16,375 matches
-
fiecare cu câte o mini tabletă în mână, și stăteau, cu ochii încremeniți, fixând nemișcați ecranul diavolesc pe care puteau vedea copacii unidimensionali, artificial colorați ai jocului, mult mai interesanți și neobișnuiți decât teii din fața blocului, la cinci metri în afara geamului.) Și, totuși, avem nevoie de huburi. Săptămâna trecută a fost inaugurat, cu mare fast, cu binecuvântări și artificii de PR, în fața unui public foarte numeros format din oameni cu influență în Iași, un proaspăt șantier. Un șantier despre care se
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dar nu ne înfrânge! 15 septembrie 2014 Pe 15 septembrie 1969, la Liceul de Muzică din Botoșani, începeam un sinuos proces de formare de sine, care nu s-a încheiat nici astăzi. M-am așezat în banca a doua de la geam (conform poziției din catalog, deși tata era șeful ziarului local și, pe cale de consecință, un fel de nomenclaturist, dar încă nu începuse moda abuzurilor de partid), am luat floarea de pe bancă și abecedarul nou care mă aștepta, tot acolo, și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
degetele care Încercau să-i acopere privirea - din prim-plan, În tonuri calde, care Îi accentuau apropierea. Dar nimeni nu pune ce n-are, credea Faulques. Pictura, ca și fotografia, iubirea ori conversația semănau cu odăile de hotel bombardate, cu geamuri sparte, jefuite de tot ce avuseseră, pe care nu le mai puteai mobila decât cu ce scoteai din raniță. Erau locuri de război, situații, chipuri de fotografie din obligație cum puteau fi, În altă ordine de idei, Parisul, Taj Mahalul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
câștigase o pagină dublă În felurite reviste de circulație internațională. După o luptă În Împrejurimile Yamenei, o duzină de rebeli din Ciad, răniți și cu mâinile legate, fuseseră lăsați lângă râu, ca să-i devoreze crocodilii, la mică distanță de hotelul - geamuri sparte de focurile trase și pereți plini de găuri, care păreau tușe de pictură făcute cu negru rece - unde trăsese Faulques. În decursul unei jumătăți de oră, Îi fotografiase pe oamenii aceia, rând pe rând, calculând deschiderea diafragmei și Încadrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
gesturi concentrate cu care un ostaș Își schimbă Încărcătorul armei. Îmi place să te văd În camere de hotel, cu un ochi lipit de contorul pentru fotograme expuse, marcând cele mai bune poziții dintre negativele tale lipite În lumină pe geamul ferestrei, ori să te văd stând ore În șir cu ochii pe cópii, Înarmat cu linia și markerul, selecționând cadraje, dând instrucțiuni, calculând unde vor stabili la montaj că se va da pagina. Îmi place că ești atât de bun
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
aparatului. Ori să pară că o face. Și ea era destul de bună profesionistă, aflase Faulques pe șosele periculoase și la controale ostile pe vreme de ploaie, În sate pustii, amenințător de tăcute, unde nu auzeau decât scrâșnetul propriilor pași pe geamuri sparte. Olvido nu era o fotografă strălucită, În schimb era conștiincioasă și concepea imaginea În chip original. Curând Începuse să dea dovadă de talent, instinct și o răceală tehnică foarte utilă În situații extreme. Avea, pe lângă acestea, harul de a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
odată, sângerează ca oamenii. Una dintre obsesiile ei erau fotografiile găsite În case devastate. Le fotografia așa cum le găsea, fără să le atingă ori să le aranjeze vreodată: călcate În picioare, arse de incendii, atârnate și strâmbate pe perete, cu geamurile ori ramele sparte, albume de familie deschise și rupte. Fotografiile părăsite, spunea, sunt ca petele deschise la culoare pe un tablou tenebrist: nu luminează, ci Întunecă umbrele. Prima și singura dată când Faulques o văzuse plângând În război fusese În fața
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
prins asta, spusese, deci nu există. Atunci celălalt Îl privise În tăcere, abia dacă zâmbise, apoi devenise serios și Îl Întrebase dacă, În urmă cu două zile, nu trecuse cumva peste podul Masarikoc la volanul unui Volkswagen alb, cu un geam spart, și vorbele Press-Novinar lipite cu bandă adezivă roșie pe capotă. Faulques rămăsese nemișcat o clipă, Își băgase fotometrul În geanta di foaie de cort și răspunsese cu altă Întrebare, al cărei răspuns Îl intuia. Sârbul dăduse o pălmuță delicată
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
