18,160 matches
-
două facultăți sus-menționate, iar între 2003-2008, profesor universitar la Universitatea „Mihail Kogălniceanu“ din Iași. De-a lungul anilor de activitate didactică a ținut cursuri și seminarii la următoarele discipline: Logică generală, Logică matematică, Logici modale și polivalente, Logica discursului practic, Logică juridică, Istoria logicii, Istoria filosofiei universale, Filosofie sistematică, Condiția umană și drepturile omului, Aplicații ale matematicii la științele socioumane etc. Activitatea științifică a prof. dr. Traian Știrbăț s-a concretizat în cinci cărți de autor și coautor; peste 200 de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
iar între 2003-2008, profesor universitar la Universitatea „Mihail Kogălniceanu“ din Iași. De-a lungul anilor de activitate didactică a ținut cursuri și seminarii la următoarele discipline: Logică generală, Logică matematică, Logici modale și polivalente, Logica discursului practic, Logică juridică, Istoria logicii, Istoria filosofiei universale, Filosofie sistematică, Condiția umană și drepturile omului, Aplicații ale matematicii la științele socioumane etc. Activitatea științifică a prof. dr. Traian Știrbăț s-a concretizat în cinci cărți de autor și coautor; peste 200 de studii, articole, rapoarte
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
autor și coautor; peste 200 de studii, articole, rapoarte la congrese naționale și internaționale, comunicări științifice, intervenții la simpozioane și mese rotunde; 10 contracte de cercetare științifică; peste 30 de referate în comisii de doctorat. A publicat volumele: Itinerarii în logica modernă (Iași, Editura Junimea, 1999); Logică, adevăr formal și relevanță interpretativă (coautor București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988); Raționalizare și eficiență. Elemente de logică și praxiologie (București, Editura Militară, 1988); Adevăruri despre adevăr (coautor - Iași, Editura Junimea, 1981); Consonantica în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
studii, articole, rapoarte la congrese naționale și internaționale, comunicări științifice, intervenții la simpozioane și mese rotunde; 10 contracte de cercetare științifică; peste 30 de referate în comisii de doctorat. A publicat volumele: Itinerarii în logica modernă (Iași, Editura Junimea, 1999); Logică, adevăr formal și relevanță interpretativă (coautor București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988); Raționalizare și eficiență. Elemente de logică și praxiologie (București, Editura Militară, 1988); Adevăruri despre adevăr (coautor - Iași, Editura Junimea, 1981); Consonantica în relație cu știința contemporană (coautor - Milano
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de cercetare științifică; peste 30 de referate în comisii de doctorat. A publicat volumele: Itinerarii în logica modernă (Iași, Editura Junimea, 1999); Logică, adevăr formal și relevanță interpretativă (coautor București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988); Raționalizare și eficiență. Elemente de logică și praxiologie (București, Editura Militară, 1988); Adevăruri despre adevăr (coautor - Iași, Editura Junimea, 1981); Consonantica în relație cu știința contemporană (coautor - Milano, Editura Nágard, 1989) ș.a. Pentru lucrarea Corespondențe structurale în logica modernă (Iași, Editura Junimea, 1986) a primit Premiul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și Enciclopedică, 1988); Raționalizare și eficiență. Elemente de logică și praxiologie (București, Editura Militară, 1988); Adevăruri despre adevăr (coautor - Iași, Editura Junimea, 1981); Consonantica în relație cu știința contemporană (coautor - Milano, Editura Nágard, 1989) ș.a. Pentru lucrarea Corespondențe structurale în logica modernă (Iași, Editura Junimea, 1986) a primit Premiul Academiei Române, în 1990. Preocupările științifice ale prof. dr. Traian Știrbăț se înscriu, în principal, pe următoarele domenii de cercetare: logică formală și matematică, metodologică și teoria sistemelor formale, metodologia și filosofia științei
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
contemporană (coautor - Milano, Editura Nágard, 1989) ș.a. Pentru lucrarea Corespondențe structurale în logica modernă (Iași, Editura Junimea, 1986) a primit Premiul Academiei Române, în 1990. Preocupările științifice ale prof. dr. Traian Știrbăț se înscriu, în principal, pe următoarele domenii de cercetare: logică formală și matematică, metodologică și teoria sistemelor formale, metodologia și filosofia științei, modelarea matematică a logicii și a științelor socioumane, probleme ale istoriei filosofiei și logicii universale și românești. Ca o recunoaștere a activității didactice și științifice, prof. dr. Traian
