15,985 matches
-
sau lat. horrescere devenit rom. (a) urî avem a face cu termeni curenți atât în latină, cât și în română, în alte cazuri cuvinte curente în latină, ca verbul vomare, moștenit în arom. voame, nu mai sunt importante în română (verbul a voma este un neologism împrumutat ulte rior). Există și situația inversă: cuvinte curente în română, cum sunt ceață sau (a) asuda, nu erau curente în latină (caecia, assudare). Mai mult decât atât: multe dintre cuvintele de origine latină care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și celorlalte limbi romanice. Asupra lor a atras atenția Sextil Pușcariu încă din 1920, în discursul său de recepție la Academia Română. (a) apuca și mare Unele dintre cuvintele păstrate exclusiv în română au suferit schimbări semantice față de etimonul lor latin. Verbul românesc (a) apuca este considerat de mulți ca fiind continuatorul lat. aucu pare „a vâna păsări (cu ajutorul capcanelor)“, iar adjectivul mare ca evoluție, de origine expresivă, a lat. mas, maris „mascul“, printr-o posibilă echivalare a ideii de virilitate cu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
române) nu a afectat structura latinească a acestuia; din cauza acestor cuvinte însă, limba română se deosebește mult de celelalte limbi neolatine. S. Pușcariu a atras atenția asupra faptului că românii au împrumutat din slavă substantive ca plug, sită, brici, în vreme ce verbele corespunzătoare (a) ara, (a) cerne, (a) rade sunt de origine latină. Se poate trage concluzia că acești termeni vechi slavi au pătruns în română deoarece desemnau unelte mai perfecționate decât cele denumite prin continuatorii latini din Dacia; verbele moștenite din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
brici, în vreme ce verbele corespunzătoare (a) ara, (a) cerne, (a) rade sunt de origine latină. Se poate trage concluzia că acești termeni vechi slavi au pătruns în română deoarece desemnau unelte mai perfecționate decât cele denumite prin continuatorii latini din Dacia; verbele moștenite din latină au rezistat însă, pentru că românii n-au încetat să are, să cearnă sau să se radă. Pentru alte obiecte și noțiuni, denumite astăzi prin cuvinte slave, românii au avut fără îndoială nume latinești înaintea contactului cu slava
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sursă directă a multor neologisme românești; cuvinte ca icter, pocher, portofoliu, monedă, mapamond au fost astfel explicate prin neogreacă. Unele cuvinte, pentru care se propusese un etimon slav și unul grecesc, au fost ulterior explicate numai prin greacă, de exemplu verbul (a) mirosi. Etimologia poate fi însă corectată și în sens invers: franzelă, despre care se spune că vine din neogreacă (DEX), se pare că a trecut și printr-o limbă slavă. Cuvinte de origine turcică Și în cazul elementelor turcice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
îmbrăcăminte (basma, ciorap) și la feluri de mâncare (ciorbă, sarma), la meserii (dulgher) și la comerț (amanet, cântar). Viața intelectuală a rămas străină de contactul secular cu turcii: nu există niciun cuvânt care să denumească o noțiune abstractă și niciun verb. Există și un al doilea strat de cuvinte turcești osmanlii, din epoca fanariotă, care conține neologisme turcești cunoscute aproape numai de păturile superioare ale societății și care au dispărut odată cu această epocă, la fel ca termenii neogrecești contemporani lor. Cuvintele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
-și exprime părerile despre personaje; să motiveze aprecierea/respingerea personajelor pozitive/ne-gative etc. În condițiile în care operaționalizarea obiectivelor implică aspecte specifice nu doar în planul conținutului, ci și în cel al formei, redăm în continuare o listă (perfectibilă) de verbe 129 utilizabile în formularea obiectivelor operaționale: a adapta, a apăra, a aplica, a aprecia, a argumenta, a clarifica, a clasifica, a combina, a concluziona, a defini, a demonstra, a deriva, a descompune, a descrie, a desemna, a determina, a discrimina
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
polisemia; * nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul, cazul; articolul; adjectivul: genul, numărul; acordul cu substantivul determinat; pronumele personale propriu-zise și de politețe; pronumele și adjectivele pronominale demonstrative (asociate frecvent adverbelor de apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive; numeralul; verbul; adverbul (de loc, de timp, de mod); prepoziția și conjuncția; interjecția; * nivelul sintactic: propoziția simplă/dezvoltată; numărul cuvintelor unei propoziții; locul ocupat de un anumit cuvânt în propoziție; propoziția enunțiativă/interogativă/exclamativă; propoziția afirmativă/negativă; raportul de coordonare și de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere Conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); Împrumurile din alte limbi etc. să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical Substantivul genul și numărul Cazul Adjectivul acordul cu substantivul Verbul categoria gramaticală a timpului Adverbul Pronumele Numeralul etc. dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia Valorile stilistice ale unor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
