16,332 matches
-
Întro oarecare măsură la instrucția și educația acestor copii: va folosi un limbaj cât mai adecvat, verificând permanent dacă a fost Înțeles; va folosi un material intuitiv adecvat; va Încerca legarea lecției de experiența de viață a copilului; se va insista și repeta aceeași temă până În momentul În care copilul o va reține, apoi va trece la altă temă (prin exerciții diversificate pentru a nu interveni monotonia); se va lucra În grupuri mici de Învățare; se va porni Întotdeauna de la ceea ce
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
și așa mai departe). Măsurarea se referă la valori atașate stărilor caracteristicii, la felul în care atribuim aceste valori numerice astfel încât diferențele dintre ele să redea cu cea mai mare acuratețe diferențele dintre stările pe care le desemnează. Așa cum am insistat mai sus, elementul fundamental al oricărei analize este variabilitatea. Pentru a pune în evidență o relație între variabile, de dependență sau de interdependență, trebuie să observăm cum variază obiectele în funcție de cel puțin două variabile. După cum am spus, dacă nu avem
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pe când noua direcție încerca să conducă la eliberarea tuturor oamenilor, fie ei monahi sau laici. De la școala Hīnayăna la Mahăyăna se observă un proces de transformare a religiozității. Hīnayăna presupune o religiozitate severă numai pentru o elită de asceți și insistă mai cu seamă pe înțelepciune ca virtute și pe meditație ca mijloc de dobândire a eliberării individuale, văzută ca dizolvare sau stingere a propriei ființe. Idealul vieții îl reprezintă arhat-ul, adică ascetul pe deplin eliberat. Religiozitatea mahayanistă este o religiozitate
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
aparatului constituie o necesitate față de care sistemul economic al unui trib este un răspuns. De la începutul culturii transmisia ei prin intermediul principiilor generale încadrate simbolic a fost o necesitate. Malinowski nu abordează problemele identității și ale alterității în mod direct. El insistă pe aspectul biologic al omului, pe starea acestuia de animal social, concretizată în artefacte, tehnici și instituții. Ceea ce se poate concluziona despre identitatea umană, după o lectură a textului malinowskian, este că ea se coordonează cu natura biologică, și că
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
abilitatea de combatere a discriminării; * să susțină dezvoltarea politicilor de egalitate la nivel național și să încurajeze schimbul de bune practici între statele membre; * să obțină schimbări reale în domeniul combaterii discriminării prin intermediul activităților de formare privind combaterea discriminării; * să insiste asupra unei administrări a diversității orientate către afaceri în cadrul răspunsului strategic la o societate, o bază de clienți, o structură a pieței și o forță de lucru mai diversificate; * comisia Europeană sprijină egalitatea de tratament a rromilor, cea mai numeroasă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
subminează adesea corpul social, nu e decît firesc. La o asemenea concluzie au ajuns și unii analiști apuseni, între care Jacques Julliard și Pierre Hassner, citați în cursul disputei pe tema naționalismului 41. Se pot aminti și alții, care au insistat pentru o integrare a mișcărilor naționaliste în "procesul calitativ al democrației" (Alexandre Adler), pentru o temperare a lor prin "ideologii federative" (Jean Daniel), printr-un dialog fecund cu "valorile cosmopolite" (Milan Kundera)42, dialog nu numai posibil, dar și benefic
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
acestuia, prin analize secvențiale 53, dar și în cîteva abordări mai ample 54, cea mai cuprinzătoare fiind Istorie și mit în conștiința românească de Lucian Boia, sinteză menită a stimula o lectură cri-tică a trecutului național 55. Nu se poate insista acum asupra acestor analize, a căror semnificație trebuie raportată la ansamblul problemelor cu care se confruntă societatea românească. În forme diverse, de la eseu la abordarea mai sistematică, s-au rostit asupra naționalismului contemporan și filozofii. Provocarea a venit și în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
provoace". În ianuarie 1793, Danton adoptă o cu totul altă atitudine: "Hotarele Franței sînt hotărîte de natura însăși, proclama el. Noi le vom întări în cele patru zări, de-a lungul Rinului, de-a lungul Oceanului și al Alpilor". Alții insistau în ideea: "Libertatea nu are frontiere". Dar vorbind de data aceasta în termeni pozitivi, existau și motive pentru ca entuziasmul național al francezilor să sporească, mai ales dacă ei se gîndeau la prezicerea făcută de Chaumette în 1792: "Spațiul care desparte
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
31 în Elveția, 27 în Suedia, 20 în Belgia și în Spania, 19 în Italia, 18 în Austro-Ungaria și numai 8 în Portu-galia198. Temele edificării patriotice erau, de asemenea, după gustul zilei. În Olanda, împărțită între protestanți și catolici se insistă asupra virtuților unei "unități reale [...] pe fondul fragmentării".199 În Marea Britanie, exaltarea anglicizării se redefinește pe de o parte prin propagarea unei viziuni pastorale ce caută să ascundă duritatea industrială, iar pe de altă parte prin glorificarea gesturilor de sacrificiu
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de justețea cauzei sale. Un student american aflat în vacanță descria frenezia ce domnea la Dresda în noaptea din 28 spre 29 iulie 1914297. Exuberanța războinică părea să-i fi cuprins mai puțin pe francezi, dar jurnaliștilor le plăcea să insiste asupra sobrei hotărîri a bărbaților chemați sub drapel. Contrar previziunilor, era inutil să fie arestați "conducătorii revoluționari" ce fuseseră deja trecuți pe o listă, fiindcă proporția celor nesupuși nu se ridica decît la 1,5 % față de 13 % cîți prevăzuse securitatea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
jurnaliștii englezi îi vor numi la rîndul lor pe germani "vandalii moderni" sau pur și simplu "hunii".303 Cît despre propaganda adversă de dincolo de Rin, aceasta se va ocupa cu descrierea sălbăticiilor trupelor coloniale franco-britanice, iar la Viena se va insista mai ales asupra crimelor soldaților ruși al căror nume este asociat unui cortegiu de violuri și de masacre. Pe de altă parte, presa aliată se străduie să dea impresia iluzorie că războiul nu ucide, decît, poate, pe inamic. Comunicatele britanice
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
spaniolă insurgentă le practică față de catolici. Mauriac condamnă acestă "exterminare a adversarului" în Le Figaro. În septembrie 1936, L'Aube îl va imita. În aceeași lună, revista Esprit va împinge lucrurile și mai de-parte, publicînd scrisoarea unui cititor care insistă asupra "datoriilor de fidelitate" ale creștinilor "față de săracii și proletarii Spaniei".373 De aici încolo, mutația se va accelera. În septembrie 1937, Jacques Maritain, Emmanuel Mounier, Marc Sangnier, Étienne Borne și Francisque Gay lansează un manifest în care franchiștii sînt
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
politice în căutarea formulei care ar putea să-l salveze de la dezmembrare. În ajunul războiului din 1914-1918, proiectele ce se construiesc în acest scop depășesc, de departe prin coerența lor, conjuctu-rile actuale ale multiculturalismului postnațional. De aceea, se cuvine să insistăm asupra lor. În 1910, Austro-Ungaria număra 23,9 % germanofoni, 20,2 % unguri, 12,6 % cehi, 3,8 % slovaci, 10 % polonezi, 7,9 % ruteni (înrudiți cu ucrainenii), 2,6 % bosniaci musul mani, 6,4 % români și 2 % italofoni. Nici una dintre aceste
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aseamănă nici el cu celelalte. Emigrarea către America și Canada s-a transformat Într-o adevărată goană către un Eldorado care nu mai era cel de altădată. Primele rezultate ale acestei mișcări de populație, dincolo de consecințele asupra cărora nu vom insista, au rezidat În sporirea numerică a românilor ajunși În America și diversificarea serioasă, dar nu numaidecît În sens pozitiv, a compoziției lor sociale etc. După compulsarea datelor recensămîntului efectuat În SUA În 1990, un cercetător considera că „românii-americani sînt un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
jurnalului și Începutul deportării, deși chiar și din fragmentul citat mai sus se poate face un film artistic sau scrie un roman despre acea perioadă istorică, despre aceste evenimente care n-au dreptul să se repete. Doar că doamna Korber insistă pe faptul că jurnalul ei nu e literatură și asta În nici un caz nu din cauza unui eventual dispreț față de literatură: „Nu mi-aș fi putut imagina că acest jurnal, scris În Împrejurări atît de nefericite, va ajunge vreodată la tipar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trecutului uman În ansamblul lui, În funcție de o metafizică», marxismul aparține secolului trecut, nu numai prin data constituirii sale, dar și pentru că nu mai este În stare să explice evenimentele și stările sociale ale zilelor noastre” (p. 36). Totuși, Monica Lovinescu insistă mai mult pe dezbaterile legate de renunțările spectaculoase la comunism. În acest sens, evocă o dezbatere inițiată În 1961 de revista Arguments care pune În discuție noțiunea de intelectual, căci „adeziunea la comunism dinamitează Însăși noțiunea de intelectual”. Căci adeziunea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acești ani de unele particularități care o individualizează, Întrucît regimul dictatorial din București a cunoscut forme aberante de manifestare, nemaiîntîlnite În Europa. Fără a-și dramatiza „cazul”, Alexandru Nemoianu trece destul de repede peste momentul „plecării”, adică al „Înstrăinării”, pentru a insista asupra experienței de imigrant, care durează, de regulă, pînă În momentul obținerii cetățeniei americane. Confruntarea cu „lumea” al cărei membru dorea să devină a fost dură și cu atît mai Încrîncenată cu cît o asemenea Încercare a decurs, În general
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
drepturi fundamentale, În special a libertății de emigrare. În contextul relațiilor diplomatice amiabile, fiind privit, așa cum arătam, ca un lider independent care ar fi putut crea o breșă În blocul comunist, Ceaușescu primește clauza doar pe baza unei asigurări verbale - insistă să nu fie consemnată În vreun act oficial! - că România va respecta drepturile omului În domeniile specificate de amendamentul Jackson-Vanik. Nimic mai fals, după cum vor constata americanii. Făcînd din drepturile omului un stindard al politicii externe americane, administrația Carter răcește
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lucrări și documente, cartea lui Kirk și Răceanu poate sta la baza unei istorii a diplomației românești așa cum a evoluat În realitate, nu așa cum a fost prezentată pînă În prezent În numeroase lucrări autohtone. Pe de altă parte, nu am insistat asupra suspiciunilor ce planează asupra personalității și activității lui Mircea Răceanu. Condamnat la moarte În 1989, reabilitat după intense presiuni externe În 2000, trădător sau patriot, el rămîne un mister al diplomației românești. Dar subiectul acesta merită un studiu aparte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
did it my way... tot așa, fiecare țară hotărăște În felul ei calea pe care o va urma.»”. Istorioara, povestită de Ralf Dahrendorf În Reflecții asupra revoluției din Europa, are tîlc: În sfîrșit, URSS exprima clar faptul că nu mai insista asupra monopolului partidului comunist din țările est-europene și nu avea să intervină pentru a Înăbuși mișcările de opoziție din aceste țări. În acest context, Bucureștiul Încerca să demonstreze că există a Romanian way de prezervare a regimului comunist, iar diplomații
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Cehoslovacia „Își desfășoară activitatea cu sprijinul mijloacelor de informare din Occident și cu ajutorul material al diverselor grupări reacționare capitaliste”. În replică, „pentru combaterea oricăror manifestări ostile socialismului”, s-au organizat „adunări de partid În diverse regiuni și raioane, s-a insistat asupra Îmbunătățirii muncii politico-ideologice, dar și asupra profilului moral-politic al comuniștilor aflați În munci de răspundere” (p. 256). Un element oarecum inedit ce reiese din corespondențele diplomaților români este escaladarea tensiunilor dintre România și celelalte țări socialiste. Dacă relațiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
influențat major situația din România. În timpul Conferinței de la Teheran, de la sfîrșitul lunii noiembrie și Începutul lunii decembrie 1943, americanii practic au decis să renunțe (mai ales militarii se opuneau) la invazia În Balcani. Însă În special Stalin se Împotrivise, el insistînd ca invazia să se producă În Franța. Britanicii au Încercat și În primele luni ale anului 1944 să Îi convingă pe americani de necesitatea invadării Balcanilor, dar cei din urmă nici nu au vrut să audă. Nesusținerea ideii unei debarcări
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care căuta să-l promoveze Kremlinul În societăți mai avansate risca să distrugă cîștigurile culturale (inclusiv cele ținînd de cultura politică) și economice pe care le Înregistraseră țările de la vest de URSS În deceniile precedente. În concluziile „Raportului”, Ethridge a insistat pe respectarea de către URSS a angajamentelor luate, care să asigure pacea mondială și să ofere popoarelor șansele unei vieți democratice. Instrumentele posibile pentru atingerea scopurilor În România puteau fi susținerea alegerilor libere ( În eventualitatea falsificării refuzîndu-se recunoașterea rezultatelor comunicate oficial
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
americanii față de un personaj atît de misterios și perceput ca adevăratul nr. 1 În comunismul românesc al momentului); Iuliu Maniu, liderul Partidului Național Liberal (o convorbire foarte lungă; i-a făcut lui Ethridge o schiță a istoriei recente a României, insistînd pe instalarea guvernului Groza, nereprezentativitatea acestuia și lipsa libertăților, comunizarea accentuată; antisovietismul/anticomunismul, ca și filoocidentalismul lui Maniu erau nedisimulate, el credea că sovieticii ar putea să fie forțați să devină rezonabili doar prin amenințarea cu un război); Șerban Voinea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Zilber, care știm că, deși comunist, nutrea sentimente prooccidentale; cunoscînd bine situația din interior, persoana respectivă sublinia că PCR domina efectiv guvernul Groza, politica și acțiunile PCR fiind „controlate de Moscova”); Constantin I. Dinu Brătianu, președintele Partidului Național Liberal (a insistat pe ocupația și jaful practicat de sovietici, impunerea de către URSS a unui guvern nereprezentativ, susținerea PCR-ului de către Kremlin); C. (Bebe) Brătianu, secretar general al PNL (a subliniat politica represivă/teroarea guvernului); Mihail Romniceanu, membru PNL, fost director al Băncii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]