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Junimea, 1986) a primit Premiul Academiei Române, în 1990. Preocupările științifice ale prof. dr. Traian Știrbăț se înscriu, în principal, pe următoarele domenii de cercetare: logică formală și matematică, metodologică și teoria sistemelor formale, metodologia și filosofia științei, modelarea matematică a logicii și a științelor socioumane, probleme ale istoriei filosofiei și logicii universale și românești. Ca o recunoaștere a activității didactice și științifice, prof. dr. Traian Știrbăț a fost ales membru al Asociației Române de Filosofie, al Societății Române de Logică, în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ale prof. dr. Traian Știrbăț se înscriu, în principal, pe următoarele domenii de cercetare: logică formală și matematică, metodologică și teoria sistemelor formale, metodologia și filosofia științei, modelarea matematică a logicii și a științelor socioumane, probleme ale istoriei filosofiei și logicii universale și românești. Ca o recunoaștere a activității didactice și științifice, prof. dr. Traian Știrbăț a fost ales membru al Asociației Române de Filosofie, al Societății Române de Logică, în colectivul de redacție al revistei „Symposion“. A îndeplinit funcțiile de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a logicii și a științelor socioumane, probleme ale istoriei filosofiei și logicii universale și românești. Ca o recunoaștere a activității didactice și științifice, prof. dr. Traian Știrbăț a fost ales membru al Asociației Române de Filosofie, al Societății Române de Logică, în colectivul de redacție al revistei „Symposion“. A îndeplinit funcțiile de prodecan al Facultății de Drept din cadrul Universității „Mihail Kogălniceanu“ din Iași (1995-1999), secretar științific al Senatului Universității „Mihail Kogălniceanu“ (1999-2005), prorector al Universității „Mihail Kogălniceanu“ (20052008). Distins dascăl și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Catedrei de Didactică și Metodologie școlară. A desfășurat o prodigioasă activitate didactică și științifică, contribuind la prestigiul școlii ieșene de matematică. Ca profesor a ținut numeroase cursuri și seminarii de Algebră, Algebră liniară, Calcul economic, Programare liniară, Calculul probabilităților, Aritmetică, Logică matematică, Algebre asociative, Algebra neasociativă, Metodica predării matematice, Matematici aplicative ș.a. O perioadă îndelungată a fost șeful Catedrei de Algebră din cadrul Universității „Al.I. Cuza“ din Iași. Cercetările științifice au fost îndreptate spre probleme de algebră modernă. Multe dintre rezultatele
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
soare. Uitasem să 286 spun: mai vin și cei curioși care îi interesează cum mai stau lucrurile în familia mea. Să mă ierte Dumnezeu, mă uit pe vizor și nu le dau drumul, niciunuia. Găsea că toate acestea au o logică. Florile de tei păliseră, trecuseră de apogeul frumuseții lor, amintind de nostalgia timpului trecut când ei se plimbau umăr lângă umăr, auzindu-și respirația unul celuilalt, transformânduse în una singură. - Căsătoria noastră oare nu înseamnă nimic? Viețile noastre! Îmi țin
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
că alegerea acestui loc pentru festival a fost inspirată : cineclubiștii vin oricum.) Documentarul despre Murch (făcut de David Bleiman Ichioka) este formidabil, ar trebui să constituie material didactic în toate facultățile de film din România ! Murch vorbește cu o admirabilă logică și limpezime despre câteva dintre filmele la care a lucrat, cele ale prietenului său F.F.C. în primul rând : Nașul, Conversația, Apocalypse Now, dar și cele ale lui Minghella : Pacientul englez, Talentatul domn Ripley, Cold Mountain Deși proiecția se întrerupe la
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
dispar specii după care vor regretă?! A treia voce este cea a căutării echilibrului. Cum să facem pentru a opri rapid degradările esențiale, fără a compromite nici progresul, nici dezvoltarea? Cum să împăcăm preocupările legate de menținerea echilibrelor naturale și logica dezvoltării economice? Cum să facem ca să nască treptat acest nou tip de dezvoltare, îmbinând progresul tehnic și protecția naturii, ocrotirea mediului înconjurător în general, care ar transforma societatea industrială existența și ar favoriza un model nou țărilor sărace? Această ambiție
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
eu vă încredințez că Tainele Sfinte ale creștinilor sunt mai dumnezeiești și mai vechi decât ale iudeilor căci iudeii au trecut prin Marea Roșie și au murit dar cel care trece prin apă Botezului nu moare ci înviază”. Tot în aceiași logică spune Sfanțul apusean că Tainele creștinilor sunt mai dinainte decât tainele iudeilor și tainele creștinilor sunt mai dumnezeiești decât tainele iudeilor: „Tainele creștinilor sunt mai vechi decât ale lui Moise căci Melchisedec l-a întâmpinat pe Avraam cu pâine și
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
fost readusă în celulă și abia apoi a murit - „Spaima mea e că voi auzi, că voi trăi, misterios, după moarte“. Precum personajele din tragedia antică, și-a presimțit permanent destinul, cu un fel de luciditate mai pre sus de logică. Am anticipat, însă, evenimentele. În 1947- 1948, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu era încă profesoară și membră a Partidului Social Democrat al lui Constantin Titel Petrescu; fusese transferată de la liceul „Regina Maria“ la o școală mun citorească unde era silită să predea matematica
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