termeni de specialitate, în anumite contexte (vezi, de exemplu, denumirea uneltelor de grădinărit, a celor folosite în repararea/confecționarea unui raft pentru jucării etc.) concomitent cu receptarea valorii funcționale a elementelor respective modalitate de familiarizare a copiilor cu anumite substantive, verbe concrete, asociate direct realităților denumite, acțiunilor indicate etc. versus cele abstracte tip bucurie, bunătate, a dori, a spera etc.; asocierea cuvintelor folosite de educator/educatoare în anumite contexte cu realitățile corespunzătoare, feed-back-ul fiind unul imediat: copilul dă sau nu cadrului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
părțile de vorbire flexibile), rol/funcționalitate în comunicare toate reprezentate în realitatea comunicării, nu în teoria acesteia. Sunt avute în vedere 301, din această perspectivă: diferențierea cuvintelor prin prisma a ceea ce le definește: cuvinte-nume (substantive comune, proprii), cuvinte-însușiri (adjective), cuvinte-acțiuni (verbe), cuvintele prin care numărăm (numerale), cuvinte prin care arătăm cine cu cine vorbește (pronume), cuvinte-loc, cuvinte-timp etc. (adverbe), cuvin-te-sentiment, cuvinte-zgomot (interjecții propriu-zise și onomatopeice), cuvinte de legătură (prepoziții și conjuncții) prin: Cine este?, Ce este?, Cum se numește?, Jocul numelor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cuvin-te-sentiment, cuvinte-zgomot (interjecții propriu-zise și onomatopeice), cuvinte de legătură (prepoziții și conjuncții) prin: Cine este?, Ce este?, Cum se numește?, Jocul numelor, Împărăția anotimpurilor (substantive), Cum este?, Cercul culorilor, Mare mic, Azi/acum mă simt... (adjective), Ce face?, Jocul meseriilor (verbe), Jocul numerelor, Premierea (numerale cardinale, ordinale), Spune ceva despre mine!, Spune ceva despre tine!, Spune ceva despre el/ea!, Interviu cu..., Cine a vorbit?, Sunt politicos, Aproape Departe (pronume personale propriu-zise și de politețe, demonstrative de apropiere, de depărtare etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Al cui glas este?, La cine s-a oprit roata?, Ruda lui este...), respectiv ale adjectivelor (Găsește cuvintele potrivite, Ne jucăm cu baloane, Cum este?) și ale anumitor forme pronominale (Al cui este?, Ea el), persoana și numărul pronumelor și verbelor (Completează ce lipsește!, Continuă!, Cine este și ce face?), timpul verbelor (Ieri azi mâine, Ce am făcut ieri/în vacanță?, Ce facem acum/azi?, Ce vom face mâine?), gradele de comparație ale adjectivelor și adverbelor (Plus minus, Topul jucăriilor, Mare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
lui este...), respectiv ale adjectivelor (Găsește cuvintele potrivite, Ne jucăm cu baloane, Cum este?) și ale anumitor forme pronominale (Al cui este?, Ea el), persoana și numărul pronumelor și verbelor (Completează ce lipsește!, Continuă!, Cine este și ce face?), timpul verbelor (Ieri azi mâine, Ce am făcut ieri/în vacanță?, Ce facem acum/azi?, Ce vom face mâine?), gradele de comparație ale adjectivelor și adverbelor (Plus minus, Topul jucăriilor, Mare mic) etc.; conștientizarea importanței/funcționalității fiecărui element al sistemului limbii: Cuvinte
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
minus, Topul jucăriilor, Mare mic) etc.; conștientizarea importanței/funcționalității fiecărui element al sistemului limbii: Cuvinte pierdute. Găsitorului recompensă; Cuvinte dezlegate/descusute, Croitorașul cel isteț, Să așezăm cartonașele completare orală de enunțuri lacunare, reconstituire a unui enunț din care lipsesc substantivele/verbele/adjectivele, asociere a cuvintelor într-un enunț prin valorificarea prepozițiilor, ,,puzzle" cu jetoane (cu verbalizarea rezultatului obținut) etc. 9.2.4. Elemente de sintaxă a limbii române valorificabile în comunicarea orală a preșcolarilor Planul sintagmatic al comunicării este valorizat, prin
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
despre...!, Cine face?, Ghici ce face?, jocul cu imaginea îndoită 302 etc. (numărarea cuvintelor/părților din propoziție, diferențierea părților principale și secundare de propoziție, completarea unor propoziții pentru care se dă subiectul asociat imaginii de pe jeton sau predicatul indicat prin verbul spus de cadrul didactic, construirea de enunțuri în care să fie valorificat atributul/complementul etc.); propoziția simplă/dezvoltată, interogativă/exclamativă/enunțiativă, reprezentarea grafică a propoziției prin Spune mai mult(e)!, Spune mai puțin!, Croitorașul cel econom, Tăiem..., Facem economie de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