urzelii inevitabile a Parcelor. Înțeleg acum ce cauți, comentase Olvido cândva. Erau În Kuweitul abia părăsit de trupele irakiene. Intraseră În ajun, Însoțind o unitate americană de mecanizate, și se aflau la etajul cinci al unui Hilton fără electricitate, fără geamuri la ferestre (luaseră o cheie la Întâmplare din spatele tejghelei recepției pustii), cu apa din țevile sparte șiroind pe scări În jos. Scoseseră salteaua plină de funingine de la petrolul incendiat, ca să doarmă toată noaptea, epuizați, În fața panoramei sondelor În flăcări și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
viață după un lung proces de acumulare: pământul ferfenițit din Portmán, norul negru de deasupra Kuweitului, Dubrovnikul În flăcări, de la distanță, trupul lui Olvido colorându-se În lumina roșie, nopțile reci și solitare de mai târziu, Într-o odaie fără geamuri de la Holiday Inn, la Sarajevo, față În față cu panorama geometriei urbane, profilată pe explozii și incendii, Îl Îndreptaseră pe Faulques, cu inevitabilitatea liniilor lor drepte și convergente, spre sala tribunalului unde, Într-o dimineață de iarnă, pe la jumătatea acelui
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fără să deschidă gura, cu toate că frigul nu-i lăsa să doarmă, simțind pe pleoapele Închise licărul câte unei lanterne care Îi lumina o clipă. În fine, primele raze din zori ajunseseră la ei prin găurile din tavan și ferestrele cu geamuri sparte ale halei; și, În penumbra fantomatică, soldații Începuseră să se ridice În picioare și să iasă afară, În lumina murdară pe care se profilau siluete ca În acuarelele venețiene, duzini de bărbați și adolescenți ce priveau În jur precum
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
unei umbre puteau fi transformate În culoarea acelei umbre, iar ea era roșie: galben cu carmin, și Încă puțin galben, adăugând și ceva albastru, ca să te apropii de culoarea sângelui, a noroiului lipicios de sub ghete, de cărămizile făcute praf, de geamurile care, căzute pe jos ca un covor, reflectau incendiile din apropiere, de orizonturile cu sonde de petrol În flăcări, de orașele care izbucneau În contralumini negre pe fundalul unor tablouri imposibile, al căror realism era totuși la limită. Era, În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
boală În familie. Nu mai vorbim de pîine care se făcea numai la zile mari sau la diferite prăznuiri legate de ceremonii religioase ca: hramul bisericii, nunți, boteze sau Înmormîntări. Ferestrele caselor erau mici și bătute În cuie, iar În loc de geamuri, pe alocurea hîrtie lipită cu pastă din făină de grîu. Opaițul cu feștila producea lumina casei, pînă la culcare sau bolnavilor În stare mai gravă. Oborul casei era din stobori Împletiți cu nuiele. Lemne pentru iarnă, cei mai mulți le aduceau cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nu e, În acest context, decât istoria ieșirii din obiectivitate și a coborârii În interstițiile subiectivității. Frapează În toate reconstituirile de autoportrete pretenția autorului de a elimina din descriere ficțiunea, imaginarul, interpretarea. Dar, alungate pe ușă, acestea se reîntorc pe geam. Tensiunea extraordinară provocată de dubla articulare a autoportretului - la o extremă, de imaginarul cu pretenții de obiectivitate al scriitorului, la cealaltă, de expresivitatea involuntară a decupajului zilnic - conferă jurnalului, ca Întreg, rolul de conștientizare a sinelui. Adică prerogativele fantasmării În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
murind și n-avea cui să lese moștenirea urii lui." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (d) " Când rămâneau de capul lor, fulgii o luau cu bulucul spre pământ, pornind încă de sus o horă albă. Cum i-a zărit pe geam, Radu a zbughit-o afară. Le făcea din mâini și-i spunea lui Bumbu..." (Spiridon Vangheli, Hora albă) Formulați enunțuri în care complementul indirect să fie exprimat prin: (a) pronume de politețe în cazul dativ; (b) verb la modul supin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
după un criteriu, exemplificare) 3. Adjectivul clasificare după un criteriu, exemplificare 4. Identificați și precizați grupurile de sunete din cuvintele: bunăvoință, curajoasă, iau, dulăpior, ie. 5. Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: cer, gherghină, închis, axiomă, geam. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: imprevizibil, de pe, un fâș, zgârie-brânză, OZN. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de plural; b) un substantiv epicen; c) un numeral distributiv cu funcția sintactică de atribut adjectival; d) un substantiv articulat cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
executa în orice moment al editării, indiferent de locul unde este punctul de inserție, dacă documentul este activ. Ferestre Un document poate fi vizualizat în mai multe ferestre, iar o fereastră poate fi împărțită, la rândul ei, în mai multe geamuri (panes). O fereastră se consideră selectată atunci când este fereastră activă. Lucrul cu ferestrele deschise este gestionat de meniul Window. Secțiuni Un document nou creat are o singură secțiune. Noile secțiuni pot fi create de utilizator prin comenzile: Insert - Break - Section
