17,288 matches
-
cinematografice, de la Chaplin la scoala documentarului englez sau la filmele fraților Dardenne (alegerea este aleatorie) fac inutilă o demonstrație mai insistența. Rămîne totuși întrebarea: muncește cineva în filmul românesc? În filmul lui Alexandru Belc, 8 Martie, există un raspuns vizual - muncesc femeile - și un răspuns implicit - muncesc toți cei care trebuie să-și cîștige existența. La mină, la atelierul de croitorie, la fabrica de lapte, în rolul conducătorului tramvaiului, lucrează femei pentru care sărbătoarea vine rar, din ce in ce mai rar, si nu este
(Povești din) Filmul celor care muncesc () [Corola-website/Science/295669_a_296998]
-
englez sau la filmele fraților Dardenne (alegerea este aleatorie) fac inutilă o demonstrație mai insistența. Rămîne totuși întrebarea: muncește cineva în filmul românesc? În filmul lui Alexandru Belc, 8 Martie, există un raspuns vizual - muncesc femeile - și un răspuns implicit - muncesc toți cei care trebuie să-și cîștige existența. La mină, la atelierul de croitorie, la fabrica de lapte, în rolul conducătorului tramvaiului, lucrează femei pentru care sărbătoarea vine rar, din ce in ce mai rar, si nu este echilibrată decât de un sentiment pozitiv
(Povești din) Filmul celor care muncesc () [Corola-website/Science/295669_a_296998]
-
verosimil. Poate nu riguros exact, dar în singurul caz în care am fi putut ghici o formă de bovarism - povestea vătmăniței care, înainte de a se mărită, a fost cântăreața de muzică populară -, avem și ”proba verității”. Spațiile în care femeile muncesc au expresii diferite, de la degradarea apocaliptica a anexelor miniere, la asepticul liniei de ambalaj al lactatelor sau utilizarea extensiva a atelierului de croitorie. Toate accesoriile sunt banale și uimitoare în același timp, mereu descoperi, cu pregnanta insolitului, cum se poate
(Povești din) Filmul celor care muncesc () [Corola-website/Science/295669_a_296998]
-
dramaturgic). Șantierul este toposul recurent, alături de rezistență criminală a dușmanilor regimului. <b>Puterea și adevărul</b> tematizează activistul de partid și procesul său de clarificare politic-ideologică, iar cheia înțelegerii <i>perspectivei</i> filmului este dată tot de descifrarea relațiilor sociale. Muncește cineva în lumea acestui prim-secretar regional singuratic și autocrat? Inginerul Petrescu pare să încerce: îl vedem la o planșeta, a produs cel puțin un raport fundamentat, pe care nimeni nu pare dispus a-l citi sau înțelege. Ajunge într-
(Povești din) Filmul celor care muncesc () [Corola-website/Science/295669_a_296998]
-
am plecat, deci e firesc să mă aflu aici”. N-am nevoie de statistici ca să-mi dau seama că printre miile de protestari din aceste ultimele zile sunt și alții ca ei, oameni care au plecat să studieze sau să muncească în alte țări. Nu trebuie eroizați în nici un fel, la fel cum nici cei care nu vor să se întoarcă nu trebuie blamați. Ei n-au venit în România ca să-i „lumineze” pe cei rămași, ci să facă treabă cot
De ce este România altfel (decât în urmă cu câțiva ani)? () [Corola-website/Science/295681_a_297010]
-
au în centru muncitori în contexte de muncă extrem de dificile: muncitori pe un șantier de construcții din Nettuno - mulți dintre ei fără contracte de muncă, deci practic fără drepturi -, muncitoare într-o fabrică de pantofi de lux din Iași, care muncesc în condiții precare, muncitori la o fabrică de cauciucuri din Praga, plătiți cu salarii de mizerie. În documentarul <b>Lupta cu Inerția</b></i> (2010),<i> Matei Bejenaru aduce în prim-plan istoria unuia dintre cele mai cunoscute cenacluri din
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
arhivă a condițiilor de muncă post-1989?</b> Sunt mai multe motive pentru care am fost interesat să analizez, în proiectele mele artistice, procesul muncii în România postcomunistă. Eu insumi, înainte de 1989, am lucrat ca tânăr inginer în fabrica și am muncit în schimburi cu muncitori, maiștri sau tehnicieni. Apoi, pornind de la ideea că atunci când câștigi ceva, cu siguranta vei pierde altceva, am observat că partea din societate care este perdantul tranziției spre tipul de capitalism pe care-l avem azi este
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
Deci la un moment dat trebuie să plătească. Pe de-o parte e aiurea că s-a ajuns la lucruri din astea, mai ales că și eu aș mai fi avut de lucru cu el. Dar, pe de altă parte, munceam pe degeaba. Adică sclavie direct! Cât ai de recuperat? 47.500 de lei. Deci peste 10.000 de euro. Dintr-un total de 28.000 de euro cât se strânseseră. Au fost foarte mulți bani, pentru că am lucrat și la