295 ș.u. O perspectivă interesantă este, de asemenea, cea a diferențelor individuale la nivelul limbajului, diferențe care sunt punctate prin prisma indicatorilor statistici ai stilului: bogăția vocabularului, diversificarea verbală și raportul ocurență tip, lungimea frazei, stilul și punctuația, raportul verbe adjective (se consideră, de exemplu, că structurile/construcțiile active caracterizează copiii cu tendințe de instabilitate emoțională mai mare) Miller 1959: 165-174. 68 Fenomen similar celui al etimologiei populare din vorbirea adulților renumerație [în loc de remunerație] prin asociere cu ,,număr", ,,ideea de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
dansului. Controlul suflului se află la originea materializării invizibilului în spațiu. Cum am putea atunci să nu vedem în acest dans al actorului mascat și costumat din teatrul no, animat de suflul unei voci susținute de ritmul muzicii și al verbului poetic un echivalent al statuii care prinde viață, al pietrei în care e încorporată forța imaterială a psyche-ului? S-ar părea că, în viziunea occidentală asupra teatrului no, e cam prea des uitată importanța - pentru o estetică a apariției - a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Gregor Tajovsky), Doktor (Janko Jesensky). Clasa a V-a:*) (text în limba ucraineană) │ │ │Clasa a VI-a:*) (text în limba ucraineană) Conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea Națională pentru │ │ITALIANĂ MATERNĂ │absolvenții clasei a VIII-a. │ │ │- verbul: perfectul simplu al verbelor regulate și neregulate (cele mai frecvente); Anexă 3 LISTA CONȚINUTURILOR pentru simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat național pentru elevii clasei a XI-a în anul școlar 2015-2016 *Font 7* ┌──────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ DISCIPLINĂ │ CONȚINUTURI │ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────���───────────────────────────────────────────────┤ │LIMBA ȘI LITERATURA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268807_a_270136]
-
Jesensky). Clasa a V-a:*) (text în limba ucraineană) │ │ │Clasa a VI-a:*) (text în limba ucraineană) Conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea Națională pentru │ │ITALIANĂ MATERNĂ │absolvenții clasei a VIII-a. │ │ │- verbul: perfectul simplu al verbelor regulate și neregulate (cele mai frecvente); Anexă 3 LISTA CONȚINUTURILOR pentru simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat național pentru elevii clasei a XI-a în anul școlar 2015-2016 *Font 7* ┌──────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ DISCIPLINĂ │ CONȚINUTURI │ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────���───────────────────────────────────────────────┤ │LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Conținuturile pentru simulare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268807_a_270136]
-
acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele în dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ; locul pronumelor combinate cu în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă; pronumele de politețe; pronumele demonstrativ; particulele pronominale ci, ne; pronumele posesiv; pronumele interogative; pronumele nehotărâte; ● Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate și neregulate; viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; modul imperativul (tu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
prepoziție; pronumele în dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ; locul pronumelor combinate cu în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă; pronumele de politețe; pronumele demonstrativ; particulele pronominale ci, ne; pronumele posesiv; pronumele interogative; pronumele nehotărâte; ● Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate și neregulate; viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; modul imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
prepoziție; pronumele relativ; locul pronumelor combinate cu în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă; pronumele de politețe; pronumele demonstrativ; particulele pronominale ci, ne; pronumele posesiv; pronumele interogative; pronumele nehotărâte; ● Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate și neregulate; viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; modul imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
combinate cu în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă; pronumele de politețe; pronumele demonstrativ; particulele pronominale ci, ne; pronumele posesiv; pronumele interogative; pronumele nehotărâte; ● Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate și neregulate; viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; modul imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut; conjunctivul imperfect și trapassato
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
și imperativă; pronumele de politețe; pronumele demonstrativ; particulele pronominale ci, ne; pronumele posesiv; pronumele interogative; pronumele nehotărâte; ● Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate și neregulate; viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; modul imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut; conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ; concordanța timpurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]