17,970 matches
-
înguste a plitei uriașe care ocupa aproape a șasea parte din camera noastră. Când însă se lăsa seara, se termina și programul meu zilnic de „fată în casă”; și atunci, la căldura focului pe care nu de puține ori îl aprindeam eu însumi, și la lumina becului electric prins în grinzile din „bagdadie”, redeveneam repede un mare om politic englez și făuream un discurs necruțător la adresa... Ungurilor asupritori ai Românilor ardeleni, sau redactam minuscule opuscule arheologice. Ar fi multe [22] de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
un candelabru foarte complicat atârna sub tavan. Când ne-am refugiat, tablourile au rămas agățate de pereți și, bineînțeles, nu le-am mai găsit. Mi-aduc aminte că unul reprezenta, în manieră Grigorescu, o țigancă frumoasă întinsă lenevos cu țigara aprinsă în mână. Deși plecarea i-a fost precipitată, tata a reușit totuși să ia cu el două capete de expresie, unul neiscălit, din școala Băncilă, altul semnat Georgescu în stil impresionist. Le păstrez, împreună cu puținele relicve care ne-au mai
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
denumit Gimnaziul Superior greco - oriental cezaro - crăiesc (Greco - orientalische K. K. Obergymnasium)” astăzi vestitul Liceu „Ștefan cel Mare”. Aici, la acest liceu, i-au fost „lărgite și cimentate zăcămintele sentimentului național primite de acasă, prin gura nemuritorilor dascăli cari au aprins cu grai de foc simțul ființării noastre naționale pe acest sfânt pământ al Bucovinei în inimile odraslelor, a căror educație o făceau, asemenea marei opere ce se săvârșea cu aceeași abnegațiune și în același timp la vatra de lumină a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
piept, tatălui meu, cerând femei. Tata nu s-a pierdut cu firea și îi explica prin tot felul de gesturi că în casă nu sunt femei. Soldatul nu s-a lăsat convins și a intrat în casă. Lămpile nu erau aprinse, așa că nu era suficientă lumină. Totuși, se putea desluși dacă mai este vreo persoană în cameră. Noroc că nu a căutat sub pat că acolo erau ascunse surorile mele și o vecină. Nu au avut posibilitatea să se strecoare afară
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
meu, un costum nou la cartelă. Totul s-a terminat prin aprilie 1955 deoarece postul de pedagog s-a desființat. Am fost grav rănit în mândria mea și am suferit mult. Am suferit mult și datorită faptului că mi se aprinsese călcâiele după o fată din clasa a VII-a, la cămin fiind cazate și elevele de la gimnaziu. Revenit acasă am fost o perioadă neliniștit, dar mi-am descoperit unele calități de desenator. Am început să fac copii după unele peisaje
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
electrică pe care am pus-o în funcțiune în timpul lecției. Am pus soluția într-un pahar mai mare și larg, am fixat polii și am pregătit becul pentru încercare. Pe moment am avut o oarecare emoție, dar becul s-a aprins și am auzit în clasă un respiro accentuat la care luase parte și directorul. M-am simțit atât de fericit de parcă eu descoperisem pila electrică. Desenul era pentru mine o disciplină potrivită. Căpătasem multă experiență și mă descurcam foarte bine
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de la prima prelegere. Declar cu toată sinceritatea că nu am mai cunoscut, în existența mea, o profesoară atât de distinsă. Învățam chimia cu plăcere. Aflând că la examen îi plăcea ca studenții (băieții) să vină frumos îmbrăcați și cu obrajii aprinși de emoție, nu palizi de teamă, ne pregăteam și noi, chiar împrumutând haine de la colegi și am avut succes. Doamna profesor Maria Papafil a murit la datorie; s-a stins după încheierea unui curs, la ieșirea din amfiteatru, în 1966
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
suveran (1879-1901) Uniforma marelui Suveran Odată terminate examenele de maturitate liceală, colegiul profesorilor s-a reunit pentru a întocmi o apreciere atotcuprinzătoare asupra seminariștilor care să fie admiși la teologie. Ajunși la tânărul Calabria de 24 de ani s-a aprins o discuție vivace. Părerile erau împărțite, dar se crea o majoritate înclinată spre respingerea examenului, prevalând doi factori negativi: slabele rezultate școlare și sănătatea șubredă. Don Scapini s-a ridicat în picioare și, cu vocea sufocată de emoție, a jucat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul la tronul Imperiului austro-ungar. Un pretext optim pentru Austria ca să pedepsească Serbia și să-și manifeste ambițiile sale veleitare de extindere a propriei influențe politice asupra unei mari părți a teritoriilor slave. Această crimă a aprins fitilul unui conflict ce mocnea de multă vreme în sânul popoarelor. Au fost