”Munceam pe degeaba. Adică sclavie direct!”. Interviu cu Cristi Badea. () [Corola-website/Science/295661_a_296990]
-
impun contract. La preț poți să mai negociezi, dar și acolo ei trag foarte mult de bani. Și îți zic tot timpul că nu-i de muncă mult, că nu ai numai filmare, ai pregătire. Dar eu și în pregătire muncesc lafel de mult, nu muncesc mai puțin ca la filmare. Singura soluție e un sindicat cu un mafiot!” Cum ai procedat la acționarea în instanță, ai angajat avocat sau cum? Este o firmă de recuperări creanțe care se ocupă de
”Munceam pe degeaba. Adică sclavie direct!”. Interviu cu Cristi Badea. () [Corola-website/Science/295661_a_296990]
-
să mai negociezi, dar și acolo ei trag foarte mult de bani. Și îți zic tot timpul că nu-i de muncă mult, că nu ai numai filmare, ai pregătire. Dar eu și în pregătire muncesc lafel de mult, nu muncesc mai puțin ca la filmare. Singura soluție e un sindicat cu un mafiot!” Cum ai procedat la acționarea în instanță, ai angajat avocat sau cum? Este o firmă de recuperări creanțe care se ocupă de toată partea cu datul în
”Munceam pe degeaba. Adică sclavie direct!”. Interviu cu Cristi Badea. () [Corola-website/Science/295661_a_296990]
-
Tu ai încercat să vorbești cu alti recuziteri, să discutați între voi, să stabiliți o strategie comună, să vezi de ce ei accepta să lucreze fără bani? Nu există. Degeaba vorbești. Când vorbim, ei zic că nu ne mai ducem să muncim, ca gata, și după o lună îi vezi cum se duc. Nu merge... Uite, mai e un băiat recuziter, care lucrează tot timpul cu Tandem și tot timpul se plânge că nu plătesc, dar tot se duce și muncește, face
”Munceam pe degeaba. Adică sclavie direct!”. Interviu cu Cristi Badea. () [Corola-website/Science/295661_a_296990]
-
să muncim, ca gata, și după o lună îi vezi cum se duc. Nu merge... Uite, mai e un băiat recuziter, care lucrează tot timpul cu Tandem și tot timpul se plânge că nu plătesc, dar tot se duce și muncește, face reclame în continuare. Și pe bani extraordinar de puțini. Nu v-ați gândit, sau nu ați discutat cu alti recuziteri, că dacă ar exista o formă de sindicalizare, sau măcar niște principii de lucru comune, firmele nu și-ar
”Munceam pe degeaba. Adică sclavie direct!”. Interviu cu Cristi Badea. () [Corola-website/Science/295661_a_296990]
-
vorba de șapte sau opt proiecte. De unde să dau banii? Dar de la celelalte firme ai primit banii? Da, până la urmă i-am primit. Dar tot așa - e ciudat să stai să te umilești, să tot ceri banii pentru care ai muncit, să stai să îi suni - ”băi, banii” și așa mai departe. Și, când îi suni, mai e și rușinea aia, ți-e și rușine să-i suni, te gandesti ”oare ce mi-o zice ăla? Poate l-am deranjat, de-
”Munceam pe degeaba. Adică sclavie direct!”. Interviu cu Cristi Badea. () [Corola-website/Science/295661_a_296990]
-
servicii cetățenilor din Cluj-Napoca și inclusiv celor din Pată Rât prin care să contribuie la transformarea acestuia într-un oraș verde mai curat”. Acordarea unor lucrări publice prin măsuri afirmative ar fi trebuit să dovedească că cei evacuați doresc să „muncească și să participe ca partener demn la viață municipiului”. În acest sens, încă din anii 1976, la conferința Habitat I din Vancouver, urbaniștii prezenți au arătat ca locuințele sociale finanțate de stat fără implicarea comunității în cauză și prin această
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
branduri ostentative, problema dreptului la</i> <i>munc</i>a <i>decent</i>a”. Eram însoțiți de mesaje că „Economie pentru societate, nu pentru corporații!”, „Dreptul la muncă este garantat de Constituția României”, „Antreprenoriatul social creează locuri de muncă!”,„Noi muncim, nu cerșim!”, „Noi lucrăm pentru economie socială. Voi?” etc., pe care le-am plasat în vitrina unui magazin. Am precizat că acțiunea gLOC de solidarizare depășește granițele etnice ale ghetoului din Pată Rât și că mesajul nostru este unul social
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
Dar ca să nu fie catalogați drept rasiști, englezii sunt împotrivă primirii de noi imigranți din România și Bulgaria, adică ne stampilează pe toți”. Altul indică faptul că „politică de ajutor social le-a dat putere mai mare decât celor care muncesc, mai ales la <i>țară. Și în plus de ce să mai lucrezi pământul dacă din această activitate nu obții cât primește un țigan care stă și.... în plus te și fură când este de recoltat. Sperăm că nu vorbim cu
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
