16,029 matches
-
specialiști europeni în antropologie socială și culturală. A fost director la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales. Marc Augé este autorul mai multor lucrări de specialitate. Menționez, în ordinea apariției, doar o parte dintre ele: Theorie des pouvoirs et ideologie. Etude de cas en Cote d'Ivoire (Hermann, Paris, 1975), Pouvoirs de vie, pouvoirs de mort. Introduction a une anthropologie de la repression (Flammarion, Paris, 1977), Genie du Paganisme (Gallimard, Paris, 1982), La traversee du Luxemburg (Hachette, Paris, 1985), Le Dieu
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
care o trăiește ca euforie a continuității și ca apologie a oricărui „înăuntru“. Și cum ar putea ratatul să nu fie un nefericit, din moment ce el este un leneș neîmpăcat cu sine, un leneș ratat? Pătrunzând în lumea proiectelor, contaminat de ideologia actului și de cea a „realizării esenței“, el nu a pierdut pe deplin vocația lenei, univocă, demnă și castă. De aceea ratatul are o natură impură, în care se întâlnesc în chip nefericit un leneș cu un bovaric - inerția care
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Tragicul nu se naște aici din persistența cu care o conștiință ireductibilă încearcă să depășească o limită insurmontabilă. „Depășirea limitei“ este un concept modern de tip romantic, care se naște în contextul unor înțelegeri insurecționale ale libertății, desprinse deci de ideologia fatalistă care emana din ipostazele destinului antic, din Ananke, Tyche sau Moira și din proiecțiile ei târzii, renascentiste (Fortuna labilis și Fortuna maligna). Pentru eroul antic, existența unei limite insurmontabile nu constituie o provocare. Dimpotrivă. Destinul tragic se realizează aici
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
teritoriul condiției lor finite. Această carte a avut un rol important în devenirea filozofică a lui Gabriel Liiceanu, ea anunțând viitoarea „peratologie“, micul tratat Despre limită scris douăzeci de ani mai târziu. De asemenea, în contextul unei epoci dominate de ideologia marxistă, a scrie o fenomenologie care avea în centrul ei moartea, limita și depășirea a reprezentat neîndoielnic un act cultural insolit. De altfel, în forma apărută în 1975, ea a fost în primă instanță respinsă ca lucrare de doctorat pe
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
unui anumit naționalism rasial din timpul secolului al XX-lea, unii intelectuali ignoră și disprețuiesc aceste realități, refuzînd să facă distincție între diverse aspirații naționale și minimalizînd existența diferențelor naționale (adică culturale). Totuși, în scrierea istoriei, astfel de tendințe, alături de ideologii și birocrații omniprezenți, nu pot atenua diferențele naționale, nici măcar cu ajutorul înspăimîntătoarei lor ignoranțe geografice și istorice. Ei încearcă să stabilească un model de gîndire academică (și birocratică) care respinge trăsăturile naționale, considerîndu-le drept un mit datînd din secolul al XIX
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
însă să acceptăm în primul rînd o reconciliere cu realitatea. Evenimentele din Iugoslavia trebuie să constituie un avertisment. Așa cum a strigat cu disperare scriitorul pacifist sîrb Mirko Kovač (Viața Malvinei Trifkovič): "Aici (în Iugoslavia), naționalismul s-a transformat într-o ideologie. Motiv pentru care nu mai poate să fie considerat drept un sentiment național!... Ceea ce a spus Mirko Kovač este valabil pentru întreaga zonă. Este oare acesta un răspuns? Viața și tot ceea ce a făcut Nicolae Iorga pînă la tragicul său
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și-a pierdut încrederea în voievozii români, care au fost înlocuiți cu marionetele Fanarului grecesc, cu domnitorii fanarioți. Următorii 120 de ani, perioada fanariotă, vor aduce odată cu ei binecunoscutele consecințe pentru România 17. Rusia a vut întotdeauna nevoie de o ideologie mesianică pentru a-și justifica cuceririle. Misiunea ei era să călăuzească lumea spre o stare de sfințenie, justificată de o excepțională introspecție religioasă sau ideologică. Apelurile la solidaritate ortodoxă erau adeseori urmate de anexări. Înlocuite de apeluri marxiste, rușii erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca să vă cumpărați libertatea"20. Orice s-a întîmplat de atunci încoace nu a întărit încrederea românilor în vecinul lor de la răsărit. Iorga credea în dictonul lui Napoleon că politica externă a unei țări este determinată de geografia ei. Nici o ideologie mesianică nu va schimba natura organismului considerat de el drept constituind o națiune 21. Mulți români se plîng în legătură cu standardul dublu atunci cînd este vorba de judecarea politicii unei mari puteri într-un fel și de cea a țărilor mici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la București: profesorul Tocilescu, profesorul Urechia și, mai ales, cea a profesorului Maiorescu, eminentul ideolog al Societății "Junimea", care deținea o influență covîrșitoare în cadrul Universității bucureștene. Iorga era apropiat de ideile junimiste, însă conflictul dintre Maiorescu și el depășea domeniul ideologiei. În ochii lui Maiorescu, Iorga era "pupilul lui Gherea, protejatul lui Hasdeu și al lui Odobescu, acel Iorga care scrisese pentru ziarele adversarilor, un om de stînga și, cel mai rău din toate, un intrus venit de la Iași", deoarece, după
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
celei de a doua! S-ar părea că simțul istoriei pe care îl avea el era mai important pentru Iorga decît ponderea extraordinară a istoriei acestei regiuni, dar utopia este o proiecție indispensabilă a imaginației creatoare, ca pol opus al ideologiei. Iar Iorga, întotdeauna plin de idei noi, nu era lipsit de imaginație creatoare. Dușman de moarte al alianțelor imperiale și al imperiilor (România a fost victima a cel puțin patru din acestea în timpul vieții lui), Iorga le respingea și pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Vodă, înfăptuitorul unirii românilor, care a fost dezvelită la Iași în 1912. După ruptura de conservatori, Iorga voia să fondeze o Organizație Democratică Naționalistă pentru a transpune filosofia sămănătoristă în practica politică. Ales candidat independent, naționalismul său excludea toate celelalte ideologii și partide, cu politicianismul lor cu tot. Nu era capabil să aprecieze importanța aliaților în atingerea țelurilor sale; alianța implică compromis. Prin 1908, ideile lui în privința propriului său partid și a programului acestuia începeau să se contureze. În sfîrșit, în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de sfinți și moaște de martiri, ci în bărci cu motor și cu pistoale ca să ucidă", scria el168. URSS-ul revendica acum și zonele locuite de slavi ale Bucovinei. Totul era limpede pentru Iorga. Sovieticii încercau să se folosească de ideologia comunistă ca să refacă Rusia așa cum fusese 169. S-ar putea ca acest lucru să fi fost adevărat, dar toate acestea făceau ca proasta guvernare românească să fie și mai condamnabilă. Iată ce scria Iorga (în 1921): "Bolșevicii de la Moscova descoperă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu putea fi realizată decît de el! Orice altceva nu mai avea nici o importanță: Iorga voia să slujească interesele României. Astfel că, prin 1928, Iorga a început să dea precaut tîrcoale fascismului italian cel puțin public. Iorga discuta rareori despre ideologia sau practicile fasciste. El își amintea de promisiunea lui Mussolini cum că "Fascismul nu este marfă de export". Acest efort (alături de "zigzagurile atitudinilor sale fanteziste și capricioase, rod al fanteziilor sale himerice și oscilante") era doar unul dintre multe altele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vizita acestuia: "Ca să le facă în ciudă lui Gömbös și lui Ludendorff"218. Dacă luăm în considerație cîteva din scrierile lui Corradini, înțelegem de ce Mussolini era încîntat de el. Corradini trebuie să fi fost de mare ajutor în mascarea goliciunii ideologiei fasciste. Oricine poate sesiza sloganurile fasciste în ideile lui Corradini: Să trăiești sub semnul primejdiei. Dacă o sută de italieni ar fi gata să moară pentru Italia, acest lucru i-ar da o nouă viață Italiei". Plus permanenta ridiculizare și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lipsit de convingeri, cu toate că acestea nu erau întotdeauna cele mai bune. Acest "deceniu decăzut" a abătut o aspră critică asupra lumii lui Iorga. El a înlăturat ultimele relicve ale secolului al XIX-lea, lăsînd puțin loc perspectivei umanitare în mijlocul noilor "ideologii"2. Odată cu ridicarea Germaniei naziste și a Uniunii Sovietice, lumea "Sistemului de la Versailles", care s-a menținut doar atît timp cît Germania și Rusia erau la pămînt, s-a prăbușit. România Mare urma eventual să fie sfîrtecată. Iorga vedea acest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
presupunea: 1) cunoașterea contururilor generale ale lumii și 2) înțelegerea soluțiilor de moment. Trăgînd apoi concluzia că "votul universal" nu a fost niciodată o binecuvîntare a cerului pentru România"12. Iorga nu era ideolog și, dincolo de "Sămănătorism" , nu credea în ideologii. Nu era nici economist, nici sociolog, ci un istoric romantic și impulsiv cu instincte excelente, care contempla spectacolul și exercitarea democrației în România. Carol a fost proclamat rege, iar fiul său, prințul Mihai, a devenit "Mare Voievod de Alba Iulia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
serioase de mai tîrziu cu Carol al II-lea. Din moment ce naționalismul era sinonim cu Ortodoxia (sau, mai curînd, cu mistica ortodoxă), el considera națiunea ca un tot, punînd mare accent pe țărani și pe muncitori. Una dintre componentele fundamentale ale ideologiei lui Codreanu era antisemitismul, pe care îl considera sinonim cu antibolșevismul. În ideile lui exista o tendință elitistă. Acest lucru nu însemna că disprețuia clasele inferioare! Ceea ce încerca el să realizeze era ridicarea acestora, nu să uniformizeze societatea conform standardelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și mai agitată. Motivul era atunci tot autodeterminarea națională periclitată și frustrată. Sesizăm și adesea condamnăm manifestările blamabile ale naționalismului, dar trebuie totuși să recunoaștem că naționalismul constituie un ingredient și o realitate politică incontestabilă și vitală, mai durabilă decît ideologiile. Naționalismul nu va dispărea prea curînd, mai ales în Balcani. Înțelegerea lui ne-ar putea ajuta să tratăm cu el, ceea ce ar putea preveni unele dintre manifestările lui neplăcute. Dacă nu vom respinge trăsăturile naționale sau religioase din perspectiva noastră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
apare atunci cînd încercăm să aplicăm o astfel de autodeterminare într-o regiune atît de amestecată. Cum să procedăm cu ea? Aici, naționalismul nu este considerat drept o extremă. Datorită unei istorii sinuoase, el a devenit o condiție a supraviețuirii. Ideologii și birocrații urăsc naționalismul și chiar și mulți occidentali de bună credință, văzînd la televizor consecințele conflictelor naționale, sînt mai degrabă tentați să întrebe "Cum?" decît "De ce?" De căutăm exemple de conștiință națională de sine frustrată și expusă pericolelor, le
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și în lume, fiind deci nu numai un naționalism compatibil cu umanitatea, ci și cea mai umană idee. Cu toate că astfel de idei aparțineau secolului al XIX-lea, putem detecta (selectiv!) multe elemente care ne dau foarte mult de gîndit în privința ideologiilor care au eșuat. Dificultățile apar atunci cînd încercăm să punem sămănătorismul în practică. Ideile lui Iorga erau utopice în contextul secolului al XX-lea. Sămănătorismul lui Iorga nu putea fi obiectiv atunci cînd era vorba de România și nici critic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românesc", 26 februarie 1928 231 Memorii, vol. V, p. 398. Puiu Dumitrescu era un om înșelător. El avea să fie inima primei camarile după întoarcerea lui Carol 1 Memorii, vol. VII, p. 12 2 Ca și De Gaulle, Iorga ura ideologiile. "Ideologiile sînt aberații", scria el. Ele duc drept spre prăpastie!" "Neamul românesc", 19 decembrie 1939 3 În ianuarie 1932, într-un interviu acordat ziarului parizian "Liberté", Argetoianu compara tinerețea Regelui Carol "cu tinerețea lui Frederic cel Mare". Memorii, vol. VII
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
26 februarie 1928 231 Memorii, vol. V, p. 398. Puiu Dumitrescu era un om înșelător. El avea să fie inima primei camarile după întoarcerea lui Carol 1 Memorii, vol. VII, p. 12 2 Ca și De Gaulle, Iorga ura ideologiile. "Ideologiile sînt aberații", scria el. Ele duc drept spre prăpastie!" "Neamul românesc", 19 decembrie 1939 3 În ianuarie 1932, într-un interviu acordat ziarului parizian "Liberté", Argetoianu compara tinerețea Regelui Carol "cu tinerețea lui Frederic cel Mare". Memorii, vol. VII, p.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din perioda imediat următoare. Adoptarea unor deziderate publice care să Înlocuiască ambițiile discreditate ale trecutului a fost calculată. După cum explicase Konrad Adenauer cabinetului său la 4 februarie 1952, descriind importanța Planului Schuman pentru conaționalii săi: „Trebuie să dăm o nouă ideologie poporului. Nu poate fi decât una europeană”. Germania de Vest era un caz unic prin faptul că era singura țară ce Încerca să-și recapete suveranitatea prin aderarea la organizații internaționale, iar idealul european avea potențialul de a umple vidul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
legate de comunism, reînnoite pentru scurtă vreme de promisiunea destalinizării, au fost făcute scrum; la fel și nădejdea În ajutorul Occidentului. Dacă dezvăluirile lui Hrușciov despre Stalin ori mișcările ezitante de reabilitare a victimelor terorii sugeraseră până În acel moment că ideologia comunistă conține sâmburele schimbării și eliberării, după evenimentele din Ungaria sentimentul dominant era unul de resemnare cinică. Această situație a avut și părțile ei bune. Întrucât popoarele din Europa de Est comunistă erau acum cumințite, iar ordinea lucrurilor fusese restabilită, conducerea sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fel ca și În idei, Parisul a dominat scena europeană Încă o vreme. Dar viitorul era În altă parte. La reuniunea Congresului pentru Libertatea Culturii din martie 1955 de la Milano, Raymond Aron a propus ca subiect de discuție „sfârșitul erei ideologiilor”. La vremea aceea, o parte din public a considerat sugestia ușor prematură: la urma urmei, dincolo de Cortina de Fier (și nu numai) ideologia părea bine sănătoasă. Dar Aron nu se Înșela. Statul european occidental, așa cum s-a conturat În acei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]