16,784 matches
-
care privesc tema monografiei: a)Radu Popa în BML,XLI 1 • Începuturile Evului Mediu românesc-Țara Hațegului, București, pag. 6-7 și 152. • Cetățile din Țara Hațegului, 1972. b)Hristache Radu, Octavian Popa, Zoia Colear, Contribuții la repertoriul arheologic în Sargetia, 1988-91, pag. 33-44 și 104. c)Daicoviciu Hadrian, Dorin Alicu, Inscripțiile Daciei romane, vol. III, București 1980 , pag. 15. d)Nicolae Stoicescu, Continuitatea românilor, București 1980, pag. 219. e)Ștefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, Cluj 1972, pag. 277 și 452. f)Ioan Drăgan
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
București, pag. 6-7 și 152. • Cetățile din Țara Hațegului, 1972. b)Hristache Radu, Octavian Popa, Zoia Colear, Contribuții la repertoriul arheologic în Sargetia, 1988-91, pag. 33-44 și 104. c)Daicoviciu Hadrian, Dorin Alicu, Inscripțiile Daciei romane, vol. III, București 1980 , pag. 15. d)Nicolae Stoicescu, Continuitatea românilor, București 1980, pag. 219. e)Ștefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, Cluj 1972, pag. 277 și 452. f)Ioan Drăgan, Originile individualității Țării Hațegului în Evul Mediu, ANA Cluj 1982 / XXV - pag. 25. g)Ștefan Pascu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
1972. b)Hristache Radu, Octavian Popa, Zoia Colear, Contribuții la repertoriul arheologic în Sargetia, 1988-91, pag. 33-44 și 104. c)Daicoviciu Hadrian, Dorin Alicu, Inscripțiile Daciei romane, vol. III, București 1980 , pag. 15. d)Nicolae Stoicescu, Continuitatea românilor, București 1980, pag. 219. e)Ștefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, Cluj 1972, pag. 277 și 452. f)Ioan Drăgan, Originile individualității Țării Hațegului în Evul Mediu, ANA Cluj 1982 / XXV - pag. 25. g)Ștefan Pascu, Rolul cnezilor din Transilvania în lupta antiotomană a lui
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
la repertoriul arheologic în Sargetia, 1988-91, pag. 33-44 și 104. c)Daicoviciu Hadrian, Dorin Alicu, Inscripțiile Daciei romane, vol. III, București 1980 , pag. 15. d)Nicolae Stoicescu, Continuitatea românilor, București 1980, pag. 219. e)Ștefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, Cluj 1972, pag. 277 și 452. f)Ioan Drăgan, Originile individualității Țării Hațegului în Evul Mediu, ANA Cluj 1982 / XXV - pag. 25. g)Ștefan Pascu, Rolul cnezilor din Transilvania în lupta antiotomană a lui Iancu de Hunedoara, Cluj 1957, pag. 30-32. h)Iosif
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
vol. III, București 1980 , pag. 15. d)Nicolae Stoicescu, Continuitatea românilor, București 1980, pag. 219. e)Ștefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, Cluj 1972, pag. 277 și 452. f)Ioan Drăgan, Originile individualității Țării Hațegului în Evul Mediu, ANA Cluj 1982 / XXV - pag. 25. g)Ștefan Pascu, Rolul cnezilor din Transilvania în lupta antiotomană a lui Iancu de Hunedoara, Cluj 1957, pag. 30-32. h)Iosif Pataky, Domeniul Hunedoarei la începutul secolului al XVI-lea, București 1973, P. XV, pag.131. i)Contribuții privind
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Transilvaniei, Cluj 1972, pag. 277 și 452. f)Ioan Drăgan, Originile individualității Țării Hațegului în Evul Mediu, ANA Cluj 1982 / XXV - pag. 25. g)Ștefan Pascu, Rolul cnezilor din Transilvania în lupta antiotomană a lui Iancu de Hunedoara, Cluj 1957, pag. 30-32. h)Iosif Pataky, Domeniul Hunedoarei la începutul secolului al XVI-lea, București 1973, P. XV, pag.131. i)Contribuții privind desfășurarea Revoluției din 1848 în Comitatul Hunedoara, 1948, pag. 228. perioada 1912-18, în care procesele verbale erau consemnate în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ANA