16,268 matches
-
lui Patton să declanșeze viitoarea ofensivă în sud. Într-unul dintre ultimele sale ordine, Model ceruse Corpului al 2-lea Panzer SS să rămână într-o zonă „sigură”. Această zonă sigură s-a dovedit a fi tocmai regiunea orașului Arnhem, subunitățile Corpului SS fiind împrăștiate în orășelele și satele din nordul și vestul Arnhemului, până la o distanță de 15 km una de cealaltă. Diviziile SS erau destul de slabe. Efectivele lor reunite nu depășeau cu mult 7.000 de oameni, cât o
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
poată cuceri. După ceva vreme, în aceeași zi, câteva contraatacuri ale Divziei a 59-a de infanterie germană (din cadrul Armatei a 15-a, care reușise să se retragă pentru că Antwerpul nu fusese izolant de aliați) au fost respinse, iar câteva subunități din Divizia a 101-a s-au mutat mai la sud de Son. Mai spre nord a fost parașutată Divizia a 82-a și subunități din cadrul acesteia au cucerit rapid podul de la Grave. De asemenea, a fost cucerit și podul
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
să se retragă pentru că Antwerpul nu fusese izolant de aliați) au fost respinse, iar câteva subunități din Divizia a 101-a s-au mutat mai la sud de Son. Mai spre nord a fost parașutată Divizia a 82-a și subunități din cadrul acesteia au cucerit rapid podul de la Grave. De asemenea, a fost cucerit și podul de importanță strategică de peste canalul Maas-Waal de la Heumen. Sarcina principală a Diviziei a 82-a era cucerirea înălțimilor Groesbeek și stabilirea unor poziții puternice aici
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
s-a deplasat spre podurile de le Nijmegen și cel de peste râul Waal. La cele două poduri nu ajunsese nicio unitate aliată. Două din cele trei batalione ale Brigăzii I de parașutiști au fost încetinite în deplasarea lor de mici subunități ale unui batalion german aflat în regiune pentru instrucție, care a închegat o linie subțire defensivă pe principalele drumuri spre Arnhem. Batalionul al 2-lea înainta la sud de această poziție și a descoperit că ruta lor este aproape neapărată
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
septembrie, toate operațiunile aeriene au fost anulate. Primul și al 3-lea batalion de parașutiști au avansat spre podul de la Arnhem în primele ore după aterizare și au progresat mulțumitor, dar au fost opriți deseori de luptele de hărțuială cu subunități germane. Coloanele lor lungi și greoaie au trebuit să se oprească de fiecare dată când trebuiau să facă față atacurilor germane. Coloanele se fragmentau, iar germanii atacau și distrugeau subunitățile care se depărtau de grosul trupelor. În dimineața acelei zile
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
dar au fost opriți deseori de luptele de hărțuială cu subunități germane. Coloanele lor lungi și greoaie au trebuit să se oprească de fiecare dată când trebuiau să facă față atacurilor germane. Coloanele se fragmentau, iar germanii atacau și distrugeau subunitățile care se depărtau de grosul trupelor. În dimineața acelei zile, Batalionul al 9-lea SS de recunoaștere, trimis cu o zi mai înainte spre Nijmegen, s-a retras la Arnhem, considerând că nu este nevoie de prezența lor în regiune
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
-și păstreze pozițiile. La nord de Oosterbeek, Brigada a 4-a de parașutiști a condus asaltul diviziei asupra liniilor germane, dar comunicațiile radio de proastă calitate și rezistența îndârjită a defensivei a făcut ca atacul să eșueze. Divizie, ale cărei subunități erau împrăștiate pe o mare suprafață și în plus erau supuse presiunii continui a germanilor, și-a pierdut capacitatea ofensivă. Incapabilă să mai desfășoare operațiuni ofensive, divizia s-a concentrat pe apărarea pungii cucerite la Oosterbeek și a capului de
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
în urmă să cucerească Bestul, dar în scurtă vreme au trebuit să se retragă din fața contraatacurilor germane din dimineața zilei. Tancurile britanice sosite în zonă în după-amiaza aceliași zile au cooperat cu infanteriștii pentru alungarea germanilor. Ceva mai târziu, o subunitate germană dotată cu tancuri Panther au sosit la Son și încercat să pună stăpânire pe podul Bailey. Și aceste forțe au fost respinse, de această dată cu ajutorul tunurilor antitanc debarcate de curând, iar aliații au preluat ferm controlul podului. Forța
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
Arnhem, 740 de soldați britanici au rezistat patru zile împotriva unor forțe germane mult mai puternice decât prognozaseră planificatorii aliați. În timpul luptelor de la podul Arnhem, au căzut la datorie 81 de britanici. Pierderile germane nu pot fi precizate. Unele dintre subunitățile germane au raportat pierderi în timpul luptelor de până la 50% din efective. În memoria celor care s-au jertfit pe câmpul de luptă de aici, podul a fost redenumit „John Frost”. Generalul James M. Gavin, comandantul diviziei a 82-a aeropurtate
