea și păstrarea tradițiilor minorității turco-tătare. Absolvirea acestui seminar conferea dreptul de a fi numit în clerul musulman. Odată cu instaurarea regimului socialist în România, acesta nu s-a mai implicat în sprijinirea minorităților. În 1967 Seminarul de la Medgidia, singura instituție care se ocupă cu învățarea limbi turce și citirii
Seminarul musulman din Medgidia () [Corola-website/Science/326338_a_327667]
-
pe lângă alte materii legate de educarea și păstrarea tradițiilor minorității turco-tătare. Absolvirea acestui seminar conferea dreptul de a fi numit în clerul musulman. Odată cu instaurarea regimului socialist în România, acesta nu s-a mai implicat în sprijinirea minorităților. În 1967 Seminarul de la Medgidia, singura instituție care se ocupă cu învățarea limbi turce și citirii Coranului în arabă, cu pregătirea clerului pentru a deveni imami, a fost închis, sub motivul lipsei de candidați. După 1990, presedintele României Ion Iliescu și președintele Turciei
Seminarul musulman din Medgidia () [Corola-website/Science/326338_a_327667]
-
învățarea limbi turce și citirii Coranului în arabă, cu pregătirea clerului pentru a deveni imami, a fost închis, sub motivul lipsei de candidați. După 1990, presedintele României Ion Iliescu și președintele Turciei, Suleiman Demirel au semnat un protocol pentru reînființarea seminarului musulman și pentru reconstrucția complexului de clădiri ale fostului seminar musulman din Medgidia, prin care partea turcă se angaja să finanțeze complet această construcție. În 1995, un alt protocol încheiat între statul român și cel turc transforma seminarul musulman din
Seminarul musulman din Medgidia () [Corola-website/Science/326338_a_327667]
-
clerului pentru a deveni imami, a fost închis, sub motivul lipsei de candidați. După 1990, presedintele României Ion Iliescu și președintele Turciei, Suleiman Demirel au semnat un protocol pentru reînființarea seminarului musulman și pentru reconstrucția complexului de clădiri ale fostului seminar musulman din Medgidia, prin care partea turcă se angaja să finanțeze complet această construcție. În 1995, un alt protocol încheiat între statul român și cel turc transforma seminarul musulman din Medgidia în "Liceul pedagogic și teologic Mustafa Kemal Ataturk", finanțat
Seminarul musulman din Medgidia () [Corola-website/Science/326338_a_327667]
-
pentru reînființarea seminarului musulman și pentru reconstrucția complexului de clădiri ale fostului seminar musulman din Medgidia, prin care partea turcă se angaja să finanțeze complet această construcție. În 1995, un alt protocol încheiat între statul român și cel turc transforma seminarul musulman din Medgidia în "Liceul pedagogic și teologic Mustafa Kemal Ataturk", finanțat de guvernul de la Ankara, liceu ce dispune de un internat. Din 2000-2001 liceul a devenit Colegiul Național „Kemal Atatürk”.
Seminarul musulman din Medgidia () [Corola-website/Science/326338_a_327667]
-
predă la Liceul de fete din Bacău, ca apoi să fie numită profesoară de matematici la Liceul "Oltea Doamna" din Iași, funcție pe care a deținut-o timp de 24 de ani (până în 1944). Concomitent a fost numită asistentă la Seminarul de Matematică al Facultății de Științe din Iași. În 1926 a urmat un curs de specializare la Pisa. S-a încadrat în cercetare la Școala de Matematică din Iași, publicând studii și articole originale de geometrie, fiind autoare de culegeri
Silvia Creangă () [Corola-website/Science/326425_a_327754]
-
născut la 23 septembrie 1883 în Șcheiul Brașovului, fiu al lui Vasile și al Elenei (născută Navrea). A rămas de timpuriu orfan fiind crescut de o mătușă - mama nașă Bucur. Absolvent al Liceului A. Șaguna în 1902, termină teologia la Seminarul Andreian - Sibiu. Între anii 1905-1907 urmează Universitatea de Teologie din Cernăuți , obținând titlul de doctor în teologie. A fost profesor la Liceul Andrei Șaguna între anii 1907-1913 și 1927-1930. Căsătorit în 1909 cu Octavia Pușcariu, fiica preotului Leonte Pușcariu din
Nicolae Stinghe () [Corola-website/Science/322634_a_323963]
-
Gigel Sorinel Știrbu () este un politician român, membru al Partidului Național Liberal, deputat de în legislatura 2008-2012 (ales în colegiul 6). În 1998 a absolvit Seminarul Teologic din Craiova, urmând apoi ca din 1998 să urmeze cursurile Facultății de Teologie de la Universitatea din Craiova, și a obținut un masterat în „Drept Social Român și european” de la INA (2008) și un doctorat în istorie de la Universitatea Valahia
Gigel Știrbu () [Corola-website/Science/322786_a_324115]
-
la Abrud, apoi liceul “Petru Maior” la Gherla. Bacalaureatul l-a dat la Cluj, președinte de comisie fiind reputatul profesor universitar Bogdan Duică. Urmează Secția de Științele Naturii la Universitatea din Cernăuți (1928-1932). Funcționează ca profesor la Brad, apoi la Seminarul Pedagogic din Cernăuți. Din anul 1938 până în anul 1966 a funcționat ca profesor de Stiințele Naturii la Liceul “Mihai Viteazul” din Turda. Cu competență și pasiune profesională, a organizat grădina botanică și muzeul de științele naturii a liceului, îmbogățit an
Nicolae Hristea () [Corola-website/Science/322810_a_324139]
-
În “Cercul naturaliștilor” și prin excursiile de studii organizate, prof.H. Hristea și-a format discipoli ce s-au realizat prin publicarea unor lucrări științifice. A fructificat activitatea sa de cercetător prin lucrări publicate, cum ar fi: “Expoziția de Botanică de la Seminarul Pedagogic Universitar din Cernăuți” (1933), “Un mare botanist - dr. Alexandru Borza” (1938), “Gherla, zece ani de activitate a Comisiei Monumentelor Naturii” (1940), la care se mai pot adăuga 10 lucrări și monografii publicate despre slujbași de seamă ai școlii românești
Nicolae Hristea () [Corola-website/Science/322810_a_324139]
-
profesor la școala națională din Fălticeni (1842-1843), profesor de științe religioase și limbă elină la școala națională din Mănăstirea Neamț (1843-1846), director la școala națională de la Sf. Trei lerarhi din Iași (1846-1848), profesor de istorie, elină, retorică și filosofie la Seminarul de la Socola (1848-1862) și rector (1860-1862); arhimandrit (1852), luptător pentru Unirea Principatelor, membru în Divanul Ad-Hoc (1857), arhiereu titular de Edessa, Grecia (1862), locțiitor de episcop la Argeș (1862-1865), la 11 mai 1865 numit episcop eparhiot, prin decret semnat de
Neofit Scriban () [Corola-website/Science/322845_a_324174]