Cluj 1982 / XXV - pag. 25. g)Ștefan Pascu, Rolul cnezilor din Transilvania în lupta antiotomană a lui Iancu de Hunedoara, Cluj 1957, pag. 30-32. h)Iosif Pataky, Domeniul Hunedoarei la începutul secolului al XVI-lea, București 1973, P. XV, pag.131. i)Contribuții privind desfășurarea Revoluției din 1848 în Comitatul Hunedoara, 1948, pag. 228. perioada 1912-18, în care procesele verbale erau consemnate în limba maghiară, fiind stăpânirea austro-ungară, perioada 1922-30, dupa marea unire din 1918, când au fost consemnate în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în lupta antiotomană a lui Iancu de Hunedoara, Cluj 1957, pag. 30-32. h)Iosif Pataky, Domeniul Hunedoarei la începutul secolului al XVI-lea, București 1973, P. XV, pag.131. i)Contribuții privind desfășurarea Revoluției din 1848 în Comitatul Hunedoara, 1948, pag. 228. perioada 1912-18, în care procesele verbale erau consemnate în limba maghiară, fiind stăpânirea austro-ungară, perioada 1922-30, dupa marea unire din 1918, când au fost consemnate în limba română. În lucrarea Arta populară din Valea Jiului se fac referiri la subiectul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
elemente ale fantasticului. Din repertoriul jocurilor amintim : "“De-a boii”" , "“De-a caii”" , "“De-a pichili-n poartă”", "“De-a iepurii”", și multe altele. Jocul "“De-a iepurii”" a fost menționat de Traian Gherman în revista "“Satul și școala”", numărul 3-4 pag.114-115 din anul 1958. Localitatea este recunoscută pentru tradițiile și jocurile populare românești, promovate prin "Festivalul folcloric interjudețean "Cântec și joc de pe câmpie" ce se desfășoară în fiecare an în luna iunie." În anul 1765 la mănăstirea greco-catolică de aici
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
la Nord - satul Vânători, la Sud - satul Ionășeni, la Est - comuna Albești și la Vest - satul Talpa. Este atestat documentar în anul 1628, prin zapisul din data de 5 aprilie, document păstrat în Documenta Romaniae Historica, vol. XIX (1626 - 1628), pag. 461 : „Eu Titea, fata lui Șoldan din Șoldănești, însă - mi mărturisesc cu acest zapis al mieu cum am dat lui Toader Gânscă și feciorilor lui, nepoților mei, partea mea din Șoldănești, ce -a fost a lui Șoldan ...”. Acest Șoldan pare
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
sub denumirea de Borzas iar aici trăiau 18 familii, adică aproximativ 90 locuitori dacă aplicăm regula unanim acceptată că fiecare familie de la acea vreme avea în medie 5 membri. ("Augustin Bunea, Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocentiu Klein, Sibiu 1908, pag. 309"). În Conscripția din anul 1750 ("Parochiorum, Parochianorum, Eclerum, Eccoterum, rerumque eccatorum almae hujus Diecaesis Fogarasiensis instituta Ao. 1750 1-a Octobris)", în capitolul dedicat ,"Cottus Szolnok Doboka"” la pagina 286, satul Borzova este consemnat cu un număr de 143
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
evrei, 1 armean); erau 129 bărbați (76 necăsătoriți, 53 căsătoriți, 7 văduvi) și 132 femei(70 necăsătorite, 53 căsătorite, 10 văduve). După religie, 260 erau greco-catolici, 7 izraeliți și 1 de altă religie 1865: Borz᾽a avea 300 de locuitori (pag. 105) 1869: 299 locuitori (283 greco-catolici, 16 izraeliți) 1871: Borzova-300 de locuitori (pag. 90), 1876: Borzova-281 locuitori (pag.92), 1880: Borzova- 65 case, 254 locuitori (242 români, 6 unguri, 6 evrei), 7 alfabetizați; (5 ortodocși, 243 greco-catolici, 6 izraeliți); 1886
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
