16,567 matches
-
ia lui (cum fuseser? cele ale lui Moli�re ? i Shakespeare) era �n interesul na? ionalismului cultural rom�n. De? i �i lipsea talentul că s? justifice acest lucru, Aristide Blank i? a finan? at teatrul. Pentru Iorga, consecin? ele au fost grave. Peisajele rurale ? i scenele ?? r? ne? ți suave ? i armonioase pictate de Nicolae Grigorescu l? au impresionat foarte mult90. Iorga nu era prea interesat de muzic? ? i nu a scris mare lucru despre aceast? art? , de? i a fost la Paris
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sală mai erau încă mulți uimiți ca mine și prinși în mreaja personajului lui Mircea Albulescu, proiectat pe ecran, măreț și degradat, impresionant și jerpelit, trist, pribeag și fascinant. Studentă pe atunci la Teatrologie, am înțeles și n-am înțeles peisajul ce mi se înfățișa, complexitatea de gânduri și păienjenișul de relații, de sensuri, de reacții. Anul următor aveam să mă număr printre primii candidați la Regie ai Facultății de Teatru din Iași. Secția, abia înființată, își aștepta studenții pe acei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
structură caracterologică și de situație între Hamlet și Lopahin, construite pe funcția creativă a raționamentului prin analogie. În integralitatea om-artist, la care am făcut câteva referiri, Alexa se înfățișează ca exponent al unei generații de regizori talentați, voci distincte în peisajul teatral: Andrei Șerban, Aureliu Manea, Silviu Purcarete, Dan Micu, Cătălina Buzoianu, Petrika Ionesco... Îmi rămâne însă ca idee în dezbatere raportul genetic între opera de artă și autorul ei în care coexistă confruntându-se două viziuni: inspirația și expirația, credința
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spune. (Nelu Ionescu) 1978 ÎNAINTE DE TĂCERE Casa de Filme UNU Depășind o epică cinematografică simplă, filmul lui Alexa Visarion (Înainte de tăcere, n.n.), straniu și adevărat, certifică o concepție artistică unitară. Incandescenta intensitate a stărilor personajelor cuprinde întreg ecranul, imprimând oamenilor, peisajului, decorului o tensiune specifică, aleasă, dorită, obținută prin poziția artistică ce determină universul filmului până la saturare. Prelungind în propria sa limbă elementul uneori naturalist și alteori realist-expresionist al nuvelelor lui Caragiale, împrumutând această culoare literară din Năpasta, regizorul extinde aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și nici printr-un sistem de personaje cu plasticitatea celor din piesele de teatru sau din Momente. Spre deosebire de autorii alerți [...], Alexa Visarion poartă un background complicat [...], ținând [...] de o viziune personală asupra lumii eroilor săi, ei înșiși puțin obișnuiți în peisajul filmului românesc. [...] Cele mai izbutite episoade din filmul său sunt acelea în care regizorul, găsind măsura exactă a expresiei, urmărește amestecul bizar și tragic de sentimente degradate, din care se naște ura și violența. De mare precizie este, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
prezentului. La ridicarea cortinei alte fantome ni se dezvăluie. De diverse mărimi și acoperite cu cearceafuri albe, mobilele populează un spațiu rece, pătruns parcă de bruma și frigul de afară, căzute peste vișinii albi, în floare fantomele vegetale. În acest peisaj, Ranevskaia este doar o ilustrată parfumată, dintr-o altfel de lume. Venirea ei provoacă o întoarcere în trecut, iar casa își trăiește alături de ea ultimele clipe de "viață". Regizorul rememorează aproape identic, în două momente diferite, clipele fericite din acel
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
trei povești ale unei zile obișnuite, cea a lui Răzvan,cea a lui Cristi, și cea a însoțitorilor lor, sunt construite pe firesc dar nimic din acest selectat schematic firesc nu răspunde adevărului, cauzei și efectului fiindcă lumea lor este peisaj, nu comunicare vitală cu ea. Lume film, lume postsincron, lume amagitoare și schematică. Spectacolul, filmare a ceva tragic și artificialitatea scenei la nivel cu publicul sunt cele două realitați la care se delimitează povestirea, orice poate fi acuzat de artificial
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în mai multe micro-narațiuni conduse cu mână sigură de regizorul-scenarist Alexa Visarion. Această împletire se traduce prin schimbarea permanentă a perspectivelor: suntem când într-una din cele două mașini, în încadraturi strânse, când în afară, și dobândim o idee asupra peisajului în vaste planuri de ansamblu, în panoramări care urmăresc mișcarea mașinilor pe șosea. Urmărim cearta personajelor din Tico, pentru ca în momentul imediat următor printr-o tăietură bruscă să intrăm în habitaclul BMW-ului și să asistăm la conversația lejeră a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
