160,031 matches
-
din Ierusalim. În continuare a studiat la London School of Economics. Începând din 1973 a fost profesor de științe politice la Universitea Ebraica. Între anii 1975-1977 a fost director general al Ministerului de externe al Israelului, numire a ministrului de externe Yigal Allon. În anul 1979 a fost membru în comisia israelo-egipteană pentru probleme culturale. Un timp a fost decanul Facultății de științe sociale și directorul Institutului de Studii Europene în cadrul Universității Ebraice. Ca profesor oaspete a predat la Universitățile Yale
Shlomo Avineri () [Corola-website/Science/327186_a_328515]
-
influență să se împartă procentual după cum urmează: El a împins hârtia spre Stalin, care a bifat și a dat-o înapoi lui Churchill. În cursul negocierilor din zilele următoare, la 10 și 11 octombrie 1944, dintre Anthony Eden, ministrul de Externe al Marii Britanii, și Viaceslav Molotov, comisarul poporului pentru Afacerile Străine al URSS, procentele propuse de Churchill au fost modificate în cazul Bulgariei și al Ungariei, Uniunea Sovietică obținând, în cele două țări, o influență de 80%. În afara acestor două țări
Acordul Churchill-Stalin de procentaj () [Corola-website/Science/327174_a_328503]
-
August I ca rege al Saxoniei după decesul acestuia, la 5 mai 1827. Noul rege în vârstă de 71 de ani era complet neexperimentat în guvernare, așa că el nu a avut nici o intenție de a modifica profund politica internă și externă. După Revoluția din Iulie din 1830 din Franța, în toamnă au început tulburări în Saxonia. Pentru că oamenii doreau un regent tânăr, Anton a fost de acord să-l numească pe nepotul său Frederick Augustus Prinț Co-Regent ("Prinz-Mitregenten"). O altă consecință
Anton al Saxoniei () [Corola-website/Science/327170_a_328499]
-
în timpul Războiului Civil Grec și Turciei după al Doilea Război Mondial, în speranța că acest lucru ar împiedica avansarea comunismului în Europa de Vest. Mai târziu în același an, diplomatul George F. Kennan a scris un articol in revista "Foreign Affairs(Afaceri Externe)", care a devenit cunoscut sub numele de „Articolul X", care a definit pentru prima oară politica de îngrădire, argumentând că răspândirea în continuare a comunismului în țări din afara unei așa-numite „zonă tampon" în jurul URSS, chiar dacă aceasta are loc prin
Teoria dominoului () [Corola-website/Science/327178_a_328507]
-
ideilor mele. La Paris am aflat un lucru hotărâtor. Că nu poți fructifica pe planul universal al științelor activând în cadrul limitat al unei culturi minore. Cred că am de spus ceva mare”", notează în 25 noiembrie 1943. În urma schimbării politicii externe a României după evenimentele de la 23 august 1944, aproape toți funcționarii diplomatici de la Lisabona au fost rechemați în țară, dar lipsa banilor, dificultățile de transport și internarea soției lui Eliade într-un sanatoriu au împiedicat plecarea către România. Nina Eliade
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
care predau muzică claselor V-VIII. În același an a ținut respectivul curs învățătorilor din județ care predau la clasele V-VIII la Deva. Ca activitate extrașcolară a fost delegat și a organizat cursurile de dirijat coral, ținute în cadrul secției externe a Școlii Populare de Artă din Petroșani între anii 1959-1961. La 1 octombrie 1962 este numit în postul de lector și șef de catedră la Institutul Pedagogic de 3 ani din Cluj-Napoca, Facultatea de Muzică, unde funcționează până la 1 decembrie
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
uimirea detractorilor săi inițiali, Ferdinand a avut succes în general în primele două decade ale domniei sale. Viața politică internă a Bulgariei a fost dominată în primii ani ai domniei lui Ferdinand de liderul Partidului Liberal Ștefan Stambolov, a cărui politică externă a văzut o răcire accentuată în relațiile cu Rusia, văzută că fosta protectoare a Bulgariei. Se crede că Ferdinand a fost bisexual de-a lungul întregii sale vieți, dar până la vârsta de mijloc au predomninat femeile. Ferdinand a intrat într-