132 femei(70 necăsătorite, 53 căsătorite, 10 văduve). După religie, 260 erau greco-catolici, 7 izraeliți și 1 de altă religie 1865: Borz᾽a avea 300 de locuitori (pag. 105) 1869: 299 locuitori (283 greco-catolici, 16 izraeliți) 1871: Borzova-300 de locuitori (pag. 90), 1876: Borzova-281 locuitori (pag.92), 1880: Borzova- 65 case, 254 locuitori (242 români, 6 unguri, 6 evrei), 7 alfabetizați; (5 ortodocși, 243 greco-catolici, 6 izraeliți); 1886: Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107) 1890: Borzova avea 77 case cu 332
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
căsătorite, 10 văduve). După religie, 260 erau greco-catolici, 7 izraeliți și 1 de altă religie 1865: Borz᾽a avea 300 de locuitori (pag. 105) 1869: 299 locuitori (283 greco-catolici, 16 izraeliți) 1871: Borzova-300 de locuitori (pag. 90), 1876: Borzova-281 locuitori (pag.92), 1880: Borzova- 65 case, 254 locuitori (242 români, 6 unguri, 6 evrei), 7 alfabetizați; (5 ortodocși, 243 greco-catolici, 6 izraeliți); 1886: Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107) 1890: Borzova avea 77 case cu 332 locuitori (319 români, 11 unguri
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
283 greco-catolici, 16 izraeliți) 1871: Borzova-300 de locuitori (pag. 90), 1876: Borzova-281 locuitori (pag.92), 1880: Borzova- 65 case, 254 locuitori (242 români, 6 unguri, 6 evrei), 7 alfabetizați; (5 ortodocși, 243 greco-catolici, 6 izraeliți); 1886: Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107) 1890: Borzova avea 77 case cu 332 locuitori (319 români, 11 unguri, 2 de altă naționalitate); 315 erau greco-catolici, 1 ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
Valea Podului, Coastea Crucii, La Spoeală, La Sarhije, Pe Ciorgău, Pe Colnice, Valea Tesiului, Coastea Bisericii, Pe vii, Cireși, Pe Terasă, Corni, Cărpiniș, La Prilaze, Sub Ulmi și Pe Curte".( Petri Mor , Szilagy varmegye monographiaja) 1896: Borz᾽a, Borzova-332 locuitori (pag. 110) 1900: 75 case, 363 locuitori (357 români, 2 unguri, 3 evrei, 1 german), 1029 iugăre de pământ. 357 dintre locuitori erau greco-catolici, 3 erau ortodocși și 3 izraeliți 1906: Borzova-363 locuitori (pag. 112) 1910: 80 case, 409 locuitori (393
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
varmegye monographiaja) 1896: Borz᾽a, Borzova-332 locuitori (pag. 110) 1900: 75 case, 363 locuitori (357 români, 2 unguri, 3 evrei, 1 german), 1029 iugăre de pământ. 357 dintre locuitori erau greco-catolici, 3 erau ortodocși și 3 izraeliți 1906: Borzova-363 locuitori (pag. 112) 1910: 80 case, 409 locuitori (393 români, 7 unguri, 3 evrei, 6 alte naționalități); 399 greco-catolici, 2 ortodocși, 1 romano-catolic, 4 reformați, 3 izraeliți 1911: Borzova-409 locuitori (pag. 94) Următoarele date sunt preluate din recensămintele populației efectuate pe teritoriul
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
erau greco-catolici, 3 erau ortodocși și 3 izraeliți 1906: Borzova-363 locuitori (pag. 112) 1910: 80 case, 409 locuitori (393 români, 7 unguri, 3 evrei, 6 alte naționalități); 399 greco-catolici, 2 ortodocși, 1 romano-catolic, 4 reformați, 3 izraeliți 1911: Borzova-409 locuitori (pag. 94) Următoarele date sunt preluate din recensămintele populației efectuate pe teritoriul României între 1920-2011: 1920: 412 locuitori (409 români, 3 evrei), 80 de case 1930: 91 case, 431 locuitori (417 români, 7 unguri, 7 evrei); erau 417 greco-catolici, 7 romano-catolici
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
1850 - Cziglen, 1854 - Czigleny, 1880 - Csiglen, 1900 - Csiglen, Ciglean" iar după 1918 - "Ciglean." Prima menționare despre locuitorii de aici este făcută după recensămintele din anii 1715 și 1720 din Transilvania publicate în documentul "Magyarorszag népessége Pragmatica Sanctio Lorábam 1720-21," la pag. 65, 66. Tot despre această perioadă există date în lucrarea lui Petri Mór ",Szilagyi varmegye monographiaja"” publicată la Zalău în 1904. Conform acestor surse, în 1715 Cigleanul avea doar 3 familii de iobagi (două de unguri și una de român