orice. Prin acest orice înțelegem caracterul lui de pamflet politic și social prezent în multe secvențe (vezi citat confruntare cu torționarii; apoi secvența discuției despre scenariu cu tovarășa de la C.C.E.S.; apoi izbucnirile violente ale celui dezamăgit de realitățile postrevoluționare, ș.a.). Peisajul natural în care se desfășoară acțiunea e de o frumusețe simplă, participativă, integratoare; personajele se simt în largul lor, fac parte din acest peisaj, dîndu-i, în același timp, sens și viață. Primul loc îl ocupă apa, care, dincolo de particularizarea peisajului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
despre scenariu cu tovarășa de la C.C.E.S.; apoi izbucnirile violente ale celui dezamăgit de realitățile postrevoluționare, ș.a.). Peisajul natural în care se desfășoară acțiunea e de o frumusețe simplă, participativă, integratoare; personajele se simt în largul lor, fac parte din acest peisaj, dîndu-i, în același timp, sens și viață. Primul loc îl ocupă apa, care, dincolo de particularizarea peisajului, are un imens rol activ în evoluția și devenirea personajelor. Simbolurile apei sunt multiple și Alexa Visarion le-a implicat subtil în lucrarea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Peisajul natural în care se desfășoară acțiunea e de o frumusețe simplă, participativă, integratoare; personajele se simt în largul lor, fac parte din acest peisaj, dîndu-i, în același timp, sens și viață. Primul loc îl ocupă apa, care, dincolo de particularizarea peisajului, are un imens rol activ în evoluția și devenirea personajelor. Simbolurile apei sunt multiple și Alexa Visarion le-a implicat subtil în lucrarea sa. Prima semnificație pe care a avut-o în vedere a fost, credem, apa ca mijloc de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
legat de o cât se poate de pământeană întâlnire, cu celălalt să-l împingă de la spate, să-l arunce în vârtejul a ceea ce s-ar numi marile întrebări. În sfârșit..., versurile baladei devin instrumentul comuniunii. Epava plutitoare nu mai urâțește peisajul ocrotitor, întinderea de apă a nimănui, splendid filmată, ca de altfel întreaga peliculă, de un tânăr director de imagine, Pătru Păunescu. Cuvintele trec de la unul la altul, ba chiar și foile unui scenariu care, de acum încolo, le va aparține
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Da...cred că da... și aș mai spune ceva... care se leagă cu o veste tristă pe care am primit-o zilele acestea. Am făcut acel spectacol împreună cu scenograful Vittorio Holtier, artist de aleasă valoare, un om deosebit, unic în peisajul creației românești... prin distincție, prin modestie, prin demnitate. Vittorio a trecut dincolo. La înmormântare au fost numai soția și fiica sa. Vittorio știa că se stinge și nu a vrut ca trecerea lui să fie un eveniment. Îmi aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
30 și 34 ani, adică în perioade când fertilitatea feminină funcționează la cote ridicate. Fără îndoială aceste cifre sunt alarmante, cu atât mai mult cu cât cercetări similare, vizând eșantioane de femei din alte țări, comunică cifre și mai crescute. Peisajul devine insuportabil atunci când bătăile se cumulează cu abuzul sexual. De asemenea, chiar dacă sarcina îl determină pe partener să sisteze, în perioada respectivă, orice formă de maltratare fizică, coșmarul pe care femeia l-a trăit în etapa anterioară continuă să-i
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sufocantă, de amenințare iminentă, destabilizatoare. Matricea perinatală II (MPF II) Această matrice inaugurează debutul nașterii propriu-zise. Comparativ cu secvența anterioară care, în mod normal, semnifică fuziunea perfectă dintre mamă și fetus, acum nolens volens, apare un antagonism între ei. Serenitatea peisajului este maculată de contracțiile uterine din ce în ce mai nemiloase și mai agresive, într-un uter închis ermetic. Corpul copilului este prins ca într-o menghină, care îl strivește din toate părțile cu o forță parcă inumană. Inevitabil, arterele uterine suferă compresiuni severe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
orientarea spirituală la care aderă. Cât privește activitatea de prevenție, ea trebuie privită cu toată deferența posibilă pentru că ea vizează nu doar instalarea unei maladii, cu întregul cortegiu de implicații multiplu solicitante, ci și posibilitatea cristalizării unui PTSD, care complică peisajul. Nu vom spicui toate interstițiile aferente și care exced obiectivul central al acestui subcapitol. Ne vom rezuma doar în a consemna că prin lansarea conceptului de stil de viață, s-a realizat o breșă importantă în medicina actuală. S-a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ideea vagă de spirit național (Volkgeist), memoria istorică (conștiința unui trecut), națiunea având o conștiință colectivă, anticiparea (ca și individul, o națiune gândește în termenii intereselor sale viitoare), teritoriul națiunii 52 (ceea ce la identitatea personală este trupul), particularitățile naturale ale peisajului și artefactele fizice care l-au remodelat; conștiința unei națiuni privind originile sale a unui început identificabil la un anumit moment istoric dat53 . Evidențiind semnificația conștiinței unui trecut istoric, P.Kun afirmă că nicio națiune nu poate supraviețui fără conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