Ferdinand I al Bulgariei () [Corola-website/Science/327280_a_328609]
-
Doctor în Economie Internațională la Academia de Studii Economice din București cu teza „Determinări politice și economice ale integrării României în Uniunea Europeană” realizată sub coordonarea prof.dr. Ioan Popa. Sorin Ducaru a fost angajat începând din anul 1993 în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ocupând pe rând diverse funcții în cadrul echipei Direcției de Planificare Politică pe probleme de integrare Euro-Atlantică, consilier al ministrului, director al Cabinetului Ministrului, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și director al Direcției NATO și Probleme Strategice. El a
Sorin Ducaru () [Corola-website/Science/327295_a_328624]
-
a fost angajat începând din anul 1993 în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ocupând pe rând diverse funcții în cadrul echipei Direcției de Planificare Politică pe probleme de integrare Euro-Atlantică, consilier al ministrului, director al Cabinetului Ministrului, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și director al Direcției NATO și Probleme Strategice. El a fost trimis apoi în Statele Unite ale Americii mai întâi pe post de ambasador extraordinar și plenipotențiar, reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Națiunilor Unite (ONU) de la New York (2000-2001) , apoi ca
Sorin Ducaru () [Corola-website/Science/327295_a_328624]
-
plenipotențiar, șef al Misiunii Permanente a României pe lângă NATO. În semn de recunoaștere a meritelor sale diplomatice, ambasadorului Ducaru i-au fost acordate următoarele distincții: Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Comandor (2000) "„pentru servicii deosebite aduse în politica externă a țării”" , Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Ofițer (2007) "„în semn de înaltă apreciere pentru activitatea remarcabilă desfășurată în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, prin care a asigurat reprezentarea cu succes a strategiilor de politică externă ale României”" , Ordinul Național Steaua
Sorin Ducaru () [Corola-website/Science/327295_a_328624]
-
următoarele distincții: Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Comandor (2000) "„pentru servicii deosebite aduse în politica externă a țării”" , Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Ofițer (2007) "„în semn de înaltă apreciere pentru activitatea remarcabilă desfășurată în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, prin care a asigurat reprezentarea cu succes a strategiilor de politică externă ale României”" , Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler (2008) "„în semn de apreciere deosebită pentru înaltul profesionalism, dăruirea și devotamentul dovedite pe timpul activităților de pregătire, organizare
Sorin Ducaru () [Corola-website/Science/327295_a_328624]
-
servicii deosebite aduse în politica externă a țării”" , Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Ofițer (2007) "„în semn de înaltă apreciere pentru activitatea remarcabilă desfășurată în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, prin care a asigurat reprezentarea cu succes a strategiilor de politică externă ale României”" , Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler (2008) "„în semn de apreciere deosebită pentru înaltul profesionalism, dăruirea și devotamentul dovedite pe timpul activităților de pregătire, organizare și desfășurare a Summitului NATO de la București”" . Sorin Ducaru vorbește limbile germană
Sorin Ducaru () [Corola-website/Science/327295_a_328624]
-
