17,038 matches
-
ce astăzi găzduiește cea mai veche bibliotecă universitară din țară, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare. Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei, Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus), Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine) și Agronomie (4 cămine). Iași este un centru economic important al României. Industriile principale
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
universitară din țară, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare. Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei, Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus), Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine) și Agronomie (4 cămine). Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare. Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei, Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus), Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine) și Agronomie (4 cămine). Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare. Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei, Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus), Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine) și Agronomie (4 cămine). Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și industria
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
de exemplare, unele foarte rare. Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei, Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus), Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine) și Agronomie (4 cămine). Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și industria alimentară. Sectorul bancar
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
rare. Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei, Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus), Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine) și Agronomie (4 cămine). Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și industria alimentară. Sectorul bancar și cel al informației
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
populare” din reședința și satele județului. Pe 20 martie 1938, un grup de „cetățeni ai orașului Tecuci”, ce reprezentau „toate categoriile sociale”, s-a reunit, „în urma convocării regionalei Moldova, la sediul Școalei Primare Nr.1 de fete pentru a întemeia Căminul Cultural Orășenesc al Fundației „Principele Carol”. Acest Cămin Orășenesc va purta numele neuitatului scriitor Calistrat Hogaș. Ziarul local "Curierul Tecuciului" inaugurează o pagină dedicată Căminului Cultural, în care erau prezentate principalele sale realizări, regăsindu-se aici diversele șezători literare, expoziția
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
martie 1938, un grup de „cetățeni ai orașului Tecuci”, ce reprezentau „toate categoriile sociale”, s-a reunit, „în urma convocării regionalei Moldova, la sediul Școalei Primare Nr.1 de fete pentru a întemeia Căminul Cultural Orășenesc al Fundației „Principele Carol”. Acest Cămin Orășenesc va purta numele neuitatului scriitor Calistrat Hogaș. Ziarul local "Curierul Tecuciului" inaugurează o pagină dedicată Căminului Cultural, în care erau prezentate principalele sale realizări, regăsindu-se aici diversele șezători literare, expoziția de pictură a profesorului I.N.Peiu, conferințele: „Performanțele
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
în urma convocării regionalei Moldova, la sediul Școalei Primare Nr.1 de fete pentru a întemeia Căminul Cultural Orășenesc al Fundației „Principele Carol”. Acest Cămin Orășenesc va purta numele neuitatului scriitor Calistrat Hogaș. Ziarul local "Curierul Tecuciului" inaugurează o pagină dedicată Căminului Cultural, în care erau prezentate principalele sale realizări, regăsindu-se aici diversele șezători literare, expoziția de pictură a profesorului I.N.Peiu, conferințele: „Performanțele politicii românești”, de Pamfil Șeicaru, fost elev al Gimnaziului "D.A.Sturdza" și "Pentru ce luptăm dincolo de Nistru
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
doctrine. Împăratul a recunoscut deciziile sinodului, recunoscându-l oficial drept noul sinod ecumenic, pacea însă nu a fost readusă în biserica. În 425, Teodosiu a fondat Universitatea de la Constantinopol. Până atunci, orașul Atena era centrul principal al învățământului pagan, fiind căminul școlii filosofice. Universitatea avea 31 de profesori care predau gramatică, retorică, dreptul și filosofia, dintre care trei retori și zece gramaticieni țineau cursurile în latină, iar cinci retori și zece gramaticieni își țineau cursurile în greacă. Deși latina era limba
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
și 28 august. Ca instituții de învățământ, menționăm Liceul "Regele Ferdinand I", 5 școli primare și 1 grădiniță de copii. În oraș se tipărea "Buletinul oficial al județului Storojineț". În perioada interbelică, ființau în oraș mai multe instituții culturale (un cămin cultural al Fundației Culturale Regale "Principele Carol", Societatea "Unirea", Societatea "Iancu Flondor", Societatea Arcășească "Dragoș-Vodă", Societatea Culturală germană, Societatea culturală evreiască "Sion", Biblioteca "Soare Răsare", Cabinetul de lectură polon "Czetalnia Polska", Corul doamnelor române "Eusebie Mandicevschi"), 4 asociații sportive și
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
spre contemplare, merită văzute și admirate nu numai de localnici, spre avantajul tuturor. Din anul 1958 în Bozovici funcționează un liceu sub titulatura LICEUL "EFTIMIE MURGU" din Bozovici. În anul 2008, pe data de 9 mai, s-au celebrat la căminul cultural din localitate, 50 de ani de învățământ liceal la Bozovici. Biserica din Bozovici a fost terminată în jurul anului 1805. Este o biserică reprezentativă a Almăjului în stil baroc. În prezent preot paroh la parohia 1, este preot Cherescu Ion
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
cu legume, zarzavaturi, etc. În mijlocul satului, pe Ulița Mare, se află o piață centrală în care la răsărit se înalță biserica, pe latura sudică se situează clădirea școlii, spre nord este casa parohială iar în partea opusă bisericii este clădirea căminului cultural. Ulițele satului sunt pietruite, drumul asfaltat trece pe lângă sat și este racordat la intrarea pe cele două ulițe lungi și pe două dintre cele scurte. Pe raza localității Mâtnicu Mare s-au descoperit vestigii arheologice din Epoca neolitică, Hallstatt
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (59,17%), dar există și minorități de romano-catolici (30,06%) și baptiști (4,98%). Pentru 4,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Pe raza comunei Slatina Timiș funcționează o Bibliotecă comunala precum și Cămine Culturale în fiecare localitate. De asemean în localitatea Slatina Timiș există o sală de festivități iar în localitatea Sadova Veche funcționează un serviciu Civil de Pompieri (veritabil muzeu) ce datează din sec XIX. În comuna Slatina Timiș există credincioși de
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local, patru dintre ele fiind situri arheologice: (o insulă de pe lacul Mostiștea) de lângă satul Făurei, datând din secolele al IV-lea-I î.e.n.; , aflat pe malul lacului la 200 m de căminul de copii din Ulmu, sit ce cuprinde urmele unor așezări din neolitic (cultura Boian) și epoca bronzului târziu (cultura Coslogeni); , datând din perioada Latène; și , din aceeași perioadă. Un al cincilea obiectiv este clasificat ca monument funeral sau memorial și
Comuna Ulmu, Călărași () [Corola-website/Science/301130_a_302459]
-
se numărau 197 de familii. La recensământul din 18 martie 2002, populația satului Cuza Vodă era de 451 locuitori și satul avea 184 de case. Școala s-a construit în 1915, iar în 1923 s-a clădit un local nou. Căminul cultural ,G. Coșbuc” a fost înființat în 1944 pe lângă școala primară.