al c]ror rol este de a oferi mai degrab] justificare, decat motivare. Metodă corespunz]toare era considerat] de majoriatatea o variant] de coerentism (vezi secțiunea (iii. 2) pentru o dezbatere a acestui concept). Dași acestea r]mân curentele dominante, peisajul intelectual nu mai este atat de uniform pe cât era odat]. În ultimii ani a existat o preocupare crescut] cu privire la natură, statutul și rolul teoriei morale. De exemplu, Bernard Williams și-a exprimat scepticismul în privința emiterii teoriei, Jonathan Dancy și John
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rând, Horațiu reușește să compună cel mai cuprinzător tablou al teoriilor clasice și deopotrivă a celor extrem de actuale asupra chestiunii identitare, din care nu lipsește nici un moment esențial și nici un loc semnificativ; în al treilea rând, Horațiu reușește să integreze peisajul teoretic românesc în circuitul marilor trasee teoretice din lume în chestiunea de care se ocupă; în al patrulea rând, Horațiu realizează cea dintâi verificare a binomului esențialism-constructivism în cadrul unui studiu empiric dedicat dinamicii identitare a tineretului. Dacă ar fi să
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Frobenius și Spengler, nu e mai mult decât un ecou al mediului în cultură. Blaga observă însă că între sentimentul spațiului și universul teluric al unei culturi pot exista nepotriviri: "Uneori poate să existe o vădită incongruență de structură între peisajul unei culturi și viziunea sa spațială specifică" (Blaga, 1969:45 ). Cum s-ar explica altfel că în același spațiu-"peisaj" există culturi diferite cum sunt cele ale românilor și sașilor în Ardeal sau că în spații diferite există culturi asemănătoare
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
spațiului și universul teluric al unei culturi pot exista nepotriviri: "Uneori poate să existe o vădită incongruență de structură între peisajul unei culturi și viziunea sa spațială specifică" (Blaga, 1969:45 ). Cum s-ar explica altfel că în același spațiu-"peisaj" există culturi diferite cum sunt cele ale românilor și sașilor în Ardeal sau că în spații diferite există culturi asemănătoare? De aici se înțelege că altceva trebuie să determine stilul. Ce anume este acel ceva îi este sugerat lui Blaga
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
orizonturile sale nu sunt un simplu mediu, ci axe de realizare a inconștientului însuși" (Blaga, 1965:63-64). Deci ceea ce face ca în același spațiu să coexiste culturi diferite este faptul că, deși grupurile sau populațiile își schimbă locurile de baștină, peisajul se schimbă doar la nivelul conștiinței, nu și la nivel inconștient 24, unde, odată structurate într-un anume chip, orizonturile rămân aceleași: Una e peisajul real, caleidoscopic, în care se așează întâmplător un suflet, și alta e orizontul spațial inconștient
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
coexiste culturi diferite este faptul că, deși grupurile sau populațiile își schimbă locurile de baștină, peisajul se schimbă doar la nivelul conștiinței, nu și la nivel inconștient 24, unde, odată structurate într-un anume chip, orizonturile rămân aceleași: Una e peisajul real, caleidoscopic, în care se așează întâmplător un suflet, și alta e orizontul spațial inconștient, menhir care rezistă tuturor intemperiilor" (Blaga, 1965:49). Teoria morfologică eșuează tocmai pentru că se adresează doar nivelului conștiinței: "Teoria morfologică situează simțământul spațiului sau intuiția
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
e orizontul spațial inconștient, menhir care rezistă tuturor intemperiilor" (Blaga, 1965:49). Teoria morfologică eșuează tocmai pentru că se adresează doar nivelului conștiinței: "Teoria morfologică situează simțământul spațiului sau intuiția variabilă a spațiului în întregime în domeniul conștiinței" (1965:40), iar "peisajul singur, fără orizonturile inconștiente [...] nu poate să explice nimic din structura intimă și mai profundă a unui stil cultural" (1965:50). Ceea ce face Blaga ca prim pas pentru a rezolva inconsistența teoriei morfologice este transpunerea problematicii spațiale "de pe tărâmul morfologiei
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pot fi colective, ele "pot fi aceleași la o mulțime, la un popor sau la un grup de popoare" (Blaga, 1965:65). Dubletul orizontului spațial e compus dintr-un orizont spațial al conștiinței, ca și cadru intuitiv, indeterminat, al diferitelor peisaje caleidoscopice, și un orizont spațial al inconștientului constitutiv, ca și cadru determinat sau structurat, permanent al inconștientului (vezi Blaga, 1965:64). Dubletul orizontului temporal include la nivel conștient timpurile trecut, prezent și viitor, iar la nivel inconștient timpul-havuz, timpul-cascadă și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]