reprezentând, în ordine și de la stânga la dreapta, următoarele: Cadranul astronomic se prezintă sub forma unui astrolab. Fondul său reprezintă Pământul și cerul, ca și umbra Soarelui. Pe acest fond sunt reprezentate patru elemente principale: cercul zodiacal, un cerc rotitor extern, un model redus al Soarelui (aliniat alături de o mână aurită) și un model redus al Lunii. Funcția acestui mecanism care plasează Pământul în centrul Universului nu consta atât în indicarea orei exacte cât mai ales în redarea orbitelor presupuse ale
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
ce semn astrologic al zodiacului ne găsim în luna curentă. Deplasarea cercului zodiacal se datorează proiecției stereografice a planului eclipticii pornind de la Polul Nord. Această proiecție este comuna tuturor ceasurilor astronomice din perioada respectivă. Cercul zodiacal este divizat în partea sa externă în 72 de porțiuni egale, ce corespund fiecare unei durate de aproximativ 5 zile. Se regăsesc cei trei decani corespunzători fiecărui semn (6x5 zile). De acest cerc este fix legată o steluță aurită (aflată în prelungirea separației dintre semnele Peștilor
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
în care revista a fost editată. "Signal" a fost realizată de către secțiunea a IV-a a serviciilor de propagandă ale armatei germane ("Wehrmacht Propaganda Abteilung"), sub autoritatea Înaltului Comandament al Armatei Germane ("Oberkommando der Wehrmacht" - OKW) și a Ministerului Afacerilor Externe ("Auswärtiges Amt") și sub comanda directă a locotenent-colonelului Hasso von Wedel. Ministerul Propagandei condus de Goebbels nu a reușit să controleze și nici să exercite o influență semnificativă asupra revistei. Articolele și fotografiile erau realizate de redactori din Berlin și
Signal (revistă) () [Corola-website/Science/327312_a_328641]
-
au arătat prea încântați de ideea unei răscoale, amintind de criza de arme, de efectivele mari ale armatei regulate poloneze și de problemele de aprovizionare. Hmelnițki a subliniat că, pentru contracararea greutăților, cazacii ar putea apela la sprijinul unei puteri externe - a rușilor sau tătarilor. La scurtă vreme după această întâlnire, Hmelnițki a fost arestat la Bujin, la aproximativ 50 km nord de Cihirin și a fost trimis la Krîlov, pentru a fi judecat de Aleksander Koniecpolski. Koniecpolski s-a temut
Bătălia de la Żółte Wody () [Corola-website/Science/327315_a_328644]
-
și mai presus de toate, în modul în care țările din sistemul sovietic erau conduse pe plan intern. Astfel că ostilitate implacabilă a Uniunii Sovietice față de lumea din afara țărilor din blocul sovietic a fost o încercare de a rezolva problemele externe în modul intern."(Kissinger 454). Relațiile dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite au continuat să fie încordate și „Truman percepea ca o luptă care începea să se contureze între bun și rău, nu ca ceva legat de sferele influenței politice”. (Kissinger
Blocul capitalist () [Corola-website/Science/327337_a_328666]
-
de Parma și acceptă în schimb să cedeze Louisiana, dar Napoleon vrea și ajutorul Spaniei în războiul său împotriva Angliei. În acest scop, ambasadorul Franței Charles-Jean-Marie Alquier, fost convenționalist, regicid și prieten al lui David, inițiază cu Talleyrand, ministrul afacerilor externe, întoarcerea la o tradiție moștenită de la Vechiul Regim: obiceiul cadourilor diplomatice. Primul Consul îi oferă regelui pistoale fabricate în manufactura de la Versailles, rochii ale marilor croitori parizieni și bijuterii pentru regină și, de asemenea, o armură superbă pentru influentul prinț
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
Ecaterinei a II-a eticheta diplomatică rusească nu se deosebea cu nimic de cea din Europa Apuseană. În 1750 s-a decis că țarina va primi personal doar pe ambasadori, trimiși și miniștri plenipotențiari, ceilalți vor prezenta scrisorile Colegiului Afacerilor Externe. La audiență cu țarina, ambasadorii străini trebuiau să folosească limba franceză în care li se răspundea, iar dacă aceștia vorbeau în limba lor maternă acestora li se răspundea în rusă. Atribuțiile și recunoașterea au fost definite la Congresul de la Viena
