16,167 matches
-
cercetare descriptivă, realizată prin metode cum ar fi observația și ancheta. Ea poate fi însă realizată și prin metode experimentale, alegerea aparținînd cercetătorului. Exemplele de mai sus încearcă să argumenteze caracterul dinamic al metodelor, tehnicilor și instrumentelor utilizate în cercetarea pedagogică. În acest context, clasificările servesc doar unor scopuri didactice, de organizare în formă inteligibilă a informațiilor. 3.3. Metode de cercetare istorică Metoda istorică se referă la studiul sistematic al unor evenimente din trecut și este amintită în lucrările de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Metoda istorică se referă la studiul sistematic al unor evenimente din trecut și este amintită în lucrările de metodologie a cercetării în științele educației prin asociere cu probleme predilecte cum ar fi istoria unei/unor instituții educaționale, a unui curent pedagogic sau a unei personalități (Best, 1977; McMillan, 1992). De asemenea, metoda istorică poate fi utilizată în cercetarea evoluției unor fenomene cu impact asupra educației sau investigarea antecedentelor istorice ale unui fenomen educațional actual. A. Moehlman și alții propuneau în anii
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
alții propuneau în anii ?70 (apud Gall, Gall și Borg, 2007) o clasificare a temelor de cercetare istorică în educație, utilizînd drept criterii sursele de informații la care se face apel și tematica studiilor: bibliografii de factură istorică (istoria gîndirii pedagogice într-un domeniu sau într-o arie de interes), istoria generală a educației și a învățămîntului, istoria legislației educa ționale, biografii istorice ale unor mari personalități care au influențat reflecția și practica educațională, devenirea istorică a unor concepte pedagogice fundamentale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
gîndirii pedagogice într-un domeniu sau într-o arie de interes), istoria generală a educației și a învățămîntului, istoria legislației educa ționale, biografii istorice ale unor mari personalități care au influențat reflecția și practica educațională, devenirea istorică a unor concepte pedagogice fundamentale (de exemplu, finalități, curriculum, evaluare etc.), abordarea istorică a unor instituții educaționale, istoria reformelor educaționale, critici ale unor evoluții actuale ale sistemelor educaționale prin prismă istorică, istoria comparată a educației în spațiul internațional, istoria problemelor contemporane ale educației. Fiecare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cazul altor tipuri de cercetări, datele obținute prin metoda istorică nu trebuie generalizate cu prea multă ușurință. De exemplu, informațiile despre anumite documente sau persoane nu dau întotdeauna măsura elementelor dominante ale unei epoci. Avantajul utilizării metodei istorice în cercetarea pedagogică îl reprezintă posibilitatea studierii sistematice a unor evenimente sau personalități. Aceste analize pot constitui fundamentul explicării unor evenimente, acțiuni și decizii actuale, pot oferi date care să faciliteze înțelegerea evoluției gîndirii și a practicii educaționale. Limitele metodei istorice decurg în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
lor este costisitoare și cronofagă. Datorită acestor dificultăți și limite, metoda istorică este, în general, utilizată de cercetători experimentați, care au la dispoziție resursele necesare unui asemenea demers. Sugestii de teme: „Rolul și locul lui J. Dewey în istoria gîndirii pedagogice”; „Schimbări ale legislației educaționale în România secolului XX”; „Ideologii ale reformei educaționale în România”; „Feminismul și impactul său asupra spațiului educațional”; „Imaginea instituției educaționale în mass-media începutului de secol XXI”. 3.4. Metode descriptive 3.4.1. Metode centrate pe
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
natura răspunsurilor. În ciuda criticilor care li s-au adus, credem că, odată cu multiplicarea și perfecționarea mijloacelor de calcul și a celor grafice, tehnicile sociometrice ar putea fi „reinventate” ca metode de cercetare educațională. 3.4.4. Metode de măsurare: testele pedagogice Literatura care tratează probleme de metodologie a cercetării în științele socioumane abundă în definiții ale testului (în engleză, probă, examinare, încercare), de la definiții de dicționar pînă la definiții asociate unor mari nume din psihologie (L. Cronbach sau A. Anastasi). În
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
caracterizare a subiectului în ceea ce privește anumite procese și abilități” (McMillan, 1992, p. 114). Dacă aceste definiții ne pot lămuri cu privire la accepțiunea testului în spațiul educațional, nu putem afirma că maniera de clasificare a acestora este la fel de clară. În mod evident, testul pedagogic s-a dezvoltat în strînsă legătură cu testul psihologic, iar toate criteriile de clasificare, precum și exigențele de elaborare sînt aceleași ca în cazul acestuia. Practic, în cercetarea educațională se utilizează atît teste psihologice, cît și teste pedagogice, iar acestea din