Cuza Vodă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301165_a_302494]
-
transferată județului Dâmbovița. În anul școlar 1970-1971, într-un local modern de școală funcționau cursurile claselor I-VIII, o grădiniță de copii, iar în fiecare sat al comunei erau școli cu clasele I-IV. În același an erau în activitate căminul cultural, biblioteca publică, un cinematograf, o circumscripție medicală, cel mai apropiat spital fiind în comuna Voinești. Mari proprietari de pământuri în comună au fost familia Brâncoveanu, Eliza Bibescu, Ion Filipescu, Gogoșoaia din Cetățeni și Grigorescu. Cu reședința județului are legătură
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
și 18 familii de țigani)". În dicționarul geografic al județului Vâlcea al lui C. Alessandrescu ed. 1893, în cadrul comunei Păușești-Măglași figurează și satul Chiciora. Astșăzi se mai păstrează în toponomie denumirea de Chiciora dată unui cătun al actualului sat Ulmețel. Căminul Cultural ca instituție a luat ființă în anul 1934 într-o fosta cârciuma, iar în 1962 a început construcția unui cămin nou care se compune din sala de cinematograf și alte festivități, bibliotecă, discotecă, o sală pentru nunți și hore
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
și satul Chiciora. Astșăzi se mai păstrează în toponomie denumirea de Chiciora dată unui cătun al actualului sat Ulmețel. Căminul Cultural ca instituție a luat ființă în anul 1934 într-o fosta cârciuma, iar în 1962 a început construcția unui cămin nou care se compune din sala de cinematograf și alte festivități, bibliotecă, discotecă, o sală pentru nunți și hore. Dintre formațiile care și-au desfășurat activitatea putem menționa formația corala care cuprindea peste 100 coriști, pe acea vreme unul dintre
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
interes cinegetic și peisagistic : căprioara, iepurele, veverița, rozătoare mici. Dintre speciile de păsări de interes cinegetic, în pădurile de fag se întâlnesc cinteza și mierla. Reptilele sunt reprezentate de gușter și de diferite specii de șerpi. În Vulcana-Pandele există un cămin cultural și o bibliotecă comunala. De asemenea, pe teritoriul comunei se află Casă Memoriala a lui Gabriel Popescu, primul gravor în metal din România, care a introdus gravura că disciplină de studiu la Academia de Arte Frumoase. La sfârșitul secolului
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
public existente în comuna: 1.Dispensar Uman: 3 cabinete individuale (2 medicină generală, un cabinet stomatologic); 2.Dispensar veterinar; 3.Farmacie umană; 4.Farmacie veterinară; 5.Poștă; 6.Școli gimnaziale: 2; 7.Grădinițe: 2; 8.Bibliotecă publică: 14514 volume; 9.Cămin cultural și muzeu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Independența se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,74%), cu o minoritate de romi (1
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
Deasemeni, comuna mai dispune și de patru locații de învătământ preșcolar: una la Lungoci, una la Fundeni, în incinta localului școlar și două în Hanu Conachi. Comună mai dispune de o bibliotecă cu aproximativ 8500 de volume și de un cămin cultural, ambele în satul Hanu Conachi.
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
anul 1921 se construiește o cladire nouă și se înființează noi posturi, urmând să funcționeze în această formulă până în anul 1962. Din anul 1963, aici puteau fi urmate cele 8 clase elementare, ce deveniseră obligatorii. În anul 1965 se construiește Căminul Cultural și magazinul universal, în 1973 dispensarul uman iar în 1974, dispensarul veterinar. Evoluția numărului de locuitori de-a lungul timpului: 1988 locuitori în 1912, 2843 locuitori în 1941, 2676 locuitori în 1977, 2266 locuitori în 1992, 2076 locuitori în
Sfântu Gheorghe, Ialomița () [Corola-website/Science/301251_a_302580]
-
felul de legume și zarzavaturi. Pe lângă agricultură, mulți dintre săteni au locuri de muncă în oraș. În anul 1879 a fost construită școala, care cuprinde clasele I- VIII. Ulterior a luat ființă și o grădiniță. În 1960 s-a construit căminul cultural în care au funcționat pe rând grădinița, școala și biblioteca; toamna acesta era folosit drept magazie pentru produsele agricole. Din 1965 își începe activitatea și biblioteca. Satul a avut și un cinematograf, care astăzi nu mai există.
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
un obicei de inițiere a tinerilor în muncă, joc și viată, un loc de întâlnire a fetelor cu feciorii, un prilej de etalare a hărniciei și inteligenței. Șezătorile se organizau, în special, pentru torsul lânii sau al cânepii, povestește directorul Căminului Cultural al comunei Scobinți, d-nul Dumitru Hriscu. Femeile și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce se vorbea prin sat, despre unii și
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]