19,447 matches
-
forma, mărimea, unitatea, numerele, etc. Prin acest organ devine posibilă producerea reflectării senzoriale, devine posibilă reprezentarea vizuală sau auditivă a obiectelor. Pe această cale, o modalitate senzorială devine deosebită de alta; fără aceasta n-am putea deosebi diversele calități ale simțurilor, tot așa cum sunt posibile mai multe senzații de dulce, de culoare, etc. În ceea ce privește natura acestei modalități senzoriale și spațiul unde este localizată, Aristotel spune că se află tot acolo unde se află și cele specifice, cu care co-evoluează, făcându-le
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este "strădania". Prin această aserțiune el a încercat să denumească "acel ceva" care "îndreaptă organismul spre ceva". Urnirea din loc a organismului este rezultatul unei astfel de strădanii, aflate în strânsă legătură cu "senzorialitatea generală", unde-și au rădăcinile și simțurile. Activitatea senzorială se unește cu strădania sau intenționalitatea prin raportare la reflectarea continuă a aceluiași corp, a aceluiași obiect. Acest obiect devine scop al activității doar prin faptul că ia forma sau portretul unei anume imagini. Fără intervenția unei asemenea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
corporale, din cea a actelor ce pot explica determinist și cauzal activitatea de reflectare. Pentru producerea actelor mentale, Aristotel a emis postulatul conform căruia inteligența este ceva diferit de corp și nu se amestecă cu acesta. În cursul potrivirii receptorilor simțurilor la obiect, aceștia nu-și pierd existența independentă. Dar în cursul potrivirii conceptelor la obiect, independența acestora ajunge să fie pusă la îndoială. Dincolo de sufletul corporal și inter-influența sa cu mediul, inteligența ajunge să se confrunte cu o postură neobișnuită
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
paginile Confesiunilor, entuziast (cf. Mueller), el se întreabă asupra facultăților mentale proprii ale omului, asupra "frumuseții corpurilor, fie cerești, fie terestre", dincolo de care se află adevărul, imuabilul. El a evidențiat eforturile necesare pentru a depăși seducțiile exercitate asupra organelor de simț, necesitatea de a ajunge de la existența simplă la cea inteligibilă, de înălțare, de la cunoașterea lumii la cea a lui Dumnezeu. Conștiința omului, la origine, are, în momentele sale de egoism, o înclinație pentru păcat. Se manifestă prin dorința de posesie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
exista de loc, dacă Tu n-ai fi în noi". Manifestarea sufletului depinde de prezența divină, atestată în adevărurile științifice, estetice și morale. "Dumnezeul este lumina sufletului nostru în care noi putem să vedem totul". Funcțiile sufletului se raportează la simțurile externe, prin care acesta comunică cu exteriorul prin canalele organelor corporale. La acestea, Sf. Augustin a mai adăugat un alt organ, de coordonare, al simțului intern și al memoriei sensibile. În ordine afectivă, lăcomia a fost raportată la funcția unui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lumina sufletului nostru în care noi putem să vedem totul". Funcțiile sufletului se raportează la simțurile externe, prin care acesta comunică cu exteriorul prin canalele organelor corporale. La acestea, Sf. Augustin a mai adăugat un alt organ, de coordonare, al simțului intern și al memoriei sensibile. În ordine afectivă, lăcomia a fost raportată la funcția unui animus, alături de gândire și rațiune, acestea din urmă proprii doar omului. El a făcut considerații asupra însemnătății vieții culturale, spunând că știința și artele, politica
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
detașa de seducțiile lumii și va dobândi bunătatea, binele. În spiritul lui Plotin, pentru Sf. Augustin, sufletul se folosește de corp, simte prin corp. Senzația reprezintă o impresie suportată de corp (passio corporis), o acțiune percepută la nivelul organelor de simț. Aceasta devine un intermediar spre operațiile inteligente. Pentru a exprima prezența sufletului în corp, Sf. Augustin vorbește de un proces de atenție vitală (vitalis intentio). Cunoașterea presupune intrarea în funcțiune a gândirii, care ține sub control instabilitatea spirituală, când adevărul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
morale, trecute prin creștinism. Creațiile lui Leonardo da Vinci, ale lui Rabelais, de exemplu sunt grăitoare în acest sens. Lucrările lor dovedesc interes deopotrivă pentru reprezentarea substanței subiective a personajelor, reproduse în cele mai mici amănunte, ca și pentru descrierea simțurilor, a modului lor diferențiat de comportare. Apariția acestei tendințe a atras după sine zguduirea vechiului raționalism, propriu ideologiei scolastice, linie pe care s-au înscris contribuțiile lui F. Bacon, G. Galilei, R. Descartes, B. Spinoza ș.a.. Activitatea fiecăruia dintre ei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