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mod evident, testul pedagogic s-a dezvoltat în strînsă legătură cu testul psihologic, iar toate criteriile de clasificare, precum și exigențele de elaborare sînt aceleași ca în cazul acestuia. Practic, în cercetarea educațională se utilizează atît teste psihologice, cît și teste pedagogice, iar acestea din urmă trebuie să răspundă acelorași exigențe de construcție și elaborare ca și cele dintîi. Cele două categorii de teste diferă doar în ceea ce privește obiectul evaluării: în timp ce testele psihologice vizează procese cognitive, trăsături de personalitate etc., testele pedagogice (de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
teste pedagogice, iar acestea din urmă trebuie să răspundă acelorași exigențe de construcție și elaborare ca și cele dintîi. Cele două categorii de teste diferă doar în ceea ce privește obiectul evaluării: în timp ce testele psihologice vizează procese cognitive, trăsături de personalitate etc., testele pedagogice (de randament sau docimologice) vizează cunoștințe sau achiziții școlare. Lucrările de docimologie situează testul oarecum în afara cercetării educaționale, transferîndu-l complet în sfera evaluării școlare. Ne exprimăm încrederea că abordarea testului pedagogic într-o lucrare de metodologie a cercetării educaționale va
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
psihologice vizează procese cognitive, trăsături de personalitate etc., testele pedagogice (de randament sau docimologice) vizează cunoștințe sau achiziții școlare. Lucrările de docimologie situează testul oarecum în afara cercetării educaționale, transferîndu-l complet în sfera evaluării școlare. Ne exprimăm încrederea că abordarea testului pedagogic într-o lucrare de metodologie a cercetării educaționale va atrage atenția asupra importanței respectării exigențelor de construire, aplicare și interpretare a acestuia. Pe de altă parte, testul pedagogic nu constituie doar o metodă de evaluare a cunoștințelor și achizițiilor școlare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
transferîndu-l complet în sfera evaluării școlare. Ne exprimăm încrederea că abordarea testului pedagogic într-o lucrare de metodologie a cercetării educaționale va atrage atenția asupra importanței respectării exigențelor de construire, aplicare și interpretare a acestuia. Pe de altă parte, testul pedagogic nu constituie doar o metodă de evaluare a cunoștințelor și achizițiilor școlare, ci poate fi abordat și ca metodă sau instrument de cercetare. Această secțiune nu va aborda metode, tehnici și instrumente de măsurare psihologice (teste psihologice, inventare de personalitate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
abordat și ca metodă sau instrument de cercetare. Această secțiune nu va aborda metode, tehnici și instrumente de măsurare psihologice (teste psihologice, inventare de personalitate, de atitudini, de valori, de interese etc.) utilizate în cercetarea educațională, rezumîndu-se la prezentarea testului pedagogic. Testele pedagogice, ca și cele psihologice, pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii (McMillan, 1992; Radu, 2000; Gall, Gall și Borg, 2007): -În funcție de modalitatea de interpretare a rezultatelor, distingem testele normative și testele criteriale. Testele normative presupun compararea rezultatelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ca metodă sau instrument de cercetare. Această secțiune nu va aborda metode, tehnici și instrumente de măsurare psihologice (teste psihologice, inventare de personalitate, de atitudini, de valori, de interese etc.) utilizate în cercetarea educațională, rezumîndu-se la prezentarea testului pedagogic. Testele pedagogice, ca și cele psihologice, pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii (McMillan, 1992; Radu, 2000; Gall, Gall și Borg, 2007): -În funcție de modalitatea de interpretare a rezultatelor, distingem testele normative și testele criteriale. Testele normative presupun compararea rezultatelor unui subiect
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
-În funcție de momentul în care sînt aplicate (Radu, 2000) testele pot fi inițiale (administrate înainte ca orice intervenție educațională să fi avut loc), de progres (administrate în timpul desfășurării intervenției educaționale) și finale (administrate după încheierea intervenției educaționale). Elaborarea unui test pedagogic/docimologic presupune parcurgerea mai multor etape (Evans, 1985; Crocker și Algina, 1986; Radu, 2000): -Stabilirea scopului probei (diagnostic sau prognostic) determină structura și conținutul acesteia. -Selectarea conținuturilor și a obiectivelor corespunzătoare ce vor fi vizate prin intermediul testului este sintetizată într-
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
specificații include pe verticală conținuturile care vor fi evaluate, iar pe orizontală obiectivele corespunzătoare, ierarhizate în acord cu treptele taxonomiei lui Bloom (cunoaștere, comprehensiune, aplicare, analiză, sinteză și evaluare). -Formularea itemilor constituie cea mai laborioasă etapă a elaborării unui test pedagogic. Tipologia itemilor include itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi (Radu, 2000). Itemii obiectivi permit măsurarea exactă a rezultatelor și sînt utilizați mai ales în testele standardizate și pot fi: -itemi cu alegere duală, care solicită subiectului să aleagă unul din cele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