Ambasador () [Corola-website/Science/330560_a_331889]
-
internaționale prin negocieri, metode prin care aceste relații se reglementează, la aceasta participând ambasadorii și trimișii. În Evul Mediu, țările române - considerate, sub raport juridic, din veacul al XVI-lea, state vasale Imperiului Otoman - nu aveau dreptul la o politică externă proprie, ele fiind obligate să susțină și să promoveze politica externă a puterii suzerane: Imperiul Otoman. Ele nu aveau, deci, dreptul să întrețină relații diplomatice decât cu Înalta Poartă, unicele reprezentanțe diplomatice cu caracter permanent fiind cele de la Constantinopol; în
Ambasador () [Corola-website/Science/330560_a_331889]
-
aceasta participând ambasadorii și trimișii. În Evul Mediu, țările române - considerate, sub raport juridic, din veacul al XVI-lea, state vasale Imperiului Otoman - nu aveau dreptul la o politică externă proprie, ele fiind obligate să susțină și să promoveze politica externă a puterii suzerane: Imperiul Otoman. Ele nu aveau, deci, dreptul să întrețină relații diplomatice decât cu Înalta Poartă, unicele reprezentanțe diplomatice cu caracter permanent fiind cele de la Constantinopol; în fruntea acestora se aflau șefii de misiune, actualii ambasadori, numiți cu
Ambasador () [Corola-website/Science/330560_a_331889]
-
chinez. În România, pentru a ajunge ambasador sau orice alt fel de diplomat, este necesară parcurgerea unor anumite stagii de o durată relativ determinată iar gradul diplomatic de ambasador se acordă prin decret, de către Președintele României, la propunerea Ministrului Afacerilor Externe . Pentru numirea în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar, Ministrul Afacerilor Externe propune, de regulă, diplomați de carieră care, la încheierea misiunii, nu depășesc vârsta legală de pensionare. . Ambasadorii români sunt obligați prin legea nr.269 din 17 iunie 2003
Ambasador () [Corola-website/Science/330560_a_331889]
-
diplomat, este necesară parcurgerea unor anumite stagii de o durată relativ determinată iar gradul diplomatic de ambasador se acordă prin decret, de către Președintele României, la propunerea Ministrului Afacerilor Externe . Pentru numirea în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar, Ministrul Afacerilor Externe propune, de regulă, diplomați de carieră care, la încheierea misiunii, nu depășesc vârsta legală de pensionare. . Ambasadorii români sunt obligați prin legea nr.269 din 17 iunie 2003 să depună jurământul de credință cu ocazia primei deplasări în România. Jurământul
Ambasador () [Corola-website/Science/330560_a_331889]
-
mai târziu, în 1434, pentru a influența Guvernul din Florența (în special prin intermediul familiilor Pitti și Soderini). Cu ajutorul relațiilor sale favorabile din Signorie, Cosimo a provocat o serie de modificări constituționale pentru a-și asigura puterea prin influență. În ceea ce privește politica externă, Cosimo a menținut pacea în nordul Italiei, prin crearea unui echilibru de putere între Florența, Napoli, Veneția și Milano, în timpul războaielor din Lombardia, și a descurajat puterile din afara țării (în special Franța și Sfântul Imperiu Roman) să intervină. În anul
Cosimo Medici () [Corola-website/Science/330565_a_331894]
-
locuitori să construiască cetăți protejate de ziduri pe dealuri mai înalte, casele fiind construite una lângă alta, delimitate de străduțe mici între ele (Kastri Syros, Naxos, Kynthos din Delos). Aceast proces implică pierderea controlului asupra mării și amenințarea unui inamic extern, poate Cretă minoică. În a treia fază, influența Cretei a fost puternică, fiind stabilite așezări pe litoral (Milos-Filakopi I, Păros, Amorgos, Thera), constituind centre de conduită al comerțului cretan. În perioada următoare, care a acoperit prima jumătate a mileniului III
Civilizația cicladică () [Corola-website/Science/330590_a_331919]