corpurile, de ordinea geometrică a acestora, el a admis existența unei realități subiective a culorilor, a tonurilor, a mirosurilor. Este adevărat, în momentul următor el spunea că acestea sunt doar efecte secundare, date de simpla raportare la activitatea organelor de simț. În descrierea și clasificarea acestei realități reflectate, la Galilei poate fi identificat chiar un simptomatic antipsihologism. Dar, faptul că această realitate subiectivă a fost detașată geometric reprezintă o contribuție cu însemnătate deosebită pentru dezvoltarea științelor naturii, în particular a psihologiei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cât și un principiu fundamental de funcționare a psihicului. Astfel, el a încercat să demonstreze că nu sufletul este cel ce pune în funcțiune mecanismele diverse ale corpului, ci faptul că sfera largă și diversă de manifestare a fenomenelor sufletești simțurile, reprezentările, sentimentele sunt abia o simplă rezultantă a funcționării mecanismelor organice. Mai mult, acestea stau la baza atât a simplelor acte neuro-motorii, cât și a activității psihice în întreaga ei complexitate. Acțiunea agenților stimulatori externi asupra organismului este mediată de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asupra experienței. El a susținut că toată știința noastră se bazează pe experiență, iar în cele din urmă, tot aici își are izvoarele. Dar, în fond, ce înseamnă a avea experiență ? În acord cu Locke, aceasta are două principale surse: simțurile și reflexia. Cea din urmă reprezintă observarea internă a acțiunilor ideatice ce au loc pe planul minții. Mai precis, experiența cuprinde în mod egal lucrurile reflectate senzorial, ca și procesele sufletești trăite. Având ca punct de plecare cele două surse
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lucrurile reflectate senzorial, ca și procesele sufletești trăite. Având ca punct de plecare cele două surse, oamenii își extrag ideile, care întotdeauna indică "ceea ce omul gândește, oricare ar fi obiectul gândirii". Punctul de plecare al înțelegerii inteligente se află în simțuri și în cele mai simple idei reflectate. "Pe din afară, oamenii ajung în posesia a mai multe sau mai puține idei, în măsura în care lucrurile cu care vin în contact sunt mai mult sau mai puțin schimbătoare; pe dinăuntru, reflectarea mentală depinde
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și cel animal, sunt existențe eterne, o eternitate a sufletului care depinde de cea trupească, asupra căruia se fac tot mai mult simțite influențele externe din mediu. În accepțiunea lui Bonnet, întreaga reflectare mentală își are punctul de plecare în simțuri. Fără simțuri spune el sufletul n-ar fi în stare să simtă nici măcar propria-i existență. Totodată, sufletul reprezintă o forță activă, care se manifestă printr-o serie de reflexe suprasenzoriale. Mai mult, fiecărui simț îi corespund nervi distincți de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
animal, sunt existențe eterne, o eternitate a sufletului care depinde de cea trupească, asupra căruia se fac tot mai mult simțite influențele externe din mediu. În accepțiunea lui Bonnet, întreaga reflectare mentală își are punctul de plecare în simțuri. Fără simțuri spune el sufletul n-ar fi în stare să simtă nici măcar propria-i existență. Totodată, sufletul reprezintă o forță activă, care se manifestă printr-o serie de reflexe suprasenzoriale. Mai mult, fiecărui simț îi corespund nervi distincți de suport, în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
are punctul de plecare în simțuri. Fără simțuri spune el sufletul n-ar fi în stare să simtă nici măcar propria-i existență. Totodată, sufletul reprezintă o forță activă, care se manifestă printr-o serie de reflexe suprasenzoriale. Mai mult, fiecărui simț îi corespund nervi distincți de suport, în care senzațiile se propagă vibrator. Legăturilor senzoriale le corespund legături nervoase, stabilite pe calea circuitelor vibratorii ale nervilor: o concepție care corespunde unei viziuni teoretice (psihologice și fiziologice) apropiate lui Hartley. Totodată, sufletul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
rezultatul unei activități de abstractizare, al generalizării experienței. Acesta dă elementelor vectori proprii de formă, dă liniilor direcție. Aceste elemente există doar în spirit, ca stare de conștiință, sunt diferite de ce se întâmplă la nivelul mușchilor vederii, al mecanismelor celorlalte simțuri. Aceste realități geometrice aparțin ideilor, iar faptul că ideile există în minte nu are nici o legătură cu posibilele procese fiziologice din creier. Câmpul newtonian este exterior și diferit, iar reflectarea acestuia nu poate fi raportată la nici un suport fiziologic a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