docimologic standardizat, la fel ca testul psihologic, trebuie însoțit de un manual de utilizare care să includă toate detaliile tehnice, precum și informații complete privind administrarea și maniera de calculare a scorurilor. Avantajele și limitele testului în general și a celui pedagogic/docimologic în special au fost îndelung dezbătute: în timp ce unii au subliniat faptul că ele constituie mijloace eficiente de cunoaștere a performanțelor subiecților, de selecție a acestora (atunci cînd acesta este scopul aplicării lor) și poate contribui la luarea deciziei de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
calculată în conformitate cu ipoteza unui număr infinit (suficient de mare) de cazuri. Ea este definită ca rezultatul combinației întîmplătoare a unui număr infinit de factori egali și independenți. Majoritatea diferențelor individuale de natură biologică și psihică, precum și unele diferențe de natură pedagogică se distribuie în funcție de legea exprimată de această curbă. De pildă, într-o populație „infinită” (id est „suficient de mare”), coeficientul de inteligență se distribuie în conformitate cu această curbă sau o aproximează. Această curbă ideală este un reper excelent pentru compararea curbelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
este o metodă calitativă, care conduce la cunoașterea personalității, a structurii fenomenelor educaționale sau sociale prin analiza ansamblului și a relațiilor dintre fapte; este o metodă de diagnoză fină, care permite trecerea dincolo de aparențe, către semnificațiile profunde ale fenomenelor psihologice, pedagogice sau sociologice; este o metodă sintetică, permițînd trecerea de la faptele psihologice sau educative izolate la explicarea întregului, a ansamblului în coordonatele sale esențiale; este o metodă generală, comună tuturor științelor, cunoașterii umane în general, pentru că exprimă o calitate a gîndirii
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cercetării, a ipotezelor cercetării, descrierea designului cercetării (prezentarea variabilelor, descrierea eșantionului/subiecților inves tigați, descrierea procedurii de investigare, menționarea metodelor de analiză a datelor). d)Rezultatele cercetării. Această secțiune a lucrării trebuie să includă prezentarea și analiza datelor, precum și interpretarea pedagogică/psihopedagogică a Prezentare comparativă a secțiunilor unui raport de cercetare, în funcție de tipul acestuia. Capitolul de față își propune prezentarea mai multor metode statistice importante în cercetarea pedagogică și psihologică. Pe tot parcursul capitolului, variabilele inde pendente au fost notate prescurtat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Această secțiune a lucrării trebuie să includă prezentarea și analiza datelor, precum și interpretarea pedagogică/psihopedagogică a Prezentare comparativă a secțiunilor unui raport de cercetare, în funcție de tipul acestuia. Capitolul de față își propune prezentarea mai multor metode statistice importante în cercetarea pedagogică și psihologică. Pe tot parcursul capitolului, variabilele inde pendente au fost notate prescurtat cu „VI”, iar variabilele dependente cu „VD”. Bazele de date necesare pot fi găsite la adresa de internet: http://www.statistica sociala.ro. Toate bazele de date au
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
măsură de procesul de naționalizare a prins elan în cadrul statelor occidentale centralizate, cartea tipărită a ajuns să fie principalul mijloc de construire a simțului identitar național și al memoriilor naționale. Manualele de istorie au ajuns să fie nu doar instrumente pedagogice prin care statele naționale își socializau subiecții în trecutul colectiv al națiunii, ci și "cărămizile textuale" din care au fost zidite memoriile naționale. În Europa răsăriteană, nu atât spiritul antreprenorial al editorilor de cărți a fost forța motrice care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prefață necesară a capitolului metodologic. 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual Manualul școlar de istorie este principalul instrument prin care se realizează "pedagogia națională", fiind, de asemenea, principalul vector al memoriei colective. Ca unealtă pedagogică de creare a sinelui național, manualul de istorie s-a dovedit a fi cel mai eficient medium înspre atingerea acestui scop. Însă manualul de istorie este un instrument modern, care apare destul de târziu în recuzita pedagogică, instituționalizându-se ca principalul mijloc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriei colective. Ca unealtă pedagogică de creare a sinelui național, manualul de istorie s-a dovedit a fi cel mai eficient medium înspre atingerea acestui scop. Însă manualul de istorie este un instrument modern, care apare destul de târziu în recuzita pedagogică, instituționalizându-se ca principalul mijloc educațional de fasonare a simțului identitar al indivizilor și de promovare a unei viziuni specifice despre trecut doar în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Manualul de istorie nu apare nicidecum in
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
didactică în interiorul căreia o poziție dominantă era ocupată de cărți religioase (bucoavne), sau cu un puternic conținut moralizator (abecedare și cărți de citire). Literatura didactică în cadrul căreia ia naștere, ca urmare a specializării și ramificării interne, manualul școlar ca instrument pedagogic, este la rândul ei înglobată în contururile mai ample ale câmpului literar, cu întreaga sa economie simbolică de producție, circulație și consum de bunuri culturale livrești. Se impune a fi reliefat, în acest caz, condiția de triplă încastrare a manualului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]