implicate statele europene și Statele Unite ale Americii. Un an mai târziu, pe 24 mai 1915, și Italia s-a lăsat târâtă în învălmășeala generală, iluzionându-se cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a marii sale inimi, a minunatei sale credințe. Îl cunoșteam bine, am studiat teologia timp de doi ani la Verona pe lângă don Giovani Calabria; eram mereu împreună și vorbeam ore în șir, zile întregi despre toate mizeriile morale ale poporului, aprinzându-ne reciproc de cea mai arzătoare dorință și propunere de a ne arunca în mulțime pentru a o însănătoși în numele lui Cristos. Credeam împreună într-o singură soluție, într-o singură Iubire, într-o singură izbăvire, într-o singură dreptate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
specială tocmai în ceasul de față, paralel cu a voastră, totdeauna cu același spirit pur și genuin pe care divinul Fondator l-a pus chiar de la început, și vai dacă acest spirit ar scădea! Opera ar cădea, acest far luminos, aprins de Providența Divină... s-ar stinge». Și, încă: «Opera fraților externi trebuie să fie cel al micii turme care să adune oamenii și lumea la Sfânta Evanghelie... Un scop al Congregației Slujitorilor Săraci trebuie să fie și acela de a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lua Divinei Providențe posibilitatea de a-și manifesta în fața lumii grija părintească, continuă, imediată, iar frații noștri vor întâlni un obstacol în a recunoaște cu puritate prezența lui Dumnezeu printre fiii săi și iubirea sa față de dânșii». Capitolul XXII «Să aprindem focuri mici» Expresia populară veroneză impissàr foghéti (să aprindem focuri mici) nu are înțelesul aprinderii unor focuri propriu-zise. Era o frază obișnuită în gura lui don Calabria. Se bucura imens atunci când o persoană i se adresa lui ca să-i manifeste
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lumii grija părintească, continuă, imediată, iar frații noștri vor întâlni un obstacol în a recunoaște cu puritate prezența lui Dumnezeu printre fiii săi și iubirea sa față de dânșii». Capitolul XXII «Să aprindem focuri mici» Expresia populară veroneză impissàr foghéti (să aprindem focuri mici) nu are înțelesul aprinderii unor focuri propriu-zise. Era o frază obișnuită în gura lui don Calabria. Se bucura imens atunci când o persoană i se adresa lui ca să-i manifeste un proiect al «Împărăției lui Dumnezeu». Încuraja mereu și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lui Dumnezeu». Încuraja mereu și se implica să îndepărteze eventualele dificultăți în realizarea acelor opere pe care el le numea «ale Domnului». Spunea cu convingere: «Trebuie să fim catolici. Toată lumea îi aparține lui Dumnezeu. Se stinge o lumină aici, se aprinde acolo». Puțin contează sub ce egidă se pune cineva: într-a sa ori într-a altei Congregații religioase, ca preoți diecezani ori ca simpli laici. Motiv pentru care, oricine demonstrează că se inspiră din spiritul genuin al Evangheliei, aparține Operei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
într-a sa ori într-a altei Congregații religioase, ca preoți diecezani ori ca simpli laici. Motiv pentru care, oricine demonstrează că se inspiră din spiritul genuin al Evangheliei, aparține Operei. «Opera trebuie să fie asemenea unei mici lumânări care aprinde alte opere», repeta don Calabria. Și câte focuri, mari sau mici, a aprins el și a contribuit să fie aprinse, numai Dumnezeu știe! Congregația Fiilor Inimii lui Isus Părintele Mario Venturini (1886-1957) s-a născut la Chioggia (Veneția). Sfințit preot
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ca simpli laici. Motiv pentru care, oricine demonstrează că se inspiră din spiritul genuin al Evangheliei, aparține Operei. «Opera trebuie să fie asemenea unei mici lumânări care aprinde alte opere», repeta don Calabria. Și câte focuri, mari sau mici, a aprins el și a contribuit să fie aprinse, numai Dumnezeu știe! Congregația Fiilor Inimii lui Isus Părintele Mario Venturini (1886-1957) s-a născut la Chioggia (Veneția). Sfințit preot diecezan, s-a angajat cu dăruire și entuziasm în slujirii parohiale și a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
demonstrează că se inspiră din spiritul genuin al Evangheliei, aparține Operei. «Opera trebuie să fie asemenea unei mici lumânări care aprinde alte opere», repeta don Calabria. Și câte focuri, mari sau mici, a aprins el și a contribuit să fie aprinse, numai Dumnezeu știe! Congregația Fiilor Inimii lui Isus Părintele Mario Venturini (1886-1957) s-a născut la Chioggia (Veneția). Sfințit preot diecezan, s-a angajat cu dăruire și entuziasm în slujirii parohiale și a promovat devoțiunea la Preasfânta Inimă și la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