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
ale cărei date au fost publicate în 1908 de către Augustin Bunea în lucrarea sa ,"Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocentiu Klein"”, publicată în 1908 la Sibiu. În această conscripție sunt consemnate 20 de familii care trăiau aici în acel an (pag. 372). În anul 1750, o altă conscripție ("Parochiorum, Parochianorum, Eclerum, Eccoterum, rerumque eccatorum almae hujus Diecaesis Fogarasiensis instituta Ao. 1750 1-a Octobris)" făcută de către ,"Archidiaconatus Szamos Udvarhedyiensis”," la capitolul ",Cottus Szolnok Kőzepső”" (pag. 284), arată că în satul "Czeglen
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
care trăiau aici în acel an (pag. 372). În anul 1750, o altă conscripție ("Parochiorum, Parochianorum, Eclerum, Eccoterum, rerumque eccatorum almae hujus Diecaesis Fogarasiensis instituta Ao. 1750 1-a Octobris)" făcută de către ,"Archidiaconatus Szamos Udvarhedyiensis”," la capitolul ",Cottus Szolnok Kőzepső”" (pag. 284), arată că în satul "Czeglen" existau deja 140 de locuitori. Între anii 1768-1773, autoritățile austriece care stăpâneau și Transilvania au întocmit hărți topografie de o acuratețe extraordinară, hărți pe care se pot observa detalii nemaiîntâlnite la o hartă realizată
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
recensământ mai cuprinzător cu mai multe date privind populația dar și despre numărul de case și gospodării existente. Datele acestui recensământ au fost publicate de statistica maghiară în lucrarea "Az első magyarországi népszámlálás 1784-1787, Budapest, 1960." În acest recensământ, la pag. 395-396, Cigleanul avea 31 de case, 36 locuințe și 257 locuitori. Dintre aceșia, 120 erau femei, 51 de bărbați căsătoriți și 137 necăsătoriți, 45 de băieți cu vârsta cuprinsă între 1-12 ani și 11 băieți între 13 și 17 ani
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
Primul dintre acestea care face referință la satele din această zonă este cel întocmit în 1835 de către Arhidieceza Făgărașului ("Schematismus venerabilis Cleri graeci ritus catholicorum diocesos Fogarasiensis in Transilvania pro anno a Cristo anno MDCCCXXXV)." Din el am aflat, la pag. 195, că în "Csegleny" erau 202 locuitori. Aceeași autoritate bisericească întocmește în 1842 un nou șematism ("Schematismus venerabilis Cleri graeci ritus catholicorum diocesos Fogarasiensis in Transilvania pro anno a Cristo anno MDCCCXLII)" în care "Czegleny" avea deja 283 de suflete
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
320 greco-catolici și 5 izraeliți); 309 erau români, 5 unguri și 11 de altă naționalitate. 1890: 354 locuitori (351 români, 2 unguri și 1 german); după confesiune, 349 erau greco-catolici, 2 romano-catolici, 1 reformat și 2 izraeliți. 1894: 355 locuitori (pag. 159) În 1895 se face un recensământ agricol. În acel an satul Ciglean deținea 536 iugăre de pământ arător, 26 iugăre de grădini, 93 iugăre de fânețe și 6 de vii. Pășuni erau 151 iugăre iar păduri 314. În sat
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. Denumirea terenurilor din hotarul satului în acele timpuri a fost: "Ciglenel, Băroneasa, Dumbrava, Lupșe Lata și Vie." 1898: 361 locuitori (pag. 159) 1900: 83 de case și 397 locuitori (394 români greco-catolici și 3 unguri de religie izraelită) 1903: 374 locuitori (pag. 162) 1906: 474 locuitori (pag. 161) 1910: 92 de case, 432 locuitori din care 430 români (429 greco-catolici și
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]