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
că germanii aveau intenția să taie șoseaua principală, ceea ce ar fi dus la fragmentarea unităților aeropurtate și ar fi stopat înaintarea elementelor Corpului al 30-lea. Mai la sud, au continuat luptele dintre germani și Divizia a 101-a, o subunitate de tancuri germane reușind în cele din urmă să cucerească pentru o perioadă de timp o porțiune a șoselei, de unde au trebuit însă să se retragă datorită terminării muniției. Aproximativ 3.600 de supraviețuitori ai Diviziei I aeropurtate s-au
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
din apropierea unui pod plutitor, care era singura cale pe care se puteau primi întăriri de la camarazii din sud. Compania a fost copleșită de atacul infanteriei și blindatelor germane. Contraatacul aliat a eșuat, iar resturile companiei au fost redistribuite la alte subunități. Divizia a rămas într-o situație foarte dificilă, având sub control numai 650 m de mal. O încercare de reaprovizionare pe calea aerului efectuată de RAF a fost respinsă de singura escadrilă de avioan de vânătoare german disponibilă de-a
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
blindate de gardă britanice. De aceea, germanii au retras 2.400 de oameni de la Oosterbeek, care au fost mai apoi redistribuiți la Driel. Odată cu ridicarea ceții, elementele Diviziei a 43-a, care se delasau spre Driel, au fost expuse atacurilor subunităților germane. Avantgarda diviziei a ajuns la Driel seara. În timpul nopții, în ciuda lipsei de bărci de asalt, aliații au încercat fără succes să traverseze râul. Geniștii britanici și polonezi au încercat fără succes să improvizeze un pod plutitor din bărci mici
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bascovele, Bunești, Costești, Cotmeana (reședința), Dealu Pădurii, Drăgolești, Lintești, Negești, Pielești, Săndulești, Spiridoni, Ursoaia, Vârloveni și Zamfirești. Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Cotmeana, în platforma Cotmeana (o subunitate a Podișului Getic). Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. Din acest drum, la Lintești se ramifică șoseaua județeană DJ703A, care duce spre sud la , (unde se intersectează cu DN67B) și (unde se termină în
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
Colonești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Călini, Colonești (reședința), Poiana, Satu Nou, Spria, Valea Mare și Zăpodia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în Podișul Bârladului, subunitatea Colinele Tutovei, în valea râului Zeletin. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord de Izvoru Berheciului și spre sud de Răchitoasa, Motoșeni, Glăvănești, Podu Turcului (unde se intersectează cu DN11A) și mai departe în județul Vrancea
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
de țărani agricultori, din județul Călărași. În adolescență a plecat la București, unde s-a calificat în profesia de croitor, pe care avea să o practice în satul natal până la încorporarea în armată. A efectuat serviciul militar activ în cadrul unei subunități din Constanța a Regimentului 1 Grăniceri, în perioada 1912-1914. După lăsarea la vatră a fost concentrat în cadrul aceleiași unități, care avea să fie dislocată în anul 1915 la Sinaia, ca unitate de gardă regală. A participat la acțiunile militare din
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
sub comanda generalului David Praporgescu. În seara zilei de 26 septembrie/8 octombrie 1916 Batalionul I Grăniceri a fost îmbarcat la gara Cornet și transportat la Mărășești, de unde s-a deplasat prin marș la Soveja, unde s-a alăturat celorlalte subunități din Regimentul 2 Grăniceri care fuseseră dislocate acolo de la București. Regimentul 2 Grăniceri a intrat în compunerea Brigăzii 7 Mixte, comandată de colonelul Alexandru D. Sturdza. Pe timpul participării la acțiunile militare din perioada august-decembrie 1916 soldatul Mușat a a suferit
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
47° 38' 30" și 47° 44' 15" - latitudine nordică. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Albești (a cărei suprafață este de aproximativ 97 km pătrați) se află situat în câmpia Moldovei care, privită în ansamblul ei, este considerată o subunitate a Podișului Moldovenesc. Suprafața ocupată de cele 6 sate ale comunei Albești (Albești, Buimăceni, Coștiugeni, Jijia, Mășcăteni și Tudor Vladimirescu) poate fi atribuită ca aparținând subraionului geomorfologic denumit „Câmpia Jijiei Superioare și a Bașeului”. Altitudinea medie a reliefului este cuprinsă