doi preoți se înțeleg din zbor și simt că inimile lor bat în sincronie. Don Calabria îi spune: «Părinte Paolo, FAC are două coroane: cea saleziană și cea a Slujitorilor Săraci». Don Calabria, împins de un impuls apostolic «de a aprinde focuri mici» (impissàr foghéti), se oferă să-l ajute pe tânărul preot ca să-i fie cunoscută Mișcarea. Tipărește în tipografia «Buoni Fanciulli» din Verona cartea programatică La famiglia di Dio. Promovează întâlniri și divulgă publicații ale mișcării în toată dieceza
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
seninătate a spus: „Iată, mi se pare că Isus personal îmi iese în întâmpinare“. O pauză și apoi: „Da, simt că Domnul îmi este foarte aproape și că mă iubește“. Abia a recitat Bucură-te Marie cu iaculatoria: „O, Isuse, aprins de iubire“ și o strofă din cântecelul Maicii Domnului „Când mă gândesc la soarta mea, că sunt fiul Mariei...“. Apoi a ațipit ca într-un somn liniștit. Doctorul Luigi Vantini, reîntors către orele 16,30 spuse: „Acest somn îmi pare
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ironie Hilmi Pașa a ordonat să fim duși la locul unde se comiseseră "atrocitățile bulgare" (pentru a prelua expresia lui Gladstone, dar, de data aceasta, în sens invers...). Oroarea spectacolului era totală și apăsătoare: casele cu pereții calcinați de incendiul aprins cu mult petrol, cadavre răspîndite peste tot, spintecate și carbonizate ființe sărmane stropite cu același lichid și arse de vii. Dar în tragismul acestei viziuni era și o notă de intermezzo comic. La sosirea noastră, satul era pe trei sferturi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
feind...") produsese prima înfrîngere a Armatei Imperiale și Regale. Acesta va fi clopotul bătînd în dungă pentru monarhie, care venea la atît de scurt timp după dangătele triumfale din 1909. Dar deja, imediat după anexarea bosniacă, Italia se pregătea să aprindă cel de-al doilea fitil, prin războiul ei împotriva Turciei și luarea Cyrenaicei și a Tripolitaniei 96. Acest război italian avea cu ce să surprindă pe observatori. Italia făcea parte din Tripla Alianță. Germania, dirijor, juca rolul de susținător al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fost sigur că un mesaj secret din partea regelui i-a fost adus lui Gheșov pentru a oferi o soluție de compromis aceea a unui oraș împărțit în două jumătăți egale, ca un pepene, între cele două state! Din fericire, fitilul aprins de contele Thurn nu a provocat efectul scontat. Ambasadorii s-au pronunțat în favoarea României, iar Silistra, a fost luată, în întregime, împreună cu o porțiune de teritoriu acceptabilă pentru securitatea sa. La inițiativa lui Sazonov, Danev, pierzînd partida, printr-o scrisoare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
căruia mareșalul Averescu îi dăruia în mod solemn o vilă în capitala Basarabiei, Chișinău. (Ca pentru a face pendintele castelului din Banatul transilvan dăruit generalului Berthelot, dar cu ce diferență în privința serviciilor aduse!... Acest cadou a făcut obiectul unui discurs aprins din partea mareșalului, terminat cu o promisiune răsunătoare: Dacă vreodată Basarabia ar fi atacată, "soldatul" Badoglio va fi aici, alături de voi împotriva invadatorului... Vibrînd încă de fulgerele sale verbale, simpaticul mareșal mă strîngea în brațe pe un culoar al camerei deputaților
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
intransigența italiană, apărută încă de la început, cu privire la bunurile rurale din România. (Acest gen de proprietate era interzisă străinilor de către Constituția statului român... ). La sugestia mea, acest punct litigios fusese lăsat în suspensie și s-a continuat cu celelalte probleme, discutîndu-se aprins asupra măslinelor, stafidelor, citricelor și soiei. Niciodată nu a mai revenit pe tapet problema de la început, avînd un caracter eminamente politic și cu totul aparte. O dată textul stabilit și acordul definitivat, în așteptarea semnării solemne de către ministrul Madgearu, am fost
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
oficială nu mai avea nici un rost. Așadar, fără pompă ori alte manifestări, am fost chemat să semnez această prelungire a tratatului pentru șase luni, care părea un balon de oxigen pentru un muribund. Aici am avut ocazia unui dialog foarte aprins cu excelentul Suvitch, subsecretar de stat la Afacerile Externe care, la considerațiile mele asupra precarității acestui tratat de prietenie a crezut util să justifice atitudinea italiană incriminînd rolul Micii Antante, mergînd pînă acolo încît să ne bănuiască de pregătirea unei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]