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
descoperit-o pe Marguerite Duras. Acolo a văzut și Hiroshima mon amour, filmul lui Alain Resnais, într-o iarnă, în plin război afgano-sovietic și... a fost dragoste la prima vedere: "M-am apropiat de cinema prin acest film. Nu înțele geam nimic, dar eram profund tulburat. Mi-am spus: Kabul va fi Hiroshima mea", va explica el mai tîrziu (Arianei Chemin, BibliObs., 2010). A reușit să găsească într-o librărie traducerea în persană a romanului durasian: "era legat prost, paginile zburau
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sine și nu mai puteai scoate nimic de la ea. În curtea școlii, toată lumea conversa despre speculațiile financiare și iată, era chiar unul din subiectele de care această fetiță nu voia să audă. Ea deschidea gura, nu ieșea niciun sunet, un geam foarte gros o separa de conversații, întorcea capul și se ducea să se joace mai încolo. Colegii ei erau mereu surprinși de brutalitatea sa intransigentă, se simțeau judecați, aveau impresia că nu le împărtășea părerile despre chestiunile financiare, sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
motiv pentru a-l citi și reciti pe Bastiat ar fi acela că a anticipat o serie de evoluții în teoria economică și în practica politică, el putând fi considerat un Jules Verne al științei economice. Spre exemplu, în eseul Geamul spart, el combate în avans cu un secol ideile anumitor autori aparținând curentului keynesist, potrivit cărora distrugerile pot crea bogăție relansând economia. Prin modul în care Bastiat descrie mecanismul prin care sunt elaborate legile și reglementările, el poate fi considerat
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
focul arde dacă ne ardem. Pe acest doctor aspru, aș dori, pe cât posibil, să îl înlocuiesc cu unul mai blând: Prevederea. De aceea, voi cerceta consecințele câtorva fenomene economice, opunând celor care se văd pe cele care nu se văd. Geamul spart Ați fost vreodată martor al furiei bunului burghez Jacques Bonhomme 8 când fiul său neastâmpărat a reușit să spargă un geam? Dacă ați asistat la acest spectacol, cu siguranță ați constatat de asemenea că toți privitorii, să fi fost
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aceea, voi cerceta consecințele câtorva fenomene economice, opunând celor care se văd pe cele care nu se văd. Geamul spart Ați fost vreodată martor al furiei bunului burghez Jacques Bonhomme 8 când fiul său neastâmpărat a reușit să spargă un geam? Dacă ați asistat la acest spectacol, cu siguranță ați constatat de asemenea că toți privitorii, să fi fost vreo treizeci la număr, par să-și fi dat cuvântul pentru a oferi nefericitului proprietar această consolare uniformă: Tot răul spre bine
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
treizeci la număr, par să-și fi dat cuvântul pentru a oferi nefericitului proprietar această consolare uniformă: Tot răul spre bine. Astfel de accidente dau de lucru industriei. Ce s-ar alege de geamgii dacă nu s-ar sparge niciodată geamuri? Există însă în această formulă de condoleanțe o întreagă teorie, care merită suspendată flagrante delicto, în acest caz foarte simplu, din moment ce este exact la fel ca aceea care, din nefericire, dirijează majoritatea instituțiilor noastre economice. Dacă se presupune că va
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ca aceea care, din nefericire, dirijează majoritatea instituțiilor noastre economice. Dacă se presupune că va trebui cheltuită suma de șase franci ca să se repare paguba, dacă se consideră că accidentul face ca șase franci să ajungă la industria producătoare de geamuri, și că stimulează, în măsura celor șase franci, susnumita industrie, o conced, nu contest în niciun fel, se raționează corect. Geamgiul va veni, va face treabă, va pune mâna pe cei șase franci, își va freca mâinile și va binecuvânta
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pe cei șase franci, își va freca mâinile și va binecuvânta din tot sufletul copilul neastâmpărat. Este ceea ce se vede. Dar dacă, pe calea deducției, se ajunge să se conchidă, așa cum se face adesea, că este bine să se spargă geamuri, că acest lucru face să circule banii, că rezultă din acest lucru o stimulare a industriei în general, sunt obligat să strig: opriți-vă aici! Teoria voastră se oprește la ceea ce se vede, ea nu ține cont de ceea ce nu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]