GAP/Sindicalismul%20%C8%99i%20libertatea%20personal%C4%83%20Leon%20Litwack.docx# ftn3">[3]</a>, iar sindicatele le consideră unități fără sindicat, respectiv unități cu sindicat. Patronii acuză sindicatele de conspirații criminale, de lipsirea cetățeanului american de dreptul de a munci și de lipsirea angajatorului american de dreptul de a angaja pe oricine dorește în orice condiții dorește, și câte și mai câte. Știu că ați scris multe pe tema asta și sunt convins că cei din comisie ar vrea să
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
asta și sunt convins că cei din comisie ar vrea să afle părerea dumneavoastră despre așa-numitele <i>open shops</i>. Clarence Darrow: Sigur că se spun foarte multe aiureli pe tema asta. Se vorbește despre dreptul inalienabil de a munci; nu există un asemenea drept. Nimeni nu are dreptul de a munci, iar cei care susțin politicile open shop nu țin la dreptul de a munci al nimănui în afară de cel al muncitorului vulnerabil, nesindicalizat, și asta doar pentru că astfel îl
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
părerea dumneavoastră despre așa-numitele <i>open shops</i>. Clarence Darrow: Sigur că se spun foarte multe aiureli pe tema asta. Se vorbește despre dreptul inalienabil de a munci; nu există un asemenea drept. Nimeni nu are dreptul de a munci, iar cei care susțin politicile open shop nu țin la dreptul de a munci al nimănui în afară de cel al muncitorului vulnerabil, nesindicalizat, și asta doar pentru că astfel îl pot folosi. Dacă omul are dreptul constituțional de a munci, atunci ar
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
spun foarte multe aiureli pe tema asta. Se vorbește despre dreptul inalienabil de a munci; nu există un asemenea drept. Nimeni nu are dreptul de a munci, iar cei care susțin politicile open shop nu țin la dreptul de a munci al nimănui în afară de cel al muncitorului vulnerabil, nesindicalizat, și asta doar pentru că astfel îl pot folosi. Dacă omul are dreptul constituțional de a munci, atunci ar trebui să existe un cadru legislativ prin care acesta să poată obține de lucru
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
de a munci, iar cei care susțin politicile open shop nu țin la dreptul de a munci al nimănui în afară de cel al muncitorului vulnerabil, nesindicalizat, și asta doar pentru că astfel îl pot folosi. Dacă omul are dreptul constituțional de a munci, atunci ar trebui să existe un cadru legislativ prin care acesta să poată obține de lucru; să i se garanteze găsirea unui loc de muncă. Ori așa ceva nu există. Un om nu poate munci decât dacă există locuri de muncă
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
omul are dreptul constituțional de a munci, atunci ar trebui să existe un cadru legislativ prin care acesta să poată obține de lucru; să i se garanteze găsirea unui loc de muncă. Ori așa ceva nu există. Un om nu poate munci decât dacă există locuri de muncă. În sistemul actual, un om nu poate munci decât pentru un alt om care are nevoie de forța sa de muncă. Muncitorul își petrece o mare parte din zi în atelier. El nu trebuie
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
legislativ prin care acesta să poată obține de lucru; să i se garanteze găsirea unui loc de muncă. Ori așa ceva nu există. Un om nu poate munci decât dacă există locuri de muncă. În sistemul actual, un om nu poate munci decât pentru un alt om care are nevoie de forța sa de muncă. Muncitorul își petrece o mare parte din zi în atelier. El nu trebuie să invite în casa sa un muncitor care refuză sindicatul, dacă nu dorește, și
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
explice: indienii, va spune Oviedo, sunt atât de sălbatici, încât gândesc că totul e comun, oameni prin naturia lor leneși și vicioși și puțin dedați muncii... Mulți dintre ei, în clipele de răgaz, s-au omorât cu otravă, ca să nu muncească, iar alții s-au spânzurat cu mâinile lor. Hatuey, șef indian din ținutul Guahaba, nu s-a sinucis. Într-o canoe, a fugit din Haiti împreună cu ai săi și s-a refugiat în peșterile și în munții din răsăritul Cubei
Vechea lume nouă (Memoria focului de Eduardo Galeano, fragmente). () [Corola-website/Science/295696_a_297025]
-
ea trebuie să devină o tribună ideologică „atractivă”, dar nu mai puțin formatoare de conștiință socialistă. Nu trebuie să ne lăsăm păcăliți: această formulă încearcă să desemneze conștiința cetățeanului care, știind gradul de înapoiere a economiei românești, se străduiască să muncească cît mai mult și mai lucrativ pentru a-l depăși. Ceaușescu cere televiziunii nu numai să îndemne oamenii la muncă pur și simplu, ci mai degrabă să răspîndească un model de viață sănătos, un ethos al muncii, auster ca cel
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]