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
ca și operațiuni de testare a transmiterii tifosului prin intermediul apei. În plus, aici funcționa principala crescătorie de șobolani, folosiți ca vectori de transmitere a ciumei bubonice. Aici funcționa din 1942 „Unitatea 9420” cu aproximativ 1.000 de oameni. Avea două subunități: „Unitatea Kono” specializată în studierea malariei și „Unitatea Umeoka”, specializată în studierea ciumei. Aici era pricipalul centru pentru prinderea și procesarea șobolanilor . În insula Ōkunoshima, parte a orașului Takehara din prefectura Hiroshima, funcționa o fabrică secretă care producea arme chimice
Unitatea 731 () [Corola-website/Science/310326_a_311655]
-
Ishii a ordonat tuturor subordonaților săi ca, la întoarcerea în patrie să nu se angajeze în domeniul public. Tuturor li s-au dat fiole de cianură de potasiu, pentru ca cei care ar fi căzut prizonieri să se poată sinucidă. Mici subunități japoneze au rămas în urma celor care se refugiau în grabă pentru a distruge orice dovadă a activităților Unității 731, dar cele mai multe construcții au fost atât de trainic construite, încât nu au putut fi demolate în timpul scurt pe care l-au
Unitatea 731 () [Corola-website/Science/310326_a_311655]
-
alb striat cu roșu", emblemă legendară a liderului tribal Árpád, emblemă instrumentalizată ideologic de Partidul Crucilor cu Săgeți. În Harghita, câțiva tineri mai exaltați au făcut demersuri, încă din 2007, pe lângă liderii Gărzii Maghiare pentru a înființa în România o subunitate, numită "Plutonul Secuiesc". Liderul grupului care făcea demersurile era Csibi Barna, din Miercurea Ciuc. Garda Maghiară și-a mai făcut cunoscută prezența în 1 decembrie 2009, când un grup de șase membri s-au comportat provocator în Cluj-Napoca, cu ocazia a
Garda Maghiară () [Corola-website/Science/309158_a_310487]
-
liniilor Corpului al 27-lea german ar fi format aripa nordică a învăluirii care urma să distrugă Armata a 4-a. Drumul Moscova - Minsk era apărat de fortificații puternice și de divizia a 78-a de infanterie germană, întărită cu subunități de artilerie grea și tunuri de asalt. Orașul Orșa fusese desemnat "Fester Platz" (punct de rezistență întărit) apărat de divizia a 25-a Panzergrenadier. Datorită acestor lucrări ample de fortificație, atacul sovietic era sprijinit de unități de geniști dotați cu
Operațiunea Bagration () [Corola-website/Science/310620_a_311949]
-
rezervă de infaterie, iar Batalionul al 505-lea tacuri grele, (echipat cu tancuri Tiger I), apăra căile ferate de la Krupki. Podurile peste Berezina erau apărate de câteva unități de poliție militară și unități de securitate organizate ce "Gruppe Anhalt", și subunități ale Corpului al 12-lea, care reușiseră să se retragă din orașul Berezino. Armata a 5-a de tacuri de Gardă sovietică și-a îndreptat atacul spre Minsk de pe direcția nord-est, în vreme ce Corpul de tancuri al 2-lea de Gardă
Operațiunea Bagration () [Corola-website/Science/310620_a_311949]
-
mai mare parte a zonei rurale, considerau că situația poate fi ținută sub control. Mișcările de rezistență s-au întărit neîncetat, EAM/ELAS extinzându-se rapid. Grupurile armate elene au început să atace și să dezarmeze secțiile jandarmeriei locale și subunitățile izolate ale italienilor, iar liderii rebelilor au declanșat o campanie propagandistică prin satele grecești. Italienii au fost nevoiți să-și schimbe prioritățile și să ia măsuri precum deportarea ofițerilor greci demobilizați în lagăre din Italia sau Germania. Ofițerii eleni au
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
fân. Spre sfârșitul anului 1766, numărul grănicerilor companiei a crescut simțitor, 201 dintre aceștia fiind localnici și doar 78 din satele aparținătoare. De altfel, fluctuații mari în efectivul companiei s-au înregistrat și în următorii ani, ea fiind cotată ca subunitatea ""cea mai pucinu numerosa"" din întregul regiment, în anii 1774-1775 având lipsă de 41 soldați.
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
multe exemplare de tei. În anul 2015, aproape jumătate din bugetul comunei a fost bazat pe fondurile UE. Teritoriul administrativ al comunei Luncavița se află situat pe unitățile geomorfologice ale Dobrogei de Nord. Relieful este caracterizat de asocierea a trei subunități morfostructurale bine diferențiate: "Lunca Dunării", "Munții Măcinului" și "Podișul Niculițelului". Regionarea morfologică face ca relieful comunei să fie, în general, ușor vălurit, coborând în trepte de la peste 360 m, în sud, până aproape de nivelul mării, în nord. Culmile înalte de la
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]