perspectiva fiziologică și a științelor naturii în general. În acest sens, studiile de optică și acustică au avut meritul să aducă pe același tărâm interesul pentru abordarea fenomenelor psihice cu metodele și procedeele proprii fiziologiei. 6. Principiul "energiei specifice a simțurilor" Johanes Müller Investigarea fiziologică a modalităților senzoriale a deschis noi perspective pentru explicarea suportului organic și neuronal al reflectării psihice. Una din principalele ipoteze formulate în acea vreme a fost aceea a identificării existenței și a rolului unor "energii specifice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe seama energiilor specifice, diferite de la o modalitate senzorială la alta. Totul, deci, conform lui Müller, se află dependent de ce se întâmplă în interiorul modalității senzoriale respective, unde energii senzoriale se eliberează doar la acțiunea agenților stimulatori externi. Principiul "energiei specifice" a simțurilor a fost propus pentru a explica cum se produce reflectarea senzorială, cum are loc diferențierea dintre diferitele modalități senzoriale. Numai că doar pe baza acestei soluții, a "energiilor specifice", încă nu sunt explicate numeroasele fenomene senzoriale, cele legate de influențele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
subiect se pot uni diferitele proprietăți naturale de reflectat ale obiectelor. Aceste proprietăți sunt nenumărate, unele dintre ele fiind indispensabile pentru rezolvarea problemelor vieții. "Sensibilitatea generală" a lui Aristotel își păstrează valoarea de punct de plecare pentru dezvoltarea tuturor celorlalte simțuri. Problematica vederii, în sine, a ceea ce este reflectat despre lucruri și obiecte, o consideră ca produs perfecționat al relațiilor organism-mediu, avându-și originea în ceea ce înseamnă nevoi primare ale organismului, cum sunt cele de durere, foame, satisfacție, etc. Un rol
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
organizează reflectarea senzorială, de producere a mișcărilor progresiv mai complexe, care se proiecta "din interiorul" câmpului de recepție al lucrurilor etc. Au fost încercări care anunțau reușita detașării unei cauzalități proprii reflectării senzoriale, localizată la nivelul receptorilor, al organelor de simț, al mecanismelor de producere a mișcărilor ochilor etc. Nu se ajunsese încă la postularea existenței unor procesualități neuronale excitatorii distincte, de implicare procesuală directă a sistemului nervos. Din perspectivă mecanicistă încă nu se reușise detașarea și identificarea legăturilor dintre fenomenele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dinamicii cauzale a fenomenele psihice și a suportului fiziologic neuronal al acestora a dovedit ezitare, lipsit fiind de o convingere profesională psihologică. La acea vreme Helmholtz a interpretat în variantă proprie teoria lui Müller a "energiei specifice" a organelor de simț. Pentru el, fiecare modalitate senzorială corespundea unui sistem închis, fiecare senzație se producea printr-o eliberare energetică, cauzată din exterior de acțiunea fizică a unui agent stimulator. Acest principiu al "energiei specifice" era susținut de Helmholtz cu o încăpățânare diabolică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în acest sens că principiul respectiv avea aceeași importanță pentru fiziologia modalităților senzoriale ca și legile formulate de Newton pentru domeniul fizicii. Trebuie menționat faptul că Helmholtz și-a manifestat acest atașament atât de adânc față de principiul "energiei specifice" a simțurilor din rațiuni morale. A făcut-o atunci când Müller a devenit ținta a o serie de atacuri de "dreapta" ale unor extremiști ai vremii. Müller era atacat pentru că împărtășea părerea conform căreia senzația este un produs al unei anumite modalități senzoriale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
natură, antrenat în rezolvarea contradicțiilor de diferite feluri. Confruntarea cu ele dă naștere unui "eu", generator de activitate spirituală, de raporturi spațio-temporale conștiente. Obiectele din jur există doar în raport cu acest "eu", ca realități de conștiință care acționează asupra organelor de simț și care nu dispar odată cu pierderea conștiinței. Existența "eu"-lui se păstrează contrar marii variații stimulatorii a obiectelor, care se pot individualiza cu ajutorul conceptelor. Acest "eu" se definește prin sine, prin puterea sa de a uni și numi conceptual elementele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
infinit într-un "tot", separat și solidar, în același timp, cu realitatea înconjurătoare. În opoziție cu tradițiile intelectualiste ale vremii, Hegel a atribuit o importanță deosebită afectivității și instinctelor care asigură și diferențiază raporturile dintre semeni. El a avut un simț profund față de intervenția acestor mecanisme în angajarea luptelor, în gestionarea suferințelor, în asigurarea reîncarnării existențelor individuale. Ca rezultat al intervenției conștiinței, viața poate reînvia doar prin viață. Viața pentru el este esențialmente o relație, este stabilirea unei legături cu un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
înconjurătoare. În acord cu aceste secvențe, obiectul de cunoaștere al psihologiei se află în procesele reprezentând raporturile cu mediul înconjurător unde ele se finalizează. Faza de început constă în efectele pe care diverși agenți stimulatori le exercită asupra organelor de simț, care pe calea reflectării senzoriale determină cursul evoluției proceselor nervoase, pentru ca în final să se concretizeze în secvențele de acte de mișcare, cu însemnătate obiectivă și vitală în raport cu mediul înconjurător. În acești termeni de conștiință, se poate vorbi doar când
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]