16,713 matches
-
declarații cu ce fac, cu ce știu. O singură dată au venit și i-am zis: "Domnule, te rog frumos să nu mai discutăm absolut nimic!". Și n-au mai venit. Mai ales că președintele Titi Ichim, Dumnezeu să-l ierte!, a făcut școala de horticultură la Vaslui și a fost coleg cu ăsta de la Securitate, care venea de la Iași, i-am uitat numele. Și Titi Ichim s-a întâlnit cu el la primărie, iar securistul i-a zis: "Băi, trimite
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
programată pentru examen, l-am dat, am avut și oral și scris, și l-am luat. Dar când am dat examenul nu am fost singurul candidat: am fost 8 candidați, dar eu am luat examenul, și rectorul, Dumnezeu să-l ierte!, s-a purtat frumos cu mine. După ce-am ieșit din închisoare am avut oameni care știau pentru ce am făcut detenție. Pentru că, bineînțeles, după ce m-au arestat, la Institutul Agronomic s-a făcut o ședință mare, au chemat directorii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spus că uite ce-a făcut banditul ăla, că am cântat Deșteaptă-te române. După ce am ieșit din închisoare, mulți colegi au venit la mine și mă strângeau în brațe. Și Rectorul Lazăr și profesorul Miriță Ion, Dumnezeu să-l ierte!, s-au purtat extraordinar de frumos cu mine. Ei cunoșteau situația mea de fost deținut politic. C. I.: Cum ați revenit în mediul Institutului Agronomic? D. B.: Am intrat la catedra profesorului Pipernea, la genetică. Eram salariat în calitate de cadru didactic dar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mare, era cea mai mică funcție. Inginer, inginer șef, director - da. Eu n-am avut funcții. Și nici dincoace la Miroslava, nu numai la Rediu. Cei care m-au apreciat au fost Surdu, doctorul Radomir și Hatmanu, Dumnezeu să-i ierte! Dar la angajare la Miroslava a fost o întâmplare legată de partid. Aveam un coleg de grupă din facultate, care a fost directorul trustului ani de zile. Ăstuia, în timpul studiilor, îi făceam proiectele la mecanizare și-mi dădea doi lei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în producția de lapte pe inginera aceea de la Strunga, erou al muncii socialiste. Și ăștia îmi impuneau acum să fac 6000 de litri de lapte pe cap de vacă, cum făceau evreii în Israel. Într-o ședință, Dumnezeu să-l ierte, Surdu, care era secretarul de partid, m-a întrebat: "Bazon, când faci producție de lapte de 6000 de litri pe cap de vacă furajată?" "Tovarășu secretar, în Israel vacile sunt furajate cu portocale iar eu le dau numai paie! Nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de scuteală, iar slujbașii țării aveau ordine strașnice să nu cumva să supere cu ceva pe cei scutiți. Când țara era la mare nevoie, fie din cauza războaielor, a foametei, a bolilor și nu putea face față tributului datorat, Măria Sa Sultanul ierta și el birul țării, bunăvoință care, spre recunoaștere și respect datorat Porții, prin hatișerif iertarea se citea de vistiernic în plin Divan, fiind cunoscut darul Măriei Sale până la sate. Atunci, pentru domni și boieri, cetățenii țării erau mișeii, adică calicii țării
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
său de fân, va fi ars de viu; 8. Dacă vreunui boier sau oricărui proprietar, femeia sau vreunul din copii săi va fura odată, de două ori sau de trei ori, o gâscă sau orice altă bagatelă li se va ierta fapta, dar dacă va fura ceva mai de valoare, ei vor fi pedepsiți ca hoții; 9. Acelș ce îi redus la cea din urmă extremitate, nu va fi furat decât spre a se îmbrăca și a nu muri de foame
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la Vodă, domnul avea a-i scuti pe sfetnicii săi de o seamă de dări și angarale către țară. De regulă însă, slujbașii plăteau dări visteriei, iar în rare cazuri intervenea scutirea lor înscrisă în sama visteriei. Unul dintre acești iertați de dări, dar și cel mai vechi pensionar în Moldova, este vătagul Ioan din satul Cruhiig din ținutul Hotinului, localitate situată la jumătatea distanței între Prut și Nistru. Slăbit la trup, ajuns la stare de sărăcie, el l-a rugat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vătagul Ioan din satul Cruhiig din ținutul Hotinului, localitate situată la jumătatea distanței între Prut și Nistru. Slăbit la trup, ajuns la stare de sărăcie, el l-a rugat pe Moghilă Vodă, la 1607, să fie scos din slujbă și „iertat a mai sluji lui Vodă". Deși căpătase „carte de slobozenie", de la Ieremia Moghilă, nici Simion Mighilă