semna delațiuni scrise împotriva lor cu toată patima invectivei și care, urându-i pe toți și iubindu-se doar pe sine, într-un mod paradoxal, scârbit și torturat, dar cu un amor-propriu feroce, nu „respectase“ nicicând principiul noncontradicției și nici logica terțului exclus (care ar fi trebuit să-l facă să nu poată fi în același timp în două tabere opuse - și cu Securitatea, și cu „frații“ din exil). La el, însă, absolut nimic nu era exclus. Sau, cu propriile sale
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
acest sens, tradiția creștin-ortodoxă de pomenire a morților prin oferirea de pomeni săracilor și străinilor. „Cine dă, lui Își dă”, rezumă un proverb românesc toată această mentalitate <endnote id="(259, p. 311)"/>. În coordonatele ospitalității tradiționale pare să se contureze logica unui „contract” ritual, a unei reciprocități magice (Do ut des = „Îți dau ca să-mi dai”). În aceste condiții, ospitalitatea rituală nu este determinată neapărat de sentimente de altruism sau de genero- zitate, ci mai degrabă de un arhaic cod cultural
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În zona politică a extremei drepte, au comentat (În termeni mai degrabă apreciativi) „spiritul anticapitalist” al românilor. Pentru Vasile Băncilă, de pildă, „În psihologia românească există un antiburghezism pasiv, care deși nu e conștient de sine, e puternic” („Etnicul și logica modernă”, În Gândirea, 1935). „Spiritul nostru [= al românilor] - scria la rândul său economistul Mihail Manoilescu, În 1942 - este departe de a reprezenta vreo predispoziție pentru capitalism. Firea noastră ne face mai curând anticapitaliști. De aceea străinii au putut cu atâta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el, „evreii buni” sunt evreii biblici, „Poporul Cărții”, iar „jidanii răi” sunt „hoardele de aventurieri și escroci internaționali care Îți scot astăzi ochii În numele Regilor David și Solomon” <endnote id="(641)"/>. Oricât de irațională, gândirea care operează cu clișee are logica ei. Dacă - de regulă - „evreul este deștept”, dar - tot de regulă - „Își folosește această abilitate intelectuală pentru a-i Înșela pe cei din jur”, atunci - din nou de regulă - evreul devine „un om rău și necinstit”, adică „jidan”. În limbaj
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nici un evreu” (desigur că au existat). Și apoi, fără ironie : „Dar ce-i drept nici antisemiți” <endnote id="(598, p. 216)"/>. Dar În loc ca membrii individuali (percepuți ca „pozitivi”) ai unei colectivități etnice (percepută ca „negativă”) „să invalideze credința, așa cum logica ar impune-o - scrie M.N. Marger -, ei servesc numai ca «excepții care Întăresc regula»” <endnote id="(423, p. 75)"/>. Opoziția dintre evreul/străinul „generic” și cel „genetic” apare și În literatura română modernă. „Toți scriitorii români, cu rare excepții [...] - observă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(241)"/>. Zicale similare se referă la evreu și În folclorul maghiar : „Este speriat, ca evreul de cruce” <endnote id="(107, p. 119 ; 3, p. 66)"/>. Evreul este deci ca Diavolul. Ambii sunt speriați de cruce. Perspectiva mito-folclorică Conform logicii mentalității tradiționale, femeia În general și evreica În particular au o relație privilegiată cu Diavolul („Dracul e calul babei”). Nu doar Cristos s-a născut dintr-o evreică („Maica Domnului a fost jidaucă”, spune o credință din Bucovina ; <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
referă la evreu. Prezența țiganului și, mai ales, a turcului (Într-o unică atestare) este mai rară, dar ar putea fi simptomatică, tocmai pentru că țiganul și turcul apar În formele mai arhaice ale superstiției. Nu este foarte limpede care este logica gândirii magice care a generat și apoi a făcut să supraviețuiască o astfel de credință. De fapt, sunt mai multe explicații posibile, fiecare cu argumentele și contraargumentele ei. În loc să optez tranșant pentru una dintre ele, voi Încerca să le prezint
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adăugată În urma unei asocieri la Îndemână, atunci când sensul magic inițial s-a pierdut sau nu a mai fost Înțeles. Explicația propusă suferă din punct de vedere logic. În definitiv, nu toți evreii sunt Înstăriți și nu toți Înstăriții sunt evrei. Logicii gândirii magice i s-a suprapus cea a gândirii stereotipe. Pierderea semnificației magice inițiale este un fenomen curent, datorat În principal erodării mentalității magice În lumea modernă. În cazul nostru, necunoașterea sensului inițial determină perplexitatea omului simplu În fața discrepanței dintre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este considerată „de rău augur”. Pentru gândirea magică, aceste două superstiții paradoxale și antinomice nu sunt distincte, ci complementare, precum cele două fețe ale talerului. Ele nu pot fi Înțelese separat și trebuie găsită o unică explicație, care - În coordonatele logicii magiei - să satisfacă ambele credințe. Se consideră că, față de un creștin obișnuit, oricât ar fi de virtuos, preotul (sau călugărul) creștin este mai credincios. Cu alte cuvinte, acesta din urmă este „mai aproape de Dumnezeu”. În aceste condiții, diavolul sau duhul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]