n-a putut să-i respecte rugăciunea făcută. De abia la 7 iunie 1607 Simion Moghilă se milostivește și prostește, adică îl face pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cotă a birului care revenea satului, calculată cu prilejul cisluirii sferturilor. În unele catagrafii, mai toți bătrânii sau nevolnicii aveau câte unul sau doi feciori de slujbă, care puteau fi chiar fiii lor care trebuiau să¬i îngrijească și erau iertați de biruri. g) Holteii plăteau doar XA din birul sfertului stabilit cislei, deși nu erau luați în calcul la fixarea birului pe sat. h) Însurățeii erau scutiți de bir timp de 6 luni de la căsătorie. După cele 6 luni, până la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țiganilor mânăstirești de globele, se atrăgea atenția hatmanilor și la judii domnești să nu mai ia ciobote și globe că „au rămas sfintele mânăstiri fără de țigani". Domnul, împreună cu cei 4 arhierei ai Moldovei, și cu toți boierii cei mari, îi iartă pe țigani numai ca să fie în pace mânăstirile, numărând familiile scutite, cu arătarea și a copiilor lor. La 2 iulie 1639, Vasile Vodă venea și el cu o carte în apărarea vecinilor și a țiganilor Episcopiei, astfel ca „nimeni să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fost achitată. Biletul se numea hârtie și cine îl primea plătea pentru el un galben care ajungea în visteria domnească. În cartea lui Grigore Ghica de la 1737 pentru scutirea poslușnicilor Episcopiei din satul Crețești se zice că Vodă i-a iertat de toate „dările și angăriele" pentru că „la vremea hârtiilor - au dat omu câte un galben". Ion Neculce zice despre domnul Dumitrașcu Cantacuzin: „Făcut-au acest Domn un obicei rău și spurcat în tară, care n-a mai fost până atunci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cap, plecânduși capul în chip smerit spre țară, deși-au cerut iertăciune, căci în domnia lui s-au izvodit aceste obiceiuri de mare neputință a țării. Și așa țara cu dragoste au strigat până în de trei ori: „Dumnezeu să-l ierte". Iar după iertăciune pus-au de s-au citit testamentul carele era scris cu blestem, întru auzul tuturor, stând în picioare și domnul și arhiereii și cu toții au zis: Amin, și au blestemat să nu mai fie în veci aceste
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
făcea atâta cheltuială, dar toate se aruncau pe țară, asupra locuitorilor ei. În cartea lui Grigore Ghica din 1765 prin care împuternicea Episcopia să strângă de la clerul episcopiei dajdia pentru școli se motiva încasarea și prin aceea că „li se iertase banii ce dau la „mucarel" în toti anii". Se pare că existau și excepții de la plata mucarelului. Răsura era folosul pe care îl aveau adunătorii dăjdiilor pentru ceea ce se lua la vistierie. În cartea lui Grigore Ghica de la 1765 se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
către persoanele mai distinse dintre dânșii sau către bătrâni. La 20 aprilie 1658, George Ghica, succesorul la Domnie lui Georgie Ștefan, reînnoiește scutirea de dări și angării a doi preoți și un diacon de la Episcopie: „m-am milostivit și am iertat pe... de dajdea împărătească și de dajdie vlădicească și de colaci și de desiatină, de stupi și de desiatină de vin și de alte angării de toate câte sunt pre alți preoți în țara Domniei mele". La 25 mai 1658
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și s-ar izvodi prin altă țară... Așijdia m-am milostivit Domnia mea și pentru desiatina de stupi, și pentru gorștina de oi și de mascuri... Iar goștinarii și desiatnicii de țară să n-aibă treabă căci Domnia mea am iertat aceste venituri ca să fie de ajutor la Sfânta Episcopie. Între poslușnicii sfintei Episcopii nici un fel de globnici să nu intre, nici vornici, nici pârcălabi, nici paharnicul al doilea, nici alți oameni domnești, nici boierești, nici să-i judece, nici să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
abuzurilor și a arbitrarităților, în mai multe puncturi ei simt o adevărată plagă. Aceasta nu trebuie și nici nu poate fi cuvânt ca să mai fie în viitor. Subprefecții au să fie plătiți de țară. Nu le va mai fi dară iertat de a păși la mijloace mârșave și Dumneavoastră Domnule Prefect, veți face act de bun cetățean și de demn funcționar ai Domnului, pedepsind și stârpind conrupția și venalitatea oriunde veți găsi. O altă competință neapărată a unei bune și luminate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
săruta mâna preotesei care i-a salvat viața, iar preoteasa era... bunica mea și Anica, pe care avea de gând să o ia de soție era... mama mea. Toți trei sunt astăzi într-o lume mai fericită. Dumnezeu să le ierte păcatele". Mai târziu, la 3 august 1904, cu ocazia unei conferințe ținută de același Augustin Paul, la o adunare la Șomcuta Mare în Transilvania, despre Ion Popescu și întreaga sa activitate, publicată de I. Antonovici în volumul său „Un dascăl
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
greacă sunt foarte folositoare dar nu sunt mântuitoare. Prima carte mântuitoare și consolatoare pe continent - suverană - e Biblia." Deci, atenție, americani, care v-am așteptat zeci și zeci de ani să fiți alături de noi, ca scut de protecție, Biblia nu iartă nici chiar pe învingători, dar fapte ca cele la care ne-am referit! Teme de studiu și la români Pierderea, în zilele noastre a sute de mii de hectare din pădurile statului, dăruite după 1989 unor entități juridice care nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
decât băsesciana: „Ce insistentă era țiganca asta împuțită!“. Sigur, cazurile diferă, chiar dacă în ambele replica viza o femeie. În cazul președintelui, femeia era și ziaristă, iar a fi ziarist, găozar adică, vorba lui Băsescu, e, în sine, un păcat de neiertat din punctul de vedere al populației. Așa că să trecem la al doilea moment devastator pentru Tăriceanu. Adică la răzgândirea domniei sale după ce-și anunțase demisia. Și astăzi, când discut cu cineva despre punctele slabe ale actualului prim-ministru, prima învinuire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
mobil, iar justiția independentă, în ambele cazuri redate mai sus, nici măcar nu se preface că se autosesizează. Toate acestea nu demonstrează decât un lucru: Traian Băsescu a ajuns, cu adevărat, singura vedetă reală a României. Iar unei vedete i se iartă, firește, orice excentricități. Chiar dacă excentricitățile sale afectează, din când în când, viața noastră, a tuturor. ROMÂNII E DEȘTEPȚI Radu Pavel GHEO Balada ierbivorului ciclist Există orașe care par a fi făcute pentru bicicliști și orașe unde, spus așa, în termeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
încă o femeie circeică. Iason, însă, gândește politic și, după consumarea unei perioade marcate de libido, se retrage din trupelnicie, mizând pe o construcție regală ce o exclude pe Medeea. Medeea pricepe jocul politic al lui Iason, dar nu îi iartă trădarea corporală. Fiindcă Medeea este o senzuală, o adictă care a făcut din corporalitate pasiunea vieții ei: nu pentru orice fel de corp bărbătesc, ci doar pentru acela al lui Iason. Femeia M nu mai poate renunța la drogul ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
profesională, amendându-i pe ceilalți formatori de opinie care aveau interese meschine și încercau să ducă în eroare publicul: "Fără milă vom pironi la stâlpul infamiei pe cei ce încearcă să-și facă drum în lume prin minciuni. Nu vom ierta nici pe cei ce lingușesc pasiunile, exploateză suferințele mulțimii, ca să se înalțe unde nu au chemare"946. În încheierea articolului program, în care nu s-a făcut nicio referire directă la faptul că acest ziar ar fi unul religios (ceea ce
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru căsătoria fiului. După ce le-a ascultat povestea, Jupiter ia cenușa lui Aret și a Narcisei și îi recheamă la viață. Ei obțin transformarea colibei în templu ai căror preoți devin. Aret și Narcisa se căsătoresc, iar vecini neospitalieri sunt iertați din considerație față de mila și ospitalitatea oferite de Filemon și Baucis. E interesant aici că ospitalitatea este înnobilată prin moartea fiului. Ospitalitate și dragoste conjugală Legătura între ospitalitate și dragoste conjugală este un alt element fundamental al mitului. Filemon și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sinea sa cu ce să se despăgubească"324. Ce ne dezvăluie Rousseau în acest text despre ospitalitate? Mai întâi un strigăt: "Muritori, respectați frumusețea moravurilor, ospitalitatea ; fiți drepți dar fără cruzime, miloși dar fără slăbiciune; și să știți să-l iertați pe vinovat mai degrabă decât să-l pedepsiți pe nevinovat"325 un strigăt care răspunde violării ospitalității ca unui viol asupra persoanei proprii. Povestea e binecunoscută. Concubina, ale cărei dorințe sunt împlinite simte o nostalgie pentru